Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 1563/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1563/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-09-2012 în dosarul nr. 1563/2012
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1563R
Ședința publică de la data de 21.09.2012
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - Z. D.
JUDECĂTOR - C. M. S.
JUDECĂTOR - A. M.
GREFIER - D. L.
Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a participat domnul procuror V. D. C..
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta – reclamantă K. S. împotriva sentinței civile nr. 2074/22.11.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul – pârât S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cauza având ca obiect „ despăgubiri Legea nr.221/2009”.
Dosarul se află la primul termen în recurs și a fost strigat la ordinea listei de recursuri.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că, la data de 20.07.2012, la registratura secției s-au înregistrat motivele de recurs, un exemplar fiind comunicat intimatului – pârât, în aceeași zi, în baza rezoluției grefierului șef al secției, dovada în acest sens fiind depusă la dosar( fila 28 ).
S-a mai învederat că, s-a solicitat de către recurenta – reclamantă prin motivele de recurs, judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 242 alin.2 C.pr.civ.
Reprezentantul Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a învederat instanței că nu are de formulat cereri noi, probe de administrat sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat cereri noi, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului declarat în prezenta cauză, având în vedere că s-a solicitat de către recurenta – reclamantă judecarea cauzei în lipsă conform art.242 pct.2 C.pr.civ.
Reprezentantul Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât consideră că instanța de fond trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 1551 C.pr.civ. și să suspende cauza până la îndeplinirea de către recurentă a obligației privind indicarea pârâtului cu care se și nu să anuleze cererea pentru lipsa numelui pârâtului.
Curtea constatând închise dezbaterile reține cauza în pronunțare.
C U R T EA
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă, la data de 27.01.2011, reclamanta K. S. a solicitat acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral si material suferit ca urmare a internării in lagărul Stalino-Dometi nr. 1001.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat ca in data de 15.01.1945 a fost deportata împreuna cu alți cetățeni pentru a fi internata in lagărul Stalino-Dometi, nr. 1001, perioada petrecuta in lagăr fiind 15.01._48.
In drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 221/2009 si OUG nr. 61/2010.
La termenul de fata instanța a invocat excepția nulității cererii, asupra căreia, analizând-o cu prioritate, conform dispozițiile art. 137 alin.1 C.pr. civ., a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 133 alin.1 C.pr. civ. “ Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarata nula”.
După cum rezulta din rezoluția înscrisa la primirea cererii, precum si din dovada de îndeplinire a procedurii de citare a reclamantei, acesteia i s-a pus in vedere conform art. 1141 alin.1 C.pr. civ., sa indice numele sau denumirea si domiciliul/ sediul paratului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 112 pct.1 C.pr. civ.
Or, reclamanta nu si-a îndeplinit aceasta obligație.
Ca atare, instanța va face aplicarea in cauza a dispozițiilor art. 133 alin.1 C.pr. civ., întrucât indicarea paratului este un element esențial având in vedere ca in procesul contencios, litigiul nu se poate rezolva decât in contradictoriu si cu paratul, si va anula cererea de chemare in judecata.
Prin sentința civilă nr. 2074 din 22.11.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a V -a Civilă, s-a admis excepția nulității cererii, invocata din oficiu și s-a anulat cererea formulata de reclamanta K. S., pentru lipsa numelui paratului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta K. S..
Recurenta a invocat faptul că nu a primit citație, pretențiile de despăgubire au fost formulate pentru mama acesteia Goos S. și traducerea legalizată în limba germană, deportată în Rusia în lagărul Stalino – Dometi nr. 1001 între 15.01.1945 – 28.06.1948.
În ceea ce privește indicarea numelui reclamantului și al pârâtului în cererea formulată de recurentă, i s-a comunicat că nu le-a indicat. Acest lucru nu corespunde adevărului. Cererea de chemare în judecată formulată de recurentă cuprinde atât numele reclamantei (K. S.) cât și al pârâtului (S. R.).
Recurenta arată că anexează cererea pentru documentul de internare/evacuare obligatorie.
În drept, nu a fost invocată nicio dispoziție legală.
Analizând recursul declarat din prisma criticilor formulate, care se circumscriu motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 din Codul de Procedură Civilă, Curtea constată că este fondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a aplicat și a interpretat în mod greșit dispozițiile art.133 alin.1 din Codul de Procedură Civilă, deoarece persoana care are calitate procesuală pasivă în cadrul acțiunilor, întemeiate pe dispozițiile Legii nr.221/2009 este prevăzută în mod expres de către legiuitor.
În aceste condiții, prima instanță, în raport de obiectul cererii de chemare și de temeiul juridic invocat, trebuia să dispună citarea Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
Având în vedere considerentele expuse, precum și dispozițiile art.312 din Codul de Procedură Civilă, ținând cont de faptul că cererea de chemare în judecată nu a fost analizată pe fond, se va dispune admiterea recursului declarat de recurenta – reclamantă K. S. împotriva sentinței civile nr. 2074/22.12.2011, pronunțată de Tribunalul București Secția a V -a Civilă în contradictoriu cu intimatul – pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, se va casa sentința civilă recurată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta K. S. împotriva sentinței civile nr. 2074/22.12.2011, pronunțată de Tribunalul București Secția a V -a Civilă în contradictoriu cu intimatul – pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.09.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Z. D. C. M. S. A. M.
GREFIER
L. D.
Red. DZ
Tehnroed. T.I.
2 ex./05.10.2012
Jud. fond:
S. Visoiu
| ← Pretenţii. Decizia nr. 579/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1558/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
