Legea 10/2001. Decizia nr. 373/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 373/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 373/2015
Dosar nr._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.373
Ședința publică de la 20.03.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. M. T.
JUDECĂTOR - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
GREFIER - I. A. G.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul - reclamant B. N. G. G., împotriva încheierii de ședință din 10.09.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, în dosarul nr._/3/2012, în contradictoriu cu intimații - pârâți S. R. PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, M. C. PRIN PRIMAR și C. L. C..
P. are ca obiect - Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat A. P. în calitate de reprezentant al recurentului - reclamant B. N.G. G., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015, eliberată de Baroul București, aflată la dosar (fila 15), lipsind intimații - pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea având în vedere că părțile nu mai au cereri de formulat sau probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentului - reclamant solicită admiterea recursului, și urmând a se observa că așa cum a fost formulată și precizată acțiunea, au fost un set de cereri formulate împotriva statului și a entității sesizate cu soluționarea notificării, entitate care are un mandat legal conferit prin Legea nr. 10/2001 de către stat.
În raport de acest aspect, solicită să se observe că acțiunea a fost întemeiată pe art. 26 din Legea nr. 10/2001, și pretinzând entitatea că nu mai poate fi restituită în natură suprafața de teren, deși este liber și a intrat în perimetrul constructibil, să fie restituit în echivalent un alt teren similar, statul având astfel de proprietăți. Menționează că în C., adiacent lotului de teren ce nu ai poate fi restituit în natură, există căi de acces ce nu se regăsesc în actualul planul de sistematizare, așa încât cererea era posibilă.
față de cele arătate nu înțelege din ce motiv și pentru ce instanța de judecată a suspendat judecata și să mențină măsura suspendării.
Apreciază că evocând aceste aspecte instanța și-a depășit competența și solicită sancționarea instanței în continuarea judecății, deoarece suspendarea dispusă este contrară disp. art. 6 din CEDO, reclamantului fiindu-i încălcat dreptul la liberul acces la justiție, deoarece era îndeplinite condițiile solicitate prin încheiere.
Arată că reclamantul a moștenit terenul de la tatăl său, dreptul asupra acestuia, autor care a reușit să obțină o recunoaștere a dreptului său, dar nu și restituirea în natură, este cel care a fost în conflict cu autoritățile din C., fiind cel care a deschis campania privind Cazinoul din C., care a condus la rămânerea în proprietatea municipalității a acestuia.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 10.09.2014, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulate de reclamantul B. G.-G., în contradictoriu cu pârâții S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, M. C., prin Primar și C. L. C., ca neîntemeiată și a menținut măsura suspendării dispuse prin încheierea din data de 16.01.2013.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că cererea de repunere pe rol formulată de reclamant, este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge pentru următoarele considerente:
Prin încheierea din data de 16.01.2013 tribunalul a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art.155 1 C.proc.civ. ca urmare a neîndeplinirii de către reclamant a obligațiilor stabilite în sarcina sa prin încheierea din 14.11.2012, respectiv de a preciza obiectul acțiunii și temeiul de drept al cererii, încheiere care a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.914/28.05.2014 pronunțată de Curte de Apel București, Secția a III-a Civilă în dosar nr._/3/2012 ca urmare a respingerii recursului declarat de reclamant împotriva acelei încheieri.
La data de 17.01.2014 reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei (fila 58) ,arătând că temeiul de drept al cererii îl constituie art.480 și urm. C.civ., Legea nr.30/1994, art.26 din Legea nr.10/2010 și Protocolul Adițional nr.1 al Convenției EDO. S-a mai arătat că obiectul cauzei îl constituie dezdăunarea în echivalent aferentă dreptului său de proprietate asupra unui teren de 526,61 m.p. situat în Mamaia (stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă), pe care Primăria refuză să o execute, prin punerea în posesie asupra unui teren adiacent din cele libere aflate în aceeași rotondă.
Tribunalul a apreciat că prin cererea de repunere pe rol cauzei reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, astfel că nu se justifică repunerea cauzei pe rol.
Mai mult, și prin decizie instanței de recurs s-a reținut că reclamantul nu a precizat obiectul cererii deduse judecății, respectiv dacă este vorba de o contestație la dispoziția deja emisă de primar în temeiul Legii nr.10/2001 (dat fiind că se face referire la această dispoziție și se menționează ca temei al cererii acest act normativ) și de a se preciza sub aspectul temeiului de drept solicitarea reclamantului privind obligarea pârâților să dispună punerea sa în posesie cu un anumit teren, fiind necesar a se preciza și dispozițiile procedurale care ar permite instanței să dispună în acest sens.
Tribunalul a apreciat că nici cererea precizatore depusă în ședința din data de 10.09.2104 (fila 76) nu justifică repunerea cauzei pe rol, cât timp reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul a respins ca neîntemeiată cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamantul B. G.-G. și a menținut măsura suspendării dispuse prin încheierea din data de 16.01.2013.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs B. N. G.-G., care nu și-a motivat recursul (deși s-a acordat termen în acest sens, fila 17 dosar).
Recursul este nefondat.
Analizând din oficiu, actele și lucrările dosarului, mijloacele de probă aflate la dosar, potrivit art.309 și art.312 Cod de procedură civilă, se reține că soluția dată în cauză de menținere a suspendării (fila 79 dosar tribunal) subzistă și nu sunt motive de repunere pe rol, atâta timp cât recurentul nu s-a conformat dispozițiilor date de tribunal în cauză.
În consecință, recursul fiind nefondat, potrivit art.312 alin.1 Cod de procedură civilă va fi respins ca nefondat.
Văzând și art.316 Cod de procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul - reclamant B. N. G. G., împotriva încheierii de ședință din 10.09.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._/3/2012, în contradictoriu cu intimații - pârâți S. R. prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, M. C. prin PRIMAR și C. L. C..
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. M. T. D. A. F. P.
GREFIER
I. A. G.
Red.C.M.T.
Tehdact.R.L.
2 ex.
TB-S.4 – L.I.-C.
| ← Excepţie de neconstituţionalitate. Decizia nr. 378/2015.... | Pretenţii. Decizia nr. 203/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
