Obligaţie de a face. Decizia nr. 1853/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1853/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-11-2013 în dosarul nr. 1853/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1853
Ședința publică de la 18 noiembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – D. A. B.
JUDECĂTOR - I. B.
JUDECĂTOR - DOINIȚA M.
GREFIER - L. C.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât A. O., împotriva deciziei civile nr. 406 A din 16.04.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă POLIȚIA LOCALĂ SECTOR 5 BUCUREȘTI.
Cauza are ca obiect – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic Caramet M., în calitate de reprezentant al intimata-reclamantă Poliția Locală Sector 5 București, în baza delegației nr.2415 din 26.02.2013, pe care o depune la dosar, lipsind recurentului-pârât A. O..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea la dosar, prin registratura instanței, a unei cereri formulate de recurentului-pârât A. O., la data de 18.11.2013 prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, motivat de faptul că nu a avut posibilități materiale necesare pentru acest lucru deoarece soția sa este grav bolnavă, astfel cum rezultă din înscrisurile atașate, precum și faptul că recursul nu a fost timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei astfel cum s-a dispus prin rezoluția administrativă, deși recurentul a fost citat cu mențiunea timbrării nu a satisfăcut această cerință.
De asemenea, se învederează că intimata-reclamantă Poliția Locală Sector 5 București a depus întâmpinare, la data de 04.11.2013.
Curtea acordă cuvântul reprezentantului intimatei –reclamante asupra cererii de amânare formulată de recurentul-pârât .
Reprezentantul intimatei-reclamante având cuvântul asupra cererii formulate, arată că se opune la amânarea cauzei, având în vederea calitatea părții de recurent și faptul că de la data la care a primit citația recurentul a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător.
Curtea, după deliberare, va respinge cererea de amânare formulată de recurentul-pârât A. O. pentru lipsă de apărare, având în vedere că dovezile atașate cererii sunt din luna aprilie și respectiv, luna mai 2013, astfel încât apreciază că cerere nu este întemeiată și acordă cuvântul asupra excepției netimbrării recursului și pe fondul cauzei în situația în care va timbra până la sfârșitul ședinței de judecată.
Reprezentantul intimatei-reclamante solicită în principal anularea recursului ca netimbrat, iar, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca temeinică și legală
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 09.02.2012, pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București, sub nr._, reclamanta POLIȚIA LOCALĂ SECTOR 5 a chemat în judecată pe pârâtul A. O., solicitând instanței pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună obligarea pârâtului la desființarea lucrărilor de construire realizate fără autorizație de construcție la imobilul din București, ., sector 5.
În drept, au fost invocate dispoz.art.28 alin.1 și art.32 alin.1 lit.b din Legea nr.50/1991.
Prin sentința civilă nr.4937/31.05.2012, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată din oficiu, și, pe cale de consecință, a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că pârâtul a fost sancționat contravențional pentru realizarea la adresa din București, ., sector 5, a unei construcții, fără a deține autorizație de construire, iar conform art.32 din legea nr.50/1991 și art.28 alin.1 din aceeași lege, organul care a aplicat sancțiunea este și cel care poate sesiza instanța de judecată pentru a dispune desființarea construcțiilor realitate nelegal. În speță, procesul verbal de contravenție a fost întocmit de agent constatator din cadrul Primăriei sectorului 5 București și nu de către reclamantă.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamanta, iar prin decizia civilă nr.158/A/19.02.2013, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis apelul, a anulat sentința instanței de fond și a reținut cauza pentru evocarea fondului, în condițiile art.297 C.proc.civ., reținând că potrivit dispoz.art.4 din Legea nr.155/2010, Poliția locală se organizează și funcționează ca un compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului sau ca instituție publică de interes local, cu personalitate juridică.
În evocarea fondului, același tribunal a pronunțat decizia civilă nr.406/A/16.04.2013, prin care a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâtul să desființeze lucrările de construcție constând în extinderea și supraetajarea parțială pe limita de fund a proprietății, situată în București, ., sector 5, în conformitate cu procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr.53/18.08.2011.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâtul, susținând că a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii și invocând în drept dispoz.art.304 pct.9 C.proc.civ.
S-a susținut de recurent că, potrivit art.28 alin.1 din Legea nr.50/1991 organul care a aplicat sancțiunea este cel care poate sesiza instanța de judecată pentru a dispune desființarea construcțiilor realizate nelegal, iar potrivit actelor depuse la dosar, sancțiunea a fost aplicată de primărie și nu de reclamantă.
A mai susținut că a edificat construcția în anul 2000, a făcut toate demersurile pentru a intra în legalitate, dar, fără culpa sa, acestea au rămas fără rezultat.
În opinia sa, îi sunt aplicabile dispoz.art.55 din Legea nr.7/1996, potrivit cărora, în cazul construcțiilor realizate înainte de . Legii nr.453/2001, pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991, înscrierea în cartea funciară se face în baza autorizației de construire sau, în lipsa acesteia, a certificatului care atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol, precum și în evidențele fiscale.
Intimata reclamantă Poliția Locală Sector 5 a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând, în susținerea calității sale procesuale active, dispoz.art.8 din Legea nr.155/2010, iar pe fond dispozițiile art.27 alin.1 din Legea nr.50/1991.
La termenul de judecată din 18.11.2013, Curtea, din oficiu, a pus în discuție excepția netimbrării recursului.
Deliberând cu prioritate asupra excepției, potrivit dispozițiilor art.137 Cod de procedură civilă, Curtea constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Conform rezoluției de primire a cererii de recurs, a fost stabilită în sarcina recurentului pârât obligația satisfacerii timbrajului în cuantum de 4 lei – taxă judiciară de timbru și 0,15 lei – timbru judiciar.
Potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, neîndeplinirea obligației de timbrare până la termenul stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Curtea constată că recurentul pârât a fost legal citat pentru termenul din 18.11.2013 cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, dovada de citare regăsindu-se la fila 13 din dosarul de recurs, aceasta îndeplinind toate condițiile de valabilitate prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 100 alin. 3 Cod de procedură civilă.
Cu toate acestea, recurentul pârât nu și-a îndeplinit obligația legală de timbrare până la termenul acordat.
În consecință, în baza dispozițiilor legale sus-menționate, având în vedere, totodată, că recurentul pârât nu a justificat poziția adoptată de neplată a taxelor datorate prin motive obiective, mai presus de voința sa, Curtea urmează a dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul-pârât A. O., împotriva deciziei civile nr.406 A din 16.04.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă POLIȚIA LOCALĂ SECTOR 5 BUCUREȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.11.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. A. B. I. B. DOINIȚA M.
GREFIER
L. C.
Red.I.B.
Tehnored.B.I.
2 ex/03.12.2013
---------------------------------------------
T.B-Secția a IV-a – A.G.Țambulea
- A.P.
Jud.Sector 5 – A.M.F.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 286/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 220/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
