Plata lucrului nedatorat. Decizia nr. 179/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 179/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 179/2015
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 179 A
Ședința publică de la 31.03.2015
Curtea compusă din :
PREȘEDINTE – D. L. M.
JUDECĂTOR – D. Z.
GREFIER – S. V.
…………………..
Pe rol soluționarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1192/13.10.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât S. S., cu domiciliul ales la SPARL G., Ș. și Asociații în București, .. 33, sector 2, având ca obiect „plata lucrului nedatorat”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul pârât S. S. reprezentat de avocat, lipsind apelanta reclamantă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul intimatului pârât S. S. arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Apărătorul intimatului pârât S. S. solicită respingerea apelului ca nefondat. Să se constate că în mod corect instanța de fond a soluționat excepțiile invocate. Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei S. S. instanța de fond a soluționat în mod corect. Arată că pârâtă a decedat cu mult timp înainte de introducerea acțiunii. Având în vedere că acțiunea a fost introdusă în contradictoriu cu această pârâtă, aceasta nu avea capacitate de folosință la acel moment.
Se susține de apelant, prin răspunsul la întâmpinare, că pârâtul S. S. nu și-a îndeplinit obligația de a notifica decesul lui S. S.. Această obligație nu este nici legală și nici contractuală, iar pârâtul nu avea nici o obligație și nu avea de ce să notifice A. Națională pentru Restituirea Proprietăților pentru o plată nedatorată, care a fost efectuată către soție.
Cu privire la lipsa capacității procesuale pasive a pârâtului S. S., arată că instanța a procedat în mod corect admițând această excepție, având în vedere că acțiunea de față se referă la o plată nedatorată efectuată către S. S., fără nici o legătură cu pârâtul S. S..
Să se constate că instanța de fond a reținut că nu exista un mandat pentru încasarea sumelor de bani, iar prin motivele de apel se arată că exista un mandata pentru încasarea despăgubirilor. Arată că la dosar este depusă o procură din anul 2008, dar care a încetat. Consideră că acest mandat nu poate fi invocat pentru această plată nedatorată. Să se constate că nu s-a făcut dovada că așa zisa plată nedatorată a fost remisă către S. S.. Precizează că banii au ajuns în masa succesorală și s-au împărțit între moștenitori.
Curtea îi pune în vedere apărătorului intimatului, din perspectiva calității de moștenitor a pârâtului S. S., să pună concluzii pe aspectul calității procesuale pasive a acestuia.
Apărătorul intimatului pârât S. S. arată că pârâtul S. S. poate sta în acest proces în calitate de moștenitor, doar pentru suma care a fost la masa succesorală și în limita în care a venit la moștenire. Arată că reclamanta a înțeles să formuleze această acțiune împotriva lui S. S. în nume propriu și nu în calitate de moștenitor și din acest punct de vedere se impune respingerea acțiunii.
Precizează că reclamanta a formulat o acțiune în contradictoriu cu moștenitorii, în care figurează și pârâtul S. S.. În acest caz nu se impune ca pârâtul S. S. să stea în judecată în nume propriu și pentru toată suma. Depune la dosar un extras de pe portalul instanțelor cu privire la acest dosar.
Își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
CURTEA
Soluționând apelul civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 10.12.2013, sub nr._/302/2013, reclamanta A. N. Pentru Restituirea Proprietatilor a chemat în judecată pe pârâții S. S. și S. S., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la returnarea sumei de 250.000,00 lei, actualizată cu indicele de inflație de la data de 10.12.2010 și până la data plății efective.
În motivare, reclamanta a arătat că prin decizia Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor nr.2622/2008 a fost stabilit dreptul pârâților la măsuri reparatorii prin echivalent, în sumă de 3.956.759,40 lei, pârâții optând pentru emiterea unui titlu de conversie în cuantum de 3.456.759,40 lei și pentru emiterea unui titlu de plată în cuantum de 500.000 lei. A precizat reclamanta că, în acest context, la data de 09.09.2008 a fost emis titlul de conversie nr.887, în cuantum de 3.456.759,40 lei, la data de 14.07.2008 fiind emis titlul de plată nr.247, în sumă de 500.000 lei, plata primei tranșe aferente titlului de plată nr.247 fiind făcută la data de 17.07.2009. Ulterior acestei date, prin cererea nr.6774/DN/2010 adresată Direcției pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar pârâții au solicitat ca pentru suma de 250.000,00 lei, aferentă tranșei a doua din titlul de plată, să le fie emis titlul de conversie. Ca o consecință a schimbării de opțiune ANRP-DADN a emis titlul de conversie nr.1429/2010, în cuantum de 250.000,00 lei în acțiuni la Fondul Proprietatea. Ulterior emiterii acestui titlu, în data de 10.12.2010 în mod eronat s-a procedat la achitarea celei de-a 2-a tranșe în valoare de 250.000 lei creanță prevăzută în titlul de plată nr.247/2009, deși aceasta fusese achitată prin emiterea titlului de conversie. A precizat reclamanta că, în această situație pârâții au beneficiat de o despăgubire mai mare decât cea stabilită prin decizia Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor nr.2622/2008, respectiv cu 250.000,00 lei.
Reclamanta a menționat că transmiterea titlului de plată s-a realizat prin intermediul serviciilor poștale, recomandată cu confirmare de primire, astfel încât pârâții au avut cunoștință de faptul că au primit valoarea cuprinsă în titlul de plată, conform procedurii administrative prevăzute în titlul VII al Lg. nr.247/2005. A mai menționat reclamanta că nu se poate vorbi despre bună-credință din partea pârâților care, la momentul primirii sumei de bani să se fi aflat în eroare considerând că sunt îndreptățiți la a mai primi diferența de bani a cărei conversie au solicitat-o. În respectarea disp. art.1341 N.C.Civ. dacă pârâții ar fi dat dovadă de bună credință ar fi trebuit să anunțe că nu sunt beneficiarii de drept ai sumei de 250.000,00 lei.
A arătat reclamanta că, deși pârâții au fost notificați prin adresa nr.6178/DJC/2013 să returneze suma de 250.000,00 lei în contul ANRP deschis la DGFP, aceștia nu au dat curs solicitării instituției.
În drept, reclamanta a invocat disp. art.1341 și urm N.C.Civ., art.194 și urm N.C.Pr.Civ., Lg. nr.247/2005 și Lg. nr.10/2001 rep.
Prin întâmpinarea înregistrată la instanță la data de 01.04.2014, pârâtul a invocat în raport de disp. art.94 pct.1 lit.j și art.95 pct 1 C.Pr.Civ, și disp. art.2 alin.1 lit.f din Lg. nr.554/2004 excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 5 București și a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția de contencios administrativ și fiscal. În ceea ce privește fondul cauzei pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Pârâtul a arătat în principal că suma de 250.000 lei a fost achitată în conformitate cu un titlul de plată valabil. În subsidiar, pârâtul a arătat că nu datorează întreaga sumă.
Pârâtul a atașat întâmpinării, în copie, decizia nr.2622/2008 a Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor și certificatul de deces . nr._.
Reclamanta a depus la dosar la data de 23.04.2014 răspuns la întâmpinare (filele 41-42).
Prin sentinta civila nr. 4161/17.06.2014, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Pe rolul Tribunalului București Sectia a IV a Civila s-a format dosarul nr._ .
La data de 25.09.2014, reclamanta ANRP a depus o cerere la dosar prin care a solicitat introducerea în cauza a mostenitorilor defunctei S. S., atasand certificatul de mostenitor nr. 3/28.02.2013.
Conform certificatului de mostenitor nr. 3/28.02.2013 emis de BNP E. A. F., S. S. a decedat la data de 13.12.2012 fiind mostenita de S. S.- în calitate de sot supravietuitor, Ciubuca M. L.-in calitate de fiica și S. B. –in calitate de fiu.
In sedinta publica din 17.06.2014, tribunalul a respins cererea reclamantei vizand introducerea în cauza a mostenitorilor paratei S. S., avand în vedere faptul ca aceasta a decedat anterior cererii de chemare în judecata, nu pe parcursul derularii procesului, regula fiind introducerea în cauza a mostenitorilor unei persoane decedate pe parcursul procesului, nu inainte de data introducerii actiunii.
Prin sentința civilă nr. 1192 din 13.10.2014, Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă a admis excepția lipsei capacitații procesuale de folosința a paratei S. S., decedata 13.12.2012, a respins cererea formulate de reclamanta în contradictoriu cu parata S. S. ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără capacitate procesuala de folosința., a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului S. S. și a respins cererea în contradictoriu cu paratul S. S. ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
S-a luat act ca paratul va solicita cheltuieli de judecata separat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că parata S. S. a decedat anterior inregistrarii actiunii de chemare în judecata, astfel că a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta și urmeaza a respinge actiunea în contradictoriu cu aceasta parata ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta.
In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului S. S., invocata de acesta, tribunalul a reținut că prin decizia Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor nr.2622/2008 a fost stabilit dreptul pârâților la măsuri reparatorii prin echivalent, în sumă de 3.956.759,40 lei, pârâții optând pentru emiterea unui titlu de conversie în cuantum de 3.456.759,40 lei și pentru emiterea unui titlu de plată în cuantum de 500.000 lei.
La data de 09.09.2008 a fost emis titlul de conversie nr.887, în cuantum de 3.456.759,40 lei.
La data de 14.07.2008 a fost emis titlul de plată nr.247, în sumă de 500.000 lei. Prima tranșa aferentă titlului de plată nr.247/14.07-2008 a fost făcută la data de 17.07.2009.
Prin cererea nr.6774/DN/2010 adresată Direcției pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar pârâții au solicitat ca pentru suma de 250.000,00 lei, aferentă tranșei a doua din titlul de plată, să le fie emis titlul de conversie.
Ca urmare a acestei solicitari s-a emis titlul de conversie nr.1429/2010, în cuantum de 250.000,00 lei în acțiuni la Fondul Proprietatea.
La data de 10.12.2010 în mod eronat s-a procedat la achitarea celei de-a 2-a tranșe în valoare de 250.000 lei creanță prevăzută în titlul de plată nr.247/2009, deși aceasta fusese achitată prin emiterea titlului de conversie. Plata sumei de 250.000 lei a fost facuta catre S. S. conform extrasului de cont atasat la dosar, la data de 10.12.2010, la aceasta data parata fiind în viata.
Se observa ca paratului S. S. nu i s-a platit suma de 250.000 lei, astfel ca referitor la acesta nu s-a facut dovada calitatii procesual pasive.
Prin calitate procesuală se înțelege titlul sau modul în care o persoană participă într-un anumit raport juridic, îndreptățind-o să fie parte în proces.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.
Or, în speta, desi titlul de plata a sumei de 500.000 de lei a fost intocmit pe numele sotilor S., plata sumei de 250.000 de lei s-a facut numai catre S. S., neputandu-se aprecia ca a existat un mandat din care sa rezulte ca din aceasta suma s-a indestulat și paratul S. S. sau ca aceasta suma a intrat și în patrimoniul sau. De asemenea nu rezulta existenta unui mandat din care sa reiasa ca S. S. a imputernicit pe S. S. sa ridice suma de 250.000 de lei și pentru el.
In acest context, tribunalul apreciaza ca paratul S. S. ar avea calitate doar ca mostenitor al paratei S. S., impreuna cu ceilalti mostenitori ai acesteia în actiunea în restituirea platii nedatorate.
Prin urmare a admis exceptia lipsei calității procesuale pasive a paratului S. S. și a dispus respingerea cererii în contradictoriu cu acesta ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
În termenul legal de 30 de zile prevăzut de dispozițiile art.468 Noul Cod procedură civilă, împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A. N. Pentru Restituirea Proprietatilor.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin cancelaria Primului-ministru, nu are acces la baza de date a Direcției de Evidență a persoanelor.
În acest context, apelanta-reclamantă arată că și-a îndreptat cererea de chemare în judecată și împotriva doamnei S. S..
Astfel, în contextul în care, ca urmare a notificării transmise de apelanta-reclamantă în data de 20.11.2013, pârâtul S. S. nu și-a îndeplinit obligația de a-i notifica decesul doamnei S. S., precum și de a-i înainta un certificat de moștenitor, iar aceasta constituia singura modalitate în care apelanta-reclamantă putea lua cunoștință de deces, nu se poate reține în sarcina sa culpa de a se fi îndreptat împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosință.
Mai mult decât atât, Certificatul de moștenitor nr. 3/28.02.2013 de pe urma defunctei S. S. a fost depus la dosarul instanței ca urmare a demersurilor efectuate de A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, care s-a adresat mai întâi camerei Notarilor Publici București prin adresa nr._/DJC/30.04.2014 și ulterior, Biroului Notarului Public E. A. F. care a transmis acest înscris.
Urmare a celor prezentate, apelanta-reclamantă solicită instanței să revină asupra cererii de introducere în cauză a moștenitorilor doamnei S. S., moștenitori între care se regăsește și domnul S. S..
Apelanta mai arată că la dosarul de opțiune nr. 6332/03.09.2008, depus la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților de către S. S. și S. S., prin care aceștia au solicitat acordarea de despăgubiri în acțiuni la Fondul Proprietatea și acordarea de despăgubiri în numerar în cuantum total de 3.956.759,40 RON, despăgubiri ce le-au fost și acordate, se regăsește Procura Specială autentificată prin încheierea nr. 2104/04.09.2008 de către Biroul Notarilor Publici Asociați R. E. și Ș. A.-R., prin care numita S. S. a împuternicit pe soțul său S. S., să o reprezinte cu puteri depline la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar, ca în numele acesteia și pentru aceasta, să încaseze în numerar sau acțiuni, drepturile bănești cu titlu de despăgubiri, acordate in baza Legii nr. 10/_”.
La același dosar de opțiune se regăsește și Procura Specială autentificată prin încheierea nr. 2095/04.09.2008 de către Biroul Notarilor Publici Asociați R. E. și Ș. A.-R., prin care numitul S. S. a împuternciit-o pe S. S., să îl reprezinte cu puteri depline la A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar, ca în numele acestuia și pentru acesta, să încaseze în numerar sau acțiuni, drepturile bănești cu titlu de despăgubiri, acordate în baza Legii nr. 10/2001”.
Totodată, la dosarul de opțiune se regăsește Declarația pe propria răspundere a domnului S. S. prin care acesta precizează că atât el cât și soția sa sunt beneficiari comuni ai contului deschis la banca BancPost agenția K..
La această declarație este atașată cererea de deschidere a contului de economii în care este specificat și următorul Cod Iban: RO 46 BPOS_ RON 01.
În contextul în care plata tranșei de 250.000 RON, a cărei restituire face obiectul prezentei cauze a fost făcută, așa cum rezultă din extrasul de cont din data de 10.12.2010, în contul căruia îi corespunde Codul lban RO 46 BPOS_ RON, mai sus indicat, apelanta-reclamantă apreciază ca fiind de necontestat calitatea procesuală pasivă a pârâtului S. S..
În susținerea celor afirmate, înaintează atât cele două procuri notariale speciale la care a făcut mai sus referire, cât și declarația lui S. S. și înscrisurile atașate acesteia.
Totodată, apelanta invocă prezumția de mandat tacit reciproc între soți, prezumție legală conform căreia fiecare dintre soți este presupus că, exercitând drepturile conferite de lege soților asupra bunurilor comune, acționează nu numai în nume propriu, ci și ca reprezentant al celuilalt soț, legiuitorul prezumând că soții și-au dat reciproc mandat de reprezentare pentru exercitarea actelor de administrare, de folosință și de dispoziție asupra bunurilor comune. Această prezumție este consacrată prin art. 35 alin. (2) Codul familiei, care precizează că oricare dintre soți, exercitând singur drepturile de administrare, folosință și dispoziție, este socotit că are și consimțământul celuilalt soț.
Pentru considerentele mai sus arătate, apelanta-reclamantă solicită instanței ca în temeiul art. 466 Noul Cod de procedură civilă, să admită apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 1192/13.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, să caseze sentința atacată și, rejudecând, să constate calitatea procesuală pasivă a lui S. S. și să admită față de acesta cerere de chemare în judecată așa cum a fost formulată, precum și cererea de introducere în cauză a moștenitorilor lui S. S..
În subsidiar, în situația în care se va respinge cererea de introducere în cauză a moștenitorilor lui S. S., apelanta-reclamantă solicită obligarea pârâtului S. S. la returnarea sumei de 250.000 ron, actualizată cu indicele de inflație.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul motivelor de apel invocate, Curtea constată că apelul este întemeiat, din următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (6) din Noul C.proc.civ., „judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel”.
Potrivit dispozițiilor art. 204 alin. 1 din Noul C.proc.civ. „Reclamantul poate să-și modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei”.
În speță, apelanta reclamantă a formulat la data de 08.07.2014 (fila 65 – dosar Judecătoria Sectorului 5 București) cerere de introducere în cauză a moștenitorilor defunctei S. S., conform certificatului de moștenitor nr. 03 din 28.02.2013 atașat cererii.
În lumina dispozițiilor art. 204 Noul C.proc.civ., această cerere constituie o cerere modificatoare a cadrului procesual pasiv, întrucât au fost indicați în calitate de pârâți numiții S. S., C. M.-L. și S. B., moștenitori ai reclamantei S. S., conform certificatului de moștenitor nr. 03 din 28.02.2013 și a fost formulată în termen legal, respectiv la primul termen la care reclamanta a fost legal citată, astfel încât ea trebuia avută în vedere de instanța de fond, care avea obligația de analiza pretențiile deduse judecății în limitele procesual pasive fixate de apelanta reclamantă în cuprinsul acestei cereri.
Or, instanța de fond a analizat acțiunea în forma sa inițială, fără a avea în vedere modificările cadrului procesual pasiv aduse prin cererea din data de 08.07.2014, astfel încât soluția de respingere a acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă este consecința încălcării dispozițiilor art. 22 alin. (6) Noul C.proc.civ., sancțiunea în această situație fiind aceea prevăzută de art. 480 alin. (3) Noul C.proc.civ.
Față de cele reținute, Curtea va admite apelul, va anula sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul București, pentru soluționarea pe fond a cauzei în contradictoriu cu moștenitorii defunctei pârâte S. S..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta-reclamantă A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1192 din 13.10.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât S. S., cu domiciliul ales la SPARL G., Ș. și Asociații în București, .. 33, sectorul 2.
Anulează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. L. M. D. Z.
GREFIER,
S. V.
Red. DLM
Tehnored. DLM/PS 4 ex.
05.06.2015
Jud. fond: L. F.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 324/2015. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 782/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
