Pretenţii. Decizia nr. 1714/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1714/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 1714/2014
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1714 R
Ședința publică de la 11.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – D. F. G.
JUDECĂTOR – D. L. M.
JUDECĂTOR – A. C. B.
GREFIER – S. V.
……………….
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul reclamant V. D. I., împotriva deciziei civile nr. 245A/21.05.2014, pronunțată de Tribunalul I. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă V. A., având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant V. D. I. personal, lipsind intimata pârâtă V. A..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că s-a depus la dosar de către recurentul reclamant V. D. I. dovada achitării taxei de timbru în sumă de 1.309 lei (chitanța nr._ 814) din 22.10.2014 și timbru judiciar de 5 lei și note de ședință.
De asemenea s-a mai depus la dosar de către intimata pârâtă V. A. întâmpinare, în 2 exemplare.
Instanța procedează la legitimarea recurentului reclamant V. D. I., care se legitimează cu C.I. . nr._, eliberat de Secția 17, la data de 26.10._.
Se comunică recurentul reclamant V. D. I. o copie a întâmpinării.
Recurentul reclamant V. D. I. personal depune la dosar înscrisuri.
Curtea pune în discuția părților excepția invocată prin întâmpinare referitoare la neinvocarea unor critici de nelegalitate prin cererea de recurs, ceea ce se constituie în excepția nulității recursului, denumită de intimată inadmisibilitate, și acordă cuvântul în subsidiar și pe fondul recursului.
Recurentul reclamant V. D. I. personal solicită respingerea excepției. Arată că nu a avut posibilitatea ca să formuleze acest recurs pentru a susține anularea căsătoriei. Să se constate că este un proces particular. Precizează că nu a cunoscut trecutul tatălui pârâtei la momentul încheierii căsătoriei. Pe fond solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Cornetu, reclamantul V.-D. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta V. (P.) A. obligarea pârâtei să nu mai poarte numele de V., precum și suma de 250.000 lei cu titlu de daune morale și financiare.
La data de 13.07.2012 reclamantul și-a completat acțiunea solicitând și anularea actului de căsătorie încheiat cu pârâta în anul 1972, descoperind ulterior încheierii căsătoriei împrejurarea că pârâta nu i-ar fi comunicat la momentul căsătoriei anumite afecțiuni psihice.
La data de 24.09.2012 reclamantul și-precizat acțiunea în sensul că a solicitat să se ia act că renunță la cererea privind acordarea despăgubirilor în cuantum de 200.000 Ron, solicitând continuarea judecății pentru acordarea sumei de 50.000 Ron privind contribuția financiară a reclamantului la studiile efectuate de către copii părților, insistând și în solicitarea privind anularea actului de căsătorie încheiat cu pârâta.
La data de 1.02.2013 reclamantul a precizat că dorește anularea actului de căsătorie întrucât pârâta a ascuns că a colaborat cu fosta Securitate.
Prin sentinta civila nr. 1170/ 04.02.2014 pronuntata de Judecatoria Cornetu au fost respinse exceptiile lipsei interesului, autoritatii de lucru judecat si prescriptiei dreptului la actiune si a fost respinsa cererea reclamantului, ca neintemeiata.
Prin decizia civilă nr. 245A/21.05.2014, Tribunalul I. – Secția Civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul reclamant V. D. I. împotriva sentinței civile nr. 1170/04.11.2014, pronunțată de Judecătoria Cornetu.
Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut, in esenta, urmatoarele considerente:
Este neintemeaiata prima critica a apelantului intrucat hotararea atacata contine motivele de fapt si de drept pe care judecatorul de fond si-a intemeiat solutia; totodata, se observa din considerentele hotararii ca au fost analizate toate probele administrate in cauza, retinandu-se in mod corect relevanta celor incidente raportat la obiectul actiunii precizate.
In mod corect si temeinic prima instanta a analizat si respins motivele de nulitate invocate de reclamant prin prisma dispozitiilor Codului Familiei (intrat in vigoare la 01.02.1954) incident in speta raportat la data incheierii casatoriei (1972) si prevederile art.25 alin.1 din Legea nr.71/2011 care stabilesc ca: valabilitatea casatoriei incheiate inainte de data intrarii in vigoare a Codului civil (01.10.2011) se stabileste potrivit dispozitiile legii in vigoare la data incheierii ei.
Nici critica privind lipsa de pregatire psihologica a judecatorului fondului nu poate fi primita intrucat testarea phihologica se face la . Legii nr.303/2004 iar judecarea cauzelor avand ca obiect nulitate act, ca prezentul litigiu, nu presupune o specializare a completului de judecata.
Este neintemeiata si critica privind petitul doi de actiune, in conditiile in care nu s-a facut dovada de catre reclamant a indeplinirii cumulative a cerintelor pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala a paratei, aspect in mod legal si temeinic respins de prima instanta.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat, in termenul legal, prezentul recurs reclamantul V. D. I., care a dezvoltat următoarele critici:
Cea mai gravă acțiune omisivă a instanței din Apel a fost negarea oricărei relevanțe a copiilor după actele de urmărire la care a fost supus de către Securitate (Direcția a IV-a - Contrainformații Militare) în perioada 1979 – 1989, obținute prin CNSA. S-a preluat astfel pseudo-argumentul instanței de la Cornetu, cu certitudine prin acțiunea de influențare (eventual și materială, de către avocatul pârâtei intimate, un vechi securist și concubin al pârâtei care a provocat și schimbarea, prin scandal public, a ultimului complet de fond de la Cornetu. Această denegare de dreptate flagrantă și discreționară nu va rămâne fără consecințe disciplinare dacă nu va fi eliminată în recurs. Completul care a respins apelul a uitat intenționat că faptele s-au derulat în regimul ilegitim, nefondat pe un stat de drept de până în 1989, când violențarea întregii populații era act cotidian, când regimul de ocupație pro-sovietic se baza pe un aparat represiv și delaționist de supraveghere a păturii educate și calificate profesionale a atins cele mai mari dimensiuni în Europa de est. Delaționismul era un fenomen cancerigen masiv în întreprinderile de comerț exterior în care a lucrat și pârâta. Dar având în vedere înțelegerea haotică a documentelor probatoare depuse la instanța de apel fac anumite precizări de cronologia desfășurării conflictului: Acesta s-a derulat între 1972 și 1989 – deci în plină nebunie comunistă, care recurgea la toate mijloacele violente pentru a se menține la putere, scop în care a folosit și pe foștii legionari eliberați condiționat și înrolați în 1962. Din acest grup făcea parte și tatăl pârâtei – documente din 1962 și 1979 între anii 1989 și 1987, în calitate succesivă de funcționar MAE, jurnalist la AGERPRES și mai ales ofițer militar la Informații, trimis în străinătate (1974-1977) recurentul a fost obiectul unei dure și permanente supravegheri la care a fost antrenată și pârâta.
Lucrurile s-au agravat după revenirea în țară (1978 – 1987), pârâta primind mai avantaje materiale – inclusiv prin delegări în străinătate – intrând în concibinaj cu numitul Gh. M., securist repartizat în comerțul exterior, pe care după 1990 recurentul l-a acționat în judecată.
Având în vedere pregătirea sa de ofițer de informații după conflictele domestice din 1983 și 1984, a înțeles că pârâta a urmat un plan conceput de Securitate de a urmări să se căsătorească cu el – ei s-au cunoscut în octombrie 1968, el era funcționar MAE, ea era încă studentă la aceeași limbă orientală. Era ceva curent atunci ca tinerii funcționari din asemenea instituții să fie puși sub supravegherea unor delatori, copii ai altor delatori vechi cum era tatăl pârâtei.
Recurentul arată că a explicat filiera prin care a fost inclusă în acest mediu după ce familiei ei i s-a permis să se mute în București în 1962, când a fost înscrisă în clasa a XI-a la un liceu din mahalaua Mandravela. Deși nu i le-a spus niciodată, arată recurentul, după căsătorie a perceput mecanismul prin care a venit cu părinții în capitală, sub ce condiționări, ce făcuse tatăl ei în anii 1937 – 1941, arestat după rebeliunea din ianuarie 1941.
Această omisiune gravă a subminat relațiile dintre ei și în familie, ea bazându-se pe sprijinul securității și făcând mari presiuni asupra lui.
Instanța de recurs să nu se înduioșeze și ea de faptul că pârâta a născut 2 copiii- doar nu era să-i nasc eu. Copiii de fapt i-am vrut eu în primul rând, "serviciu" pentru care ea a trăit 4 ani, într-o ambasada, n-a fost obligată să muncească 4 ani, a primit 1/3 din salariul meu, l-am ținut la BEijing 6-7 luni și pe taică-său ,s-a întors cu multe bijuterii și blănuri pentru aceste servicii naturale. In august 1984 m-a urmărit: permanent în excursia prin Europa Centrală dacă nu vreau să fug ? din însărcinarea securitatii abia atunci aflând cine era am decis să divorțez ,cu toate consecintele previzibile.
Sentinta de divort a stabilit cele doua vinovatii: relatii extraconjugale și reclamații repetate oribile la Ministerul Apărării si asa am ajuns ,intelectual cu 2 Licențe în 1980 ,să lucrez 3 ani la o cooperativă ridicolă cu 2 200 lei - de la solda de 6 500 lei I
Pentru aceste umilinte si lipsuri solicit despagubirea de 50. 000 roni, în care sunt incluși și cei 1.200 lei de la recurs ( 1o.ooo roni) neprimiți de mine din 1987, ianuarie.
Pentru prima vină am cerut divorțul pentru reclamațiile - "că detin valută", că denigrez regimul ,pe diverși politruci, securisti -cer repudierea.
Se relateaza in final de catre recurent imprejurarile unui conflict de la inceputul lunii februarie 2012 si se solicita sa fie audiat în recurs fără public pentru a explica mai coerent și precis cererile sale și a răspunde la anumite întrebări ale Completului.
Intimata parata a depus intampinare la cererea de recurs, invocand ca prin recurs nu se dezvolta critici de nelegalitate.
Soluționând recursul formulat, în raport de criticile dezvoltate, Curtea îl constată nul în baza art. 306 Cod procedură civilă.
Astfel, Curtea constată că toate susținerile dezvoltate în cererea de recurs vizează exclusiv modul de apreciere a probatoriului de către tribunal și situația de fapt, neaducându-se nici un fel de critică de nelegalitate care să poată fi încadrată în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Se fac referiri la situația de fapt și se exprima de catre recurent propriile sentimente fata de partea adversa, se fac diferite aprecieri de fapt.
Niciuna dintre aceste susțineri nu vizează încălcarea sau interpretarea greșită a vreunei dispoziții legale de drept material sau de drept procesual, sau vreo altă nelegalitate care să poată fi încadrată în motivele de recurs strict prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Recursul este reglementat ca o cale de atac extraordinară, care poate supune analizei exclusiv motive de nelegalitate prevăzute strict de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă, iar nu aspecte care să țină de aprecierea probatoriului și temeinicia soluției recurate.
Față de acestea, în raport de dispozițiile art. 306 Cod procedură civilă va fi constatat nul recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de recurentul-reclamant V. D. I., împotriva deciziei civile nr. 245A/21.05.2014, pronunțată de Tribunalul I. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă V. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. F. D. L. A. C.
G. M. B.
GREFIER,
S. V.
Red. DFG
Tehnored. DFG/PS 2 ex.
14.11.2014
Jud. apel: M. E.
A. D.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 67/2014. Curtea de... | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 510/2014. Curtea de... → |
|---|
