Expropriere. Decizia nr. 415/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 415/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-11-2012 în dosarul nr. 415/2012
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 415A
Ședința publică de la data de 23.11.2012
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - C. M. S.
JUDECĂTOR - F. B. D.
JUDECĂTOR - Z. D.
GREFIER - D. L.
Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a participat domnul procuror V. D. C..
Pe rol soluționarea, în complet de divergență, a cererii de apel formulată de apelanta - reclamantă O. I. F. –cu domiciliul ales la CAv. D. A. – I. din București, ., ..2, ., și de apelantul - pârât S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – cu sediul ales la SCPA „T. D. și Asociații” din București, ..31, ., ., împotriva sentinței civile nr. 450/11.03.2011, pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă în dosarul nr._, cauza având ca obiect „pretenții-expropriere”.
Dosarul a fost strigat la ora 10.00, stabilită de instanță.
În cauză s-au efectuat două strigări.
La prima strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-reclamantă O. I. F. – reprezentată de avocat D. A. I., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2011, depusă la dosar (fila 15) și apelantul pârât S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – reprezentat de avocat B. G. în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2012, depusă la dosar (fila 16).
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea acordă cuvântul asupra motivului în divergență, constând în data de la care se acordă despăgubirile pentru expropriere.
Reprezentanta apelantului-pârât S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a arătat că își menține concluziile formulate în cauză, iar în ce privește momentul stabilirii valorii despăgubirilor consideră că trebuie avut în vedere momentul efectuării raportului de expertiză conform art. 26 alin.3 din Legea nr. 33/1994.
Reprezentantul apelantei-reclamante O. I. – F., în opinia sa, consideră că ar trebui avut în vedere ca moment al stabilirii despăgubirilor data exproprierii, pentru o dreaptă și justă despăgubire.
Reprezentantul Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, de asemenea, a arătat că își menține concluziile formulate. Având cuvântul asupra motivului rămas în divergență, în opinia sa consideră că trebuie avut în vedere momentul efectuării raportului de expertiză conform art. 26 alin.3 din Legea nr. 33/1994.
Curtea constatând închise dezbaterile reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă sub nr._, reclamanta O. I. F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.,ca prin hotărârea ce se va pronunța, urmare a exproprierii suprafeței de teren de 637,00 mp, cu număr cadastral 1966/2, situată în . 116, ., proprietatea reclamantei, să se stabilească suma ce i se acordă cu titlu de despăgubire, pe care o estimează la echivalentul în lei a sumei 78.832,5 Euro, fiind compusă, potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994, din suma de 19.110 Euro reprezentând valoarea reală a imobilului-teren expropriat și din suma de 59.722,5 Euro reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei prin expropriere.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că prin HG nr.1546/2006 s-a aprobat planul de amplasament al autostrăzii București-B., cu declanșarea procedurii exproprierii a imobilelor aflate pe respectivul amplasament al lucrării și aprobarea cuantumului despăgubirilor (suma globală estimată).
La data de 13.05.2009 a primit prin poștă procesul-verbal nr.93/30.03.2009 împreună cu Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr.93/15.04.2009, prin care i s-a stabilit o despăgubire în cuantum de 10.152,48 lei pentru exproprierea unei suprafețe de teren de 637,00 mp situată în . 116, . și având numărul cadastral 1966/2.
Această despăgubire (de aprox. 3,75 Euro/mp) este net inferioară valorii reale a terenului, având în vedere prețurile practicate de către agențiile imobiliare la data exproprierii, respectiv de 30-35 euro/mp.
Reclamanta a mai arătat că la stabilirea despăgubirii nu a fost avută în vedere diminuarea valorii de circulație a restului de teren neexpropriat, în suprafață de 7.963,00 mp, ce a rămas fără cale de acces și fără utilități în urma exproprierii, diminuare ce reprezintă prejudiciul adus prin expropriere.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 9 si 10 din Legea nr.198/2004, art.21-27 din Legea nr. 33/1994 și H.G. nr.1546/2006.
Pârâtul S. R. reprezentat prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că imobilul situat pe teritoriul administrativ al comunei Moara Vlăsiei, județul I., . totala de 637 mp., identificat prin numărul cadastral 1966/2, la care face referire reclamanta, este necesar a fi expropriat pentru construcția tronsonului de autostradă București - Ploiești. In ceea ce privește primul capăt de cerere, s-a solicitat a se constata că la stabilirea despăgubirii în cuantum de_,48 RON s-a avut în vedere regimul economic al terenului în cauză, respectiv acela de teren arabil, agricol. Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, s-a solicitat să se constate că, în cazul exproprierii parțiale, partea rămasă neexpropriată din imobil va dobândi un spor de valoare, ca urmare a lucrării ce urmează a se executa.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă sub nr._/3/2009, reclamanta O. I.-F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., ca prin hotărârea ce se va pronunța, urmare a exproprierii suprafeței de teren de 52,00 mp, cu număr cadastral 1966/1/2, situată în ., proprietatea reclamantei, să se dispună anularea parțială a Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 555/20.08.2009, sub aspectul cuantumului despăgubirilor și să se stabilească suma ce i se acordă cu titlu de despăgubire, pe care o estimează la echivalentul în lei a sumei 60.892,50 Euro, fiind compusă, potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994, din suma de 1.560,00 Euro reprezentând valoarea reală a imobilului-teren expropriat și din suma de 59.332,50 Euro, reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei prin expropriere.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că prin HG nr.1546/2006 s-a aprobat planul de amplasament al autostrăzii București-B., cu declanșarea procedurii exproprierii a imobilelor aflate pe respectivul amplasament al lucrării și aprobarea cuantumului despăgubirilor (suma globală estimată).
La data de 13.05.2009 a primit prin poștă procesul-verbal nr.555/18.08.2009 împreună cu Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr.555/20.08.2009, prin care i s-a stabilit o despăgubire în cuantum de 1.005,00 lei pentru exproprierea unei suprafețe suplimentare de teren de 52,00 mp situată în . și având numărul cadastral 1966/1/2.
Reclamanta a arătat că această despăgubire (de aprox. 4,95 Euro/mp) este net inferioară valorii reale a terenului, având în vedere prețurile practicate de către agențiile imobiliare la data exproprierii, respectiv de 30-35 euro/mp.
Reclamanta a mai arătat că, la stabilirea despăgubirii, nu a fost avută în vedere diminuarea valorii de circulație a restului de teren neexpropriat, în suprafață de 7.911,00 mp, ce a rămas fără cale de acces și fără utilități în urma exproprierii, diminuare ce reprezintă prejudiciul adus subsemnatei prin expropriere.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 9 si 10 din Legea nr.198/2004, art.21-27 din Legea nr. 33/1994 și H.G. nr.1546/2006.
Pârâtul S. R. reprezentat prin COMPANIA NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând, în ceea ce privește capătul de cerere privind majorarea sumei acordate cu titlu de despăgubiri, că la stabilirea despăgubirilor, în cuantum total de 1005 lei (RON), s-a avut în vedere regimul economic al terenului în cauză, respectiv acela de teren arabil, agricol.
Prin încheierea din data de 16.02.2010 tribunalul a dispus în temeiul art. 164 C.proc.civ. conexarea dosarului nr._/3/2009 la dosarul nr._ al Tribunalului București Secția a IV-a Civilă.
Prin sentința civilă nr. 450/11.03.2011 Tribunalul București Secția a IV-a Civilă a admis în parte contestația formulată de reclamanta O. I.-F., în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., a modificat Hotărârea nr. 93/15.04.2009 emisă de intimată și a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 41.399,35 lei, a modificat Hotărârea nr. 555/20.08.2009 emisă de intimată și a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 3379,54 lei, a obligat intimata să plătească suma de 7595 Euro, echivalentul în lei la data plății contestatoarei, reprezentând prejudiciul cauzat în urma exproprierii și a obligat intimata să plătească cheltuieli de judecată contestatoarei în sumă de 2.000 lei, reprezentând onorariu expertiză.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 93/15.04.2009, emisă de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, Comisia pentru Aplicarea Legii nr.198/2004, județul I., Consiliul Local Moara Vlăsiei s-a dispus exproprierea și acordarea de despăgubiri aferente terenului în suprafață de 637 m.p. situat în . I. tarlaua 166, . cadastral 1966/2, teren ce aparține expropriatei O. I. F..
Despăgubirea a fost stabilită la suma de 10.152, 48 lei în baza unui raport de evaluare întocmit de expert evaluator M. D..
Prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor cu nr. 555/20.08.2009, emisă de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, Comisia pentru Aplicarea Legii nr.198/2004, județul I. Consiliul Moara Vlăsiei s-a dispus exproprierea și acordarea de despăgubiri aferente terenului în suprafață de 52 m.p. situat în . I. tarlaua 116, . cadastral 1966/1/2, teren ce aparține expropriatei O. I. F..
Despăgubirea a fost stabilită la suma de 1005 lei în baza unui raport de evaluare întocmit de expert evaluator M. D..
Prin contestația formulată se contestă de către reclamantă cuantumul despăgubirilor propus de către Comisia pentru Aplicarea Legii nr.198/2004 din cadrul Consiliului Local al comunei Moara Vlăsiei, județul I.. Totodată se solicită obligarea intimatei la plata de despăgubiri în sumă de 119.055 Euro, reprezentând valoarea prejudiciului cauzat ca urmare a exproprierii.
În drept, tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 9 din Legea nr.198/2004 și ale art.21-27 din Legea nr. 33/1994.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză de către experți I. D. C., M. A. S. și M. V., s-a stabilit cuantumul total al despăgubirilor pentru cele două suprafețe de teren la suma de 44.778,89 lei.
Având în vedere situația de fapt reținută de instanță și dispozițiile legale incidente, la stabilirea cuantumului exproprierii se va lua în considerare valoarea indicată prin raportul de expertiză, această valoare reprezentând prețul la care se vând imobilele în mod obișnuit, de același fel, situate în aceeași unitate administrativ teritorială.
Totodată, tribunalul a reținut că prin raportul de expertiză s-a stabilit faptul că în urma exproprierii se creează un prejudiciu în legătură cu terenul rămas neexpropriat care este lipsit de drum de acces, fiind necesară stabilirea unei servituți de trecere. Experții desemnați în cauză au stabilit valoarea acestui prejudiciu la suma de 7595 Euro.
Pentru aceste considerente, tribunalul a admis contestația și a modificat în parte cele două hotărâri de stabilire a despăgubirilor în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor conform valorilor stabilite prin raportul de expertiză efectuat.
Totodată, au fost acordate despăgubiri și pentru prejudiciul cauzat în urma exproprierii în cuantumul stabilit de către comisia de experți.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și reclamanta O. I. F..
În motivarea apelului, pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a învederat următoarele critici:
Instanța de fond a admis in mod greșit cererea privind modificarea cuantumului despăgubirilor formulat de intimata-reclamanta, prin omologarea raportului de expertiza evaluatorie care a fost întocmit in prezenta cauza, pronunțând astfel o sentința netemeinica si nelegala.
Prin propunerea de către experți și însușirea de către instanță a valorii terenului expropriat in suprafața de 689 mp (637+52), la suma de 44.778,89 lei (41.399,35+3.379,54), s-au încălcat dispozițiile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru utilitate publică, în sensul că la stabilirea despăgubirilor, atât experții, cat și instanța, nu s-au raportat la prețurile obișnuite de tranzacționare ale altor imobile de același fel cu cel supus exproprierii.
Pentru soluționarea prezentei cauze, este necesar raportarea la prevederile art. 26 alin 2 din Legea nr. 33/1994.
Având in vedere prevederile legale mai sus menționate, apelantul – pârât solicită să se constate ca, experții s-au folosit doar de preturi postate pe internet, ceea ce nu reprezintă preț real de tranzacționare, iar stabilirea cuantumului despăgubirilor s-a făcut pe baza unor oferte de terenuri ce nu sunt similare cu terenurile expropriate, preluate si din alte unitati administrativ-teritoarale (Moara Domneasca Ganeasa, D.-Stefanesti, Snagov, etc.).
Apelantul solicită a se observa, din conținutul raportului de expertiză, (anexe), valoarea terenului expropriat pe care au stabilit-o experții are la bază metoda unei comparații directe cu oferte de vânzare ale unor terenuri ce nu sunt similare celui expropriat, respectiv acestea au utilitati si sunt situate si in alte unitati administrativ-teritoarale. Practic, experții au avut în vedere doar ofertele de vânzare.
Soluția instanței de fond este nelegală sub aspectul omologării unui raport de expertiză întocmit cu incalcarea prevederilor legale.
De asemenea, instanța de fond a apreciat in mod greșit ca reclamanta ar fi suferit un prejudiciu datorat exproprierii, stabilind in mod netemeinic acordarea unei despăgubiri in valoare de 7595 Euro, deși s-a supus atenției acesteia atât Memoriul Tehnic cat si Planul de amplasament al imobilului, de unde rezulta fara dubiu faptul ca restul de proprietate neexpropriat are cale de acces la Vest, respectiv Df 55/1. Aceasta cale de acces este prevăzuta si in contractul de vânzare-cumpărare prin care reclamanta a achiziționat terenul.
F. de cele menționate, apelantul-pârât solicită modificarea sentinței civile in totalitate, iar pe fondul cauzei respingerea cererii de chemare in judecata formulata de intimata-reclamanta ca fiind neîntemeiata.
În motivarea apelului, reclamanta O. I. F. a învederat următoarele critici:
La stabilirea valorii terenului expropriat (637 mp + 52 mp), experții nu au ținut seama de prețurile cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în respectiva unitate administrativ-teritorială, stabilind cuantumul despăgubirilor exclusiv în baza ofertelor de vânzare.
Cu toate acestea, valorile suprafețelor de teren expropriate au fost stabilite aproape corect, deși în mod cert au fost subevaluate, întrucât în prima jumătate a anului 2008 metrul pătrat de teren extravilan în zonă se vindea cu 14-15 Euro/mp, ceea ce înseamnă că la data exproprierii (primăvara anului 2009) valoarea acestora era mai mare întrucât criza pe piața imobiliară a început în vara anului 2009, până în acel moment prețurile fiind permanent în creștere.
Prejudiciul suferit de reclamantă în urma exproprierii celor 2 suprafețe de teren a fost, de asemenea, în mod clar subevaluat.
Astfel, prejudiciul cauzat este necesar a fi recalculat, ținându-se seama și de prețul la care putea fi înstrăinat terenul rămas în urma exproprierii și valoarea sa după reducerea suprafeței acestuia.
In fapt s-au avut în vedere consecințele exproprierii parțiale, inițial terenul putând fi înstrăinat la un preț foarte convenabil în integralitatea sa, adică nefiind pusă în discuție categoria de teren, prețul fiind stabilit per total, iar zona fiind un atu pentru vânzător, zonă liniștită, fără trafic, poluare, etc. ideală pentru construcția de locuințe.
În acest moment restul de teren rămas este un teren aproape fără valoare, categoria sa este agricolă și cel puțin 5 ani va dura refacerea drumului de acces, fiind de notorietate întreruperile și suspendările lucrărilor la această autostradă, iar zona este poluată de construcția autostrăzii și va fi și în viitor având în vedere traficul de pe autostradă, nimeni nu va mai căuta teren de construit casă în aproprierea acesteia și chiar utilitatea acestuia ca și teren agricol este pusă în discuție față de factorii majori de poluare din zonă.
În mod contrar solicitării reclamantei din acțiunile principale, instanța, fără a o analiza și respinge în mod clar și indubitabil, a stabilit valorile suprafețelor expropriate în lei, și nu în Euro, astfel cum a procedat în cazul prejudiciului creat prin expropriere.
Reclamanta solicită stabilirea sumei în moneda Euro, urmând ca plățile să fie efectuate în lei, la cursul B.N.R. din ziua efectuării plății, având în vedere uzanțele din domeniul imobiliar, în care toate prețurile sunt stabilite în Euro și toate tranzacțiile se realizează prin stabilirea prețului în această monedă, cel mult tranzacția efectuându-se în lei la cursul de schimb din ziua plății.
La termenul din data de 16.11.2012 s-a ivit divergența între membrii completului de apel cu privire la data care trebuie luată în considerare pentru stabilirea despăgubirilor pentru expropriere, o opinie fiind în sensul că despăgubirea se calculează ținând cont de data exproprierii, iar cea de-a doua opinie fiind în sensul că despăgubirea se stabilește în funcție de momentul efectuării raportului de expertiză, opiniile divergente fiind motivate, conform dispozițiilor art. 257 alin. 2 C.pr.civ.
Analizând sentința apelată, în limitele devoluțiunii fixate conform motivelor de apel formulate, potrivit dispozițiilor art. 295 alin. 1 C.pr.civ., și analizând actele și lucrările dosarului, în raport de normele legale incidente, în majoritate, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește motivele de apel referitoare la cuantumul despăgubirii stabilite pentru exproprierea terenurilor în litigiu:
Prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 93/15.04.2009 Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 din cadrul . I., a stabilit cuantumul despăgubirii pentru exproprierea terenului în suprafață de 637 m.p. situat în . I. tarlaua 166, . cadastral 1966/2, proprietatea reclamantei O. I. F., la suma de 10.152,48 lei, la o valoare unitară de 4,30 euro/m.p.
Prin hotărârea de stabilire a despăgubirilor cu nr. 555/20.08.2009 Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 din cadrul . I., a stabilit cuantumul despăgubirii pentru exproprierea terenului în suprafață de 52 m.p. situat în . I. tarlaua 116, . cadastral 1966/1/2, proprietatea reclamantei O. I. F., la suma de 1005 lei, la o valoare unitară de 4,30 euro/m.p.
Prin contestațiile conexate, apelanta-reclamantă a contestat aceste hotărâri sub aspectul cuantumului despăgubirii.
Prin sentința apelată Tribunalul București Secția a IV-a Civilă a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru terenurile în litigiu ca fiind de 44.778,89 RON (41.399,35 lei+3379,54 lei) reprezentând echivalentul sumei de 10.648,71 euro (9.845,03 euro+803,68 euro), la o valoare unitară de 15,45 euro/m.p.
Prin apelurile formulate, apelantul-pârât S. R. prin CNADR susține nelegalitatea hotărârii de fond deoarece a omologat un raport de expertiză întocmit cu încălcarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 33/1994, iar apelanta-reclamantă O. I. F. susține că valorile suprafețelor de teren expropriate au fost subevaluate, deoarece în prima jumătate a anului 2008 metrul pătrat de teren extravilan din zonă se vindea cu 14-15 euro/m.p.
Curtea constată că sunt întemeiate criticile formulate de apelantul-pârât S. R. prin CNADR, privind nerespectarea de către instanța de fond a dispozițiilor art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, fapt ce a condus la omologarea de către instanța de fond a unui raport de expertiză întocmit cu nerespectarea unor dispoziții legale imperative, întrucât raportul de expertiză omologat de prima instanță de fond nu a avut în vedere ca metodă de evaluare criteriul legal prevăzut de art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994.
Din examinarea raportului de expertiză avut în vedere de instanța de fond la stabilirea cuantumului despăgubirii pentru expropriere, Curtea constată că a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 26-27 din Legea nr. 33/1994 deoarece comisia de experți a utilizat o metoda greșită, raportându-se la ofertele de piață de pe internet, și nu la prețurile de tranzacționare ale unor imobile situate în aceeași rază teritorială cu cel supus exproprierii, de la data efectuării raportului de expertiză, conform normelor juridice incidente în cauză, astfel că hotărârea apelată, ce s-a bazat pe acest raport de expertiză este nelegală, motiv pentru care Curtea constată că este întemeiat apelul declarat în cauză de apelantul-pârât S. R. prin CNADR.
În baza efectului devolutiv al apelului, instanța de apel a procedat la refacerea probei cu expertiza tehnică de specialitate administrată în primă instanță, dispunând în prealabil efectuarea adreselor către instituțiile statului pentru comunicarea la dosar a actelor de tranzacționare ale unor imobile situate în aceeași rază teritorială cu cel supus exproprierii, de la data efectuării raportului de expertiză.
Toate aceste acte de tranzacționare au fost comunicate comisiei de experți pentru a fi avute în vedere la efectuarea expertizei de evaluare.
Prin expertiza efectuată în faza de apel, comisia de experți a stabilit că, la data efectuării raportului de expertiză, terenurile supuse exproprierii, în suprafață de 689 m.p. (637 m.p.+52 m.p.) au o valoare de 6.201 euro, la o valoare unitară de 9 euro/m.p.).
În majoritate, Curtea consideră că este acesta criteriul ce trebuie avut în vedere pentru stabilirea cuantumului despăgubirii pentru expropriere, problemă de drept ce a reprezentat motivul divergenței, pentru următoarele considerente:
Legea cadru în materia exproprierilor nr. 33/1994 stabilește un criteriu legal ce trebuie avut în vedere de comisia de experți, în sensul că evaluarea imobilului supus exproprierii se face în raport de prețurile de tranzacționare ale unor imobile similare, de la data efectuării raportului de expertiză, adică de la o dată cât mai apropiată de momentul pronunțării hotărârii prin care se stabilește cuantumul despăgubirii.
În sistemul Legii nr. 33/1994 legiuitorul a legat cele două momente - ale transferului dreptului de proprietate din proprietatea privată a expropriatului în proprietatea publică a statului și cel al plății despăgubirii efective - de momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești pronunțate în cauza având ca obiect expropriere, cu respectarea imperativului constituțional consacrat de art. 44 alin. 3 din Constituție potrivit căruia „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”.
Astfel, potrivit alin. 1 al art. 28 din Legea nr. 33/1994, „Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului se produce îndată ce obligațiile impuse lui prin hotărâre judecătorească au fost îndeplinite”, iar potrivit alin. 4 al aceluiași text de lege, „Hotărârea de expropriere va stabili despăgubirea ținând seama, pentru drepturile reale prevăzute la alin. 3, de dispozițiile art. 26”.
Din analiza normelor legale care reglementează procedura de expropriere reiese că efectul translativ de drept real al hotărârii de expropriere este afectat de o condiție suspensivă, aceea ca expropriatorul să fi consemnat la dispoziția expropriatului sumele aferente despăgubirii. Prin această modalitate de reglementare sunt respectate imperativele constituționale cuprinse în art. 44 alin. 3 din Constituție, ca despăgubirea să fie prealabilă exproprierii.
Cu privire la condiția ca despăgubirea pentru expropriere să fie justă, la momentul stabilirii cuantumului despăgubirii prin hotărârea judecătorească instanța este obligată să respecte normele juridice de trimitere cuprinse în 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, conform căruia „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia”, precum și în art. 27 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, conform căreia „Despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator (..)”.
Astfel, instanța învederează că, prin actele normative adoptate în materie de expropriere pentru cauză de utilitate publică, a fost stabilit ca moment al despăgubirii, data efectuării raportului de expertiză.
O asemenea reglementare nu poate fi considerată ca fiind contrară art. 1 din Protocolul 1 al CEDO, deoarece în jurisprudența sa Curtea Europeană a învederat că statele membre pot adopta o legislație prin care să stabilească cuantumul despăgubirii, chiar sub valoarea reală a imobilului expropriat, dacă măsura exproprierii este legală, urmărește realizarea unui scop de utilitate publică și este consecința unor reforme economice sau sociale (paragraful 15 din cauza Granitul contra României, hotărârea din 24 aprilie 2012). În sensul că nu se poate aplica principiul restituirii în întregime a valorii bunului expropriat statuează Curtea Europeană în jurisprudența sa și în cauzele Papamichalopoulos . din 31 octombrie1995, caza Scordino c. Italie nr._/97, § 249, Kozacıoğlu c. Turquie [GC], nr.2334/03 din 19 februarie 2009.
În cauza de față, măsura exproprierii a fost luată pentru realizarea unui obiectiv de utilitate publică, în contextul social declanșării exproprierilor de utilitate publică pentru realizarea autostrăzii București-B. prin HG nr. 1546/2006, iar valoarea despăgubirii a fost stabilită în funcție de criterii obiective (respectiv în raport de prețurile de tranzacționare), care permit stabilirea unei despăgubiri apropiate de valoarea reală a bunului.
Pentru aceste considerente, în majoritate, Curtea va stabili cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru expropriere la suma de 6201 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, conform raportului de expertiză efectuat în faza de apel de comisia de expertiză formată din experții F. F., M. A. S. și S. F., raport de expertiză pe care îl va omologa.
În ceea ce privește motivele de apel referitoare la prejudiciul suferit de apelanta-reclamantă ca urmare a exproprierii terenurilor în litigiu:
Apelantul-pârât S. R. prin CNADR susține faptul că în mod greșit instanța de fond a considerat că apelanta ar fi suferit vreun prejudiciu datorat exproprierii, deoarece din Memoriul Tehnic, din Planul de amplasament al imobilului și din contractul de vânzare-cumpărare prin care reclamanta a cumpărat imobilul reiese că restul de proprietate rămas neexpropriat are cale de acces la vest; iar apelanta-reclamantă susține faptul că prejudiciul suferit a fost subevaluat.
În baza probelor administrate în cauză, Curtea constată că sunt întemeiate criticile formulate de apelantul-pârât, iar criticile formulate de reclamantă sunt nefondate cu privire la existența unui prejudiciu rezultat din lipsa căii de acces (așa cum stabilise prima instanță de fond în baza răspunsului la obiecțiuni depus la fila 132 din dosarul de fond), având în vedere faptul că prin raportul de expertiză dispus în faza de apel comisia de experți a identificat terenurile supuse exproprierii, la cap. 5.1 al raportului de expertiză (Identificarea terenului) și 5.2 (Descrierea amplasamentului), stabilind faptul că acesta are căi de acces: DJ 101: Șoseaua Balotești – Moara Vlăsiei (fila 130 din dosarul de fond).
Aceeași situație de fapt reiese și din Planul de amplasament și delimitare a imobilului, din care reiese că terenul expropriat este învecinat la vest cu Df 55/1 (fila 136 din dosarul de apel).
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 296 C.pr.civ., Curtea va respinge apelul formulat de apelanta-reclamantă și, în majoritate, va admite apelul declarat de apelantul-pârât S. R. prin CNADR, va schimba în parte sentința civilă apelată, în sensul că va modifica Hotărârile nr. 93/2009 și 555/2009 și va stabili cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru expropriere la suma de 6201 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, va înlătura obligarea C.N.A.D.R. la plata prejudiciului și va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
În majoritate:
Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă O. I. F. – cu domiciliul ales la CAv. D. A. – I. din București, ., ..2, ., sector 3, în contradictoriu cu apelantul - pârât S. R. PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – cu sediul ales la SCPA „ T. D. și Asociații” din București, ..31, ., ., sector 5, împotriva sentinței civile nr. 450/11.03.2011, pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă în dosarul nr._ .
Admite apelul declarat de apelantul - pârât S. R. PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, în contradictoriu cu apelanta-reclamantă O. I. F..
Schimbă în parte sentința civilă apelată în sensul:
Modifică Hotărârile nr. 93/2009 și 555/2009 și stabilește cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru expropriere la suma de 6201 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, conform raportului de expertiză omologat.
Înlătură obligarea C.N.A.D.R. la plata prejudiciului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 23.11.2012.
Președinte, Judecător,
C. M. S. Z. D.
Grefier
D. L.
Red.dact.jud.MSC
Tehnored. T.I./5 ex./13.12.2012
Jud. fond: G. N.
Motivarea opiniei separate a jud. D. F. B. în sensul stabilirii cuantumului despăgubirilor la suma de 7.923 euro.
Opinia separată privește numai cuantumul despăgubirilor stabilit de instanță pentru imobilul expropriat.
Conform răspunsului la obiecțiuni formulat de comisia de experți, de la fila 182 din dosarul tribunalului, valoarea despăgubirilor la momentul exproprierii este de 7.923 euro. Consider că aceasta este suma care trebuia stabilită ca despăgubire având în vedere că existența unei despăgubiri drepte și prealabile este un principiu care guvernează instituția juridică a exproprierii.
Conform dispozițiilor constituționale, dreptul de proprietate privată este garantat și ocrotit de lege în mod egal indiferent de titular iar cedarea prin expropriere a dreptului de proprietate privată are caracter de excepție, conferit de Constituție și Codul civil român. În consecință, exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire.
Astfel, deși alin. 2 al art. 26 din Legea nr. 33/1994 prevede că, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, alin. 1 al aceluiași articol stabilește că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului. Mai mult, art. 44 alin. 3 din Constituția României prevede că nimeni nu poate fi expropriat decât cu dreaptă și prealabilă despăgubire.
Față de aceste prevederi constituționale, despăgubirea trebuie să fie dreaptă, adică să acopere întreaga pierdere suferită de persoanele afectate de măsura exproprierii. Persoana expropriată trebuie să își păstreze aceeași valoare a activului patrimonial și să aibă posibilitatea efectivă să înlocuiască, în patrimoniul său, dreptul real pierdut în urma exproprierii. Or, această posibilitate există numai dacă valoarea despăgubirilor este echivalentă cu valoarea imobilului la data exproprierii, în caz contrar riscul devalorizării fiind, în mod nejustificat, suportat de persoana expropriată.
Consider că această interpretare este în acord cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care arată că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Astfel, norma europeană stabilește faptul că pierderea dreptului de proprietate privată asupra imobilului poate fi conformă Convenției numai în măsura în care se respectă condițiile prevăzute de lege, respectiv plata de despăgubiri către proprietar.
Pentru ca lipsirea de proprietate să nu încalce dreptul de proprietate al persoanei expropriate, drept ocrotit de convenție, cuantumul acestor despăgubiri trebuie stabilit astfel încât persoana expropriată să păstreze aceeași valoare a activului patrimonial, în caz contrar, aceasta fiind supusă riscului devalorizării imobilului, risc pe care nu poate fi obligată să îl suporte.
Potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale. În consecință, întrucât aplicarea unor dispoziții ale legii speciale poate fi înlăturată dacă acestea contravin Convenției europene a drepturilor omului, reținând această situație conform celor expuse mai sus, consider că trebuia acordată prioritate normelor constituționale și convenționale.
Judecător
D. F. B.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 973/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Partaj judiciar. Decizia nr. 2079/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
