Pretenţii. Decizia nr. 71/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 71/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 71/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.71 A
Ședința publică de la 18 martie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - D. A. B.
JUDECĂTOR - I. A. H. P.
GREFIER - L. C.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul-reclamant I. S., împotriva sentinței civile nr. 1562 din 07.09.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți N. E., C. L., MASTIEȘESCU D. și M. N..
Cauza are ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelantul-reclamant I. S., personal, aflat în stare de arest și asistat de avocat S. I., în baza delegației pentru asistență juridică gratuită nr.23 din 15.01.2013, emisă de Baroul București, depusă la dosar fila 29, lipsind intimații-pârâți N. E., C. L., Mastieșescu D. și M. N. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea la dosar, prin serviciul registratură, a unor note scrise formulate de apelantul-reclamant I. S., la data de 22.01.2013.
Avocatul apelantului-reclamant arată că în afara înscrisurilor aflate la dosar nu mai are alte cereri de formulat și probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Avocatul apelantului–reclamant susținând oral motivele de apel solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile atacate și reținând cauza să se dispună admiterea acțiunii, cu obligarea pârâților la plata sumei de 40.000 lei, respectiv câte 10.000 lei fiecare pârât.
Menționează că angajații Penitenciarului Rahova au acționat în mod abuziv, dovadă fiind hotărârea pronunțată în dosarul nr._, pronunțată de Judecătoria Sector 5 București prin care s-a anulat sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului prin hotărârea nr.1092/2008, în sensul că i s-a suspendat o lună dreptul de a participa la activități culturale, o lună dreptul de a presta muncă, două luni dreptul de a primi și cumpăra bunuri, trei luni dreptul de a primi vizite și 10 zile izolare.
La întrebarea instanței, dacă acele sancțiuni disciplinare au fost puse în aplicare, apelantul-reclamant I. S. învederează că au fost puse în aplicare în sensul că nu a avut dreptul la activități culturale, la vizită, dreptul de a primi și cumpăra bunuri și a fost izolat.
Avocatul apelantului-reclamant solicită a se avea în vedere faptul că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a vinovăției și a legăturii de cauzalitate.
CURTEA
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă la data de 09.06.2011 sub nr._ reclamantul I. S., a solicitat obligarea pârâților N. E., C. L., M. D. și M. N. la daune morale în cuantum de_ lei, arătând că, în calitate de angajați ai Penitenciarului Rahova, pârâții au semnat, respectiv au aprobat un raport de activitate prin care s-a stabilit că reclamantul a refuzat să semneze și să dea declarație de incident. Reclamantul a mai arătat că pârâții au mințit și au consemnat în acest proces - verbal niște neadevăruri pentru a se întocmi raport de incident, care a avut drept consecință tăierea drepturilor.
Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, prin sentința civilă nr.1562/7.09.2012 a respins ca neîntemeiată acțiunea.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Prin raportul de activitate și apoi raportul de incident întocmite la data de 18.09.2008 de agent M. N. din cadrul Penitenciarului Rahova, s-a reținut că deținutul I. S., reclamantul din prezenta cauză, a creat o stare tensionată în camera în care a fost introdus și, în cele din urmă l-a provocat pe un alt deținut, producându-se, astfel, o altercație între cei doi.
Potrivit procesului-verbal întocmit la data de 23.09.2008, reclamantul a refuzat să semneze și să dea o declarație privitoare la incident.
La data de 7.10.2008 Comisia de disciplină din cadrul Penitenciarului Rahova a dispus sancționarea disciplinară a reclamantului pentru abaterea disciplinară constând în exercitare de acte de violență cu suspendarea dreptului de a primi vizite pe o perioadă de 3 luni.
Prin sentința penală nr. 1003/27.07.2010 Judecătoria Sectorului 5 București a anulat sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului prin hotărârea nr. 1092/2008 a Comisiei de disciplină din cadrul Penitenciarului Rahova, reținând că reclamantul s-a aflat în legitimă apărare în conflictul cu celălalt deținut, I. C., aceasta fiind o cauză exoneratoare de răspundere inclusiv în materie disciplinară.
A mai reținut tribunalul că angajarea răspunderii civile delictuale în condițiile art. 998 și urm. C.civ. nu poate avea loc decât dacă sunt îndeplinite cele 4 condiții cumulative, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între cele două elemente și vinovăția persoanei responsabile.
În cauză, tribunalul a apreciat că în sarcina pârâților nu poate fi reținută săvârșirea unei fapte ilicite, întocmirea rapoartelor de activitate și de incident și a procesului verbal prin care s-a constatat refuzul reclamantului de a semna intrând în atribuțiile de serviciu ale acestora. Faptul că prin sentința penală menționată anterior a fost anulată hotărârea Comisiei de disciplină nu poate avea drept consecință reținerea caracterului ilicit al faptei întrucât legitima apărare, ca o cauză exoneratoare de răspundere și în materie disciplinară nu poate fi constatată decât de instanță. Astfel, prin sentința penală nr. 1003/27.07.2010 instanța a reținut că la momentul la care agentul a observat că cei doi se loveau reciproc, petentul se afla în legitimă apărare. Or, pârâții nu aveau cum să constate ei înșiși intervenirea acestei cauze exoneratoare, ci aveau obligația să întocmească raportul de activitate, respectiv raportul de incident, cercetarea incidentului și aplicarea sancțiunii disciplinare revenind comisiei de disciplină.
Pentru aceste motive, constatând că nu se poate reține în sarcina pârâților săvârșirea unei fapte ilicite, tribunalul a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul I. S. invocând motive de nelegalitate și netemeinicie.
Reclamantul a arătat că pârâții chemați în judecată au semnat procesul -verbal din data de 23.09.2008 prin care i s-a făcut raport și s-au pus în aplicare sancțiunile aplicate, înscris pe care l-a depus în cadrul probatoriului la dosar.
Ulterior, prin sentința pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sectorului 1 București, sancțiunile dispuse împotriva sa au fost anulate, înscris depus de asemenea la dosar.
Sancțiunile dispuse prin procesul-verbal din 23.09.2008 au condus la aplicarea unor sancțiuni împotriva apelantului, acesta nefăcându-se vinovat de cele consemnate în acel înscris, iar în urma aplicării sancțiunilor apelantul a avut de suferit.
Intimații au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, având în vedere că în cauză nu sunt întrunite cerințele răspunderii civile delictuale.
Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare reiterând susținerile formulate în cererea de apel.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea va respinge apelul ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
Prin procesul-verbal din 23.09.2008, întocmit de pârâți în cadrul atribuțiilor de serviciu, s-a constatat că în data de 19.09.2008, în jurul orelor 00.35 apelantul a provocat o altercație între el și un alt deținut I. C..
Prin sentința penală nr.1003/27 iulie 2010 a Judecătoriei Sectorului 5 București s-a admis contestația petentului I. S. și s-a anulat sancțiunea disciplinară aplicată petentului prin hotărârea nr.1092/2008 a Comisiei de Disciplină din cadrul Penitenciarului Rahova.
Curtea constată că procesul-verbal din 23.09.2008 întocmit de pârâți în cadrul atribuțiilor de serviciu a avut un caracter constatator al unui incident petrecut în noaptea de 19.09.2008 și, la rândul său, a avut la bază raportul de incident întocmit chiar la aceea dată de agentul supraveghetor.
De asemenea, în același proces-verbal din 23.09.2008 s-a consemnat refuzul petentului de a semna și de a da o declarație privitoare la incident.
Măsurile disciplinare concrete luate împotriva apelantului au făcut obiectul hotărârii nr.1092/2008 a Comisiei de Disciplină din cadrul Penitenciarului Rahova, apelantul menținându-și aceiași poziție de necolaborare.
Toate aceste aspecte referitoare la situația de fapt și la condițiile în care s-au încheiat procesul-verbal de 23.09._ și s-a emis hotărârea nr.1092/2008 au fost reținute în considerentele sentinței penale nr.1003/27.07.2010, hotărâre care se bucură, de puterea lucrului judecat.
De asemenea, în același considerente s-a reținut că circumstanțele concrete în care în noaptea de 19.09.2008, la orele 00.35 a izbucnit conflictul între petent și deținutul I. C., au fost cunoscute de agenți din relatările deținuților din aceea cameră, precum și faptul că instanța a considerat că este mai plauzibil ca acest conflict cu nou venitul (apelantul) să fi fost provocat de către deținuții mai vechi din cameră.
În acest context, instanța penală a arătat că „dată fiind și imposibilitatea administrării de probe directe după aproape 2 ani de la incidentul în discuție (petentul învederând la termenul din 24.06.2010 că nu poate identifica vreun martor la incident), instanța consideră că toate aceste dubii pe care le ridică situația de fapt reținută în sarcina petentului trebuie să profite acestuia. Or, dacă se reține că incidentul a fost provocat în realitate de către celălalt deținut, acesta înseamnă că la momentul la care agentul a observat că cei doi” se loveau reciproc, petentul se afla în legitimă apărare.
În consecință, prin procesul-verbal din 23.09.2008, pârâții au constatat existența unei altercații între deținuți în care a fost implicat efectiv apelantul, fapt care s-a petrecut în realitate, dar care, astfel cum rezultă din sentința penală sus citată, nu a fost provocat/inițiat de apelant, ci de alt deținut.
În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, nici unul dintre pârâți nu a săvârșit nicio faptă ilicită, care să atragă răspunderea civilă delictuală conform art.998-999 Cod civil, mai ales în condițiile în care apelantul nu a colaborat cu persoanele desemnate pentru efectuarea cercetării prealabile, refuzând să dea și să semneze declarații, poziție procesuală menținută și în fața Comisiei de disciplină care a emis hotărârea nr.1092/2008.
Astfel fiind, consemnarea unor fapte petrecute în penitenciar în care a fost implicat apelantul, nu este un fapt cauzator de prejudiciu, săvârșit cu vinovăție de către pârâți, aceștia având atribuții profesionale de efectua cercetarea prealabilă în cazul incidentelor petrecute în penitenciar, și în condițiile în care hotărârea nr.1092/2008 a Comisiei de Disciplină din cadrul Penitenciarului Rahova a fost anulată în baza unor probe indirecte și a unor prezumții ale instanței.
În consecință, în temeiul art.296 Cod procedură civilă Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant I. S., fiul lui I. și A., născut la 08.01.1962, deținut la Penitenciarul G., împotriva sentinței civile nr.1562 din 07.09.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți N. E., C. L., MASTIEȘESCU D. și M. N., toți cu domiciliul ales la Penitenciarul Rahova.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.03.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. A. B. I.-A. H.-P.
GREFIER
L. C.
Red.D.A.B.
Tehdact.R.L./D.A.B.
7 ex./03.04.2013
TB-S.4 – A.I.T.
← Strămutare. Sentința nr. 17/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Partide politice. Decizia nr. 486/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|