Pretenţii. Decizia nr. 756/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 756/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 756/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A-IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 756
Ședința publică de la 14 aprilie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - I. P.
JUDECĂTOR - D. F. B.
JUDECĂTOR - C. M. S.
GREFIER - V. Ș.
Pe rol pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de recurenta reclamantă M. V. și recurentul intervenient A. P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 223/01.02.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, S. R. PRIN COMISIA CENTRALĂ P. STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și intimatul intervenient . ca obiect: Legea nr. 10/2001.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 31.03.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 7.04.2014 și apoi la 14.04.2014.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea înregistrata la data de 18.05.2010 pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a III a Civila sub nr._, reclamanta M. V. a chemat în judecată pârâții M. București prin Primarul General și S. R. prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor solicitând acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în București, ., nr.3, sector 6, în contradictoriu cu pârâta nr.1 și stabilirea măsurilor reparatorii la valoarea de piață a imobilului, în contradictoriu cu pârâta nr.2, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, se arată că prin notificarea nr. 68/12.04.2001 ce face obiectul dosarului nr. 1935/2001, a solicitat masuri reparatorii pentru imobilul situat în București, ., nr.3, sector 6, ce a fost preluat abuziv.
Terenul în suprafata de 210 mp situat în . dobandit de autoarea sa R. E., nume dobandit ca urmare a primei casatorii, nascuta Mainica, prin actul de vanzare-cumparare autentificat sub nr._/14.12.1946 de Tribunalul I.-Sectia notariat. La data de 12.12.1958, autoarea sa s-a casatorit cu C. V., dobandind numele de C..
Prin actul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 324/37/17.01.1955 la Notariatul de Stat al Capitalei, Raionul Gh. G.-D., C. V. a cumparat, anterior casatoriei cu autoarea sa, un teren în suprafata de 200 mp situat in Comuna Militari, .. 9, teren învecinat la vest cu proprietatea autoarei reclamantei.
Se arata ca fiecare dintre soti a figurat impus separat la rolul fiscal, astfel conform procesului verbal de impunere nr. 18/1966 C. E. este impusa cu imobilul situat in Bucuresti, ., nr. 3 compus din constructie si teren în suprafata de 200 mp iar C. V. figura impus cu teren in suprafata de 200 mp in ., nr. 3A.
Ulterior, autorii sai au edificat o constructie fara a detine autorizatie de construire.
C. V. a decedat la data de 22.08.1981 si conform certificatului de mostenitor nr. 892/24.09.1981, unica mostenitoare a fost sotia sa C. E., aceasta devenind proprietara pe întregul teren de 400 mp.
Dupa decesul numitei C. Erlena, conform certificatului de mostenitor nr. 1267/18.11.1986, reclamanta M. V., a mostenit în calitate de legatara cu titlu particular, toata suprafata de teren ce face obiectul notificarii.
S. R. prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, ca neîntemeiata avand în vedere disp. din Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
La data de 11.02.2011, reclamanta a formulat cerere de introducere în cauză în calitate de pârâti în temeiul disp. art. 57 alin.3 Cod proc. civ. a . A..
Prin întâmpinarea formulată și completarea la întâmpinare din 08.04.2011 și respectiv 23.09.2011, . invocat excepțiile nulității cererii de chemare în judecată; tardivitatea cererii modificatoare de chemare în judecată în calitate de pârâtă; inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată în calitate de persoane care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta; lipsă calitate procesuală activă a reclamantei; lipsă calitate procesuală pasivă a pârâtei.
Totodata a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata si a formulat cerere de chemare in garantie a A., aratand ca societatea a fost privatizata in anul 1998 de FPS.
Prin încheierea din 25.11.2011, tribunalul a respins exceptia nulitatii cererii de chemare în judecata a . neîntemeiata; a admis exceptia tardivitatii modificarii cererii de chemare in judecata prin chemarea . calitate de parata; a respins exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata a . temeiul disp. art. 57 Cod proc. Civ; a calificat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei ca o aparare de fond, urmand a fi analizata prin prisma indeplinirii conditiilor de persoana îndreptatita si a unit cu fondul cauzei exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive invocate in cauza.
In sustinerea, respectiv combaterea actiunii au fost depuse la dosar înscrisuri(filele 7-42, 167-210, 243-436,557-565).
A fost depus dosarul administrativ nr. 1935/2001 constituit ca urmare a notificarii nr. 68/12.04.2001(filele 57-142).
Prin încheierea din ședința publică din data de 20.01.2012 a fost încuviințată proba cu expertiza în specialitatea topografie având ca obiective identificarea imobilului preluat de stat în mod abuziv, cu limite si vecinatati; sa se precizeze cine sunt detinatorii actuali ai terenului; să se precizeze dacă acesta este liber total sau parțial, dacă este afectat de construcții sau lucrări de utilitate publică, precizarea dacă există impedimente pentru restituirea în natură a terenului.
Totoadata a fost încuviintata expertiza in specialitatea constructii ce a avut ca obiective identificarea ipotetica a imobilului constructie, evaluarea ipotetica si stabilirea valorii de circulatie a imobilului conform standardelor internationale de evaluare.
Concluziile expertilor desemnati au fost consemnate în cuprinsul raportului de expertiză in specialitatea topografie întocmit de expert Borundel M. O. A. din 06.09.2012(filele 489-500) si raportului de expertiza in specialitatea constructii intocmit de expert V. V. din 01.11.2012(filele 506-524).
In sedinta publica din data de 18.01.2013, instanta a pus în discutia partilor exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor, exceptii ce au fost unite cu fondul cauzei prin încheierea din 25.11.2011.
Prin sentința civilă nr.223/1.02.2013 Tribunalul București Secția a III a Civilă a admis exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Bucuresti prin Primarul General si . admis în parte actiunea formulata de reclamanta M. V., în contradictoriu cu pârâții M. București prin Primar General, S. R. prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, și intervenienții . A. pentru Valorificarea Activelor Statului – A.; a respins cerea formulata în contradictoriu cu Municipiului Bucuresti prin Primarul General si . fiind formulata împotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva; a obligat A. la emiterea unei decizii motivata prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în favoarea reclamantei conform art. 16 alin.2 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 constand în diferenta dintre valoarea stabilita pentru constructia demolata în suprafata de 51,44 mp ce a fost situata in Bucuresti, . si despagubirile încasate în cuantum de_ Rol, ce urmeaza a fi actualizate; a respins cererea de acordare masuri reparatorii pentru terenul de 400 mp, ca neîntemeiata; a respins capătul al doilea, al actiunii, ca neîntemeiat; a respins cererea de chemare în garantie a A. formulata de . neîntemeiata; a obligat A. la plata catre reclamanta a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata; a obligat reclamanta la plata catre . sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale.
P. a se pronunța în acest mod, prima instanță a reținut următoarele:
Dreptul de proprietate asupra terenului a fost recunoscut in patrimoniul fostei societati cu capital de stat in baza art. 20 din Legea 15/1990 iar in anul 1998, . fost privatizata de FPS prin vanzarea cotei sale de participare, reprezentand 69,72% din capitalul social în baza contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 803/26.11.1998, modificat prin actul aditional din 30.06.2000, devenind societate cu capital integral privat, obtinand Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate in patrimoniul sau . nr. 2317/05.01.2000 emis de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei în baza Legii nr. 15/1990 si HG 834/1991.
Prin urmare, având în vedere că imobilul a fost transmis în patrimoniul unei unități cu capital majoritar de stat ce a fost ulterior privatizată, competența pentru soluționarea notificării revine A..
Față de aceste considerente, tribunalul a reținut ca Primaria Municipiului Bucuresti, desi nu a comunicat unitatea detinatoare nu poate avea calitate procesuala pasiva, avand in vedere ca prin cererea formulata reclamanta solicita solutionarea notificarii.
Cat priveste . a reținut ca nici aceasta nu are calitate procesuala pasiva, aceasta fiind privatizata, astfel cum s-a retinut cu putere de lucru judecat si prin sentinta civila nr. 1351/23.11.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia a V a Civila in dosarul nr._/3/2008, ramasa definitiva si irevocabila(filele 557-559).
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a reținut că potrivit certificatului de mostenitor nr. 1267/18.11.1986, reclamanta M. V., a mostenit in calitate de legatara cu titlu particular, imobilul constructie situat în Bucuresti, ., nr. 3, sector 6, precum si toate bunurile mobile aflate în acesta, terenul aferent constructiei cuprins in masa succesorala, trecand în proprietatea statului conform art. 30 alin.2 din Legea nr. 58/1974.
Avand în vedere ca aceasta avea calitatea de legatar cu titlu particular, nu poate dobandi alte bunuri din mostenire in afara celor cuprinse in legat si nici nu se poate retine ca bunul a intrat in patrimoniul sau prin deschiderea succesiunii si apoi a fost preluat, deoarece legea interzicea la acel moment dobandirea terenurilor, în afară de moștenirile legale.
Prin urmare, în acest caz fiind vorba despre o mostenire testamentara, nu se poate retine ca terenul a intrat la data deschiderii succesiunii defunctei direct in patrimoniul reclamantei, deoarece aceasta nu avea calitatea de mostenitor legal.
In ceea ce priveste cererea privind stabilirea măsurilor reparatorii la valoarea de piață a imobilului, în contradictoriu S. prin Comisia Centrala a Despagubirilor, tribunalul a reținut ca aceasta este neîntemeiata, avand în vedere ca este reglementata o procedura specială în acest sens.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au formulat recurs în termen legal reclamanta M. V. și intervenienta A.V.A.S., criticând-o pentru nelegalitate.
Reclamanta M. V. a arătat prin motivele de recurs că, în mod nelegal, instanța de fond a respins cererea de acordare de măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 400 mp, fără a avea în vedere calitatea de moștenitor legal, reclamanta fiind nepoată de frate decedat al fostului proprietar al terenului în suprafață de 400 mp.
Se susține că instanța de fond trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001 având în vedere că potrivit actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei, reclamanta are calitatea și de moștenitor legal al mătușii sale, numita Cranciuc E., fostul proprietar al terenului în litigiu.
Recurenta reclamantă a formulat critici și în ceea ce privește soluționarea cererilor de acordare a cheltuielilor de judecată.
Astfel, se susține că, în mod nelegal, prima instanță nu a acordat onorariul de expert întrucât expertiza dispusă în cauză a fost omologată și potrivit constatărilor expertului s-a stabilit cu certitudine că terenul solicitat prin acțiune este situat integral în incinta .>
În ceea ce privește obligarea reclamantei la plata către . sumei de 3000 lei, cheltuieli de judecată s-a solicitat exonerarea de plată acestei sume întrucât formularea cererii de introducere în cauză a . fost cauzată de culpa pârâtului M. București ce a încălcat dispozițiile imperative ale art.27 alin.2 din Legea nr.10/2001 ce îl obligau să comunice entitatea deținătoare a imobilului.
În subsidiar, s-a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art.274 alin.3 Cod procedură civilă, în sensul reducerii cuantumului onorariului de avocat în raport de munca depusă, respectiv o întâmpinare și concluzii scrise.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041 Cod procedură civilă.
Intervenienta A. pentru Administrarea Activelor Statului – A.A.A.S. (fostă A.V.A.S.) și-a întemeiat criticile formulate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii.
De asemenea, a fost formulată o cerere de suspendare a executării hotărârii judecătorești atacate, întemeiată pe dispozițiile art.300 pct.2 Cod procedură civilă, cerere ce nu a mai fost susținută în cursul soluționării litigiului.
Se susține că hotărârea judecătorească pronunțată în cauză este nelegală întrucât au fost încălcate dispozițiile art.32 din Legea nr.10/2001 ce arată că pentru construcțiile demolate, intervenienta nu are competența de a propune măsuri reparatorii, entitatea îndrituită de a propune aceste măsuri fiind primăria în raza căreia au fost situate imobilele.
Ca urmare, susține recurenta, raportat la acest aspect, prima instanță trebuia să rețină lipsa calității procesuale pasive.
A doua critică vizează faptul că recurenta nu a fost notificată cu privire la imobilele în discuție și ca urmare, instanța ar fi trebuit să pronunțe o hotărâre de obligare a Primăriei de transmitere a dosarului administrativ către aceasta, în vederea analizării posibilității de emitere a deciziei motivate.
Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei în raport de criticile formulate cât și de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea reține că recursul formulat de reclamantă este fondat iar recursul formulat de intervenienta A.A.A.S. este nefondat pentru următoarele considerente:
Critica formulată de reclamantă cu privire la calitatea de persoană îndreptățită și asupra suprafeței de 400 mp, teren aferent construcției demolate, este fondată.
Conform dispozițiilor art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001 – de prevederile acestei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
În cauză, reclamanta a făcut dovada, conform dispozițiilor art.23 și 24 din Legea nr.10/2001 că are calitatea atât de moștenitor testamentar cât și legal al autoarei Cranciuc E., fostul proprietar al terenului în suprafață de 400 mp situat în București, . nr.3, sector 6.
Astfel, conform actelor de stare civilă existente la dosarul cauzei, respectiv certificatului de naștere și certificatele de naștere ale lui Moinica N., tatăl reclamantei, și cel al lui Moinica E., devenită după căsătorie Cranciuc E. reclamanta are calitatea de nepoată de frate.
Aceste înscrisuri se coroborează și cu certificatul de moștenitor nr.892/24.09.1981 după defunctul Cranciuc V. din care rezultă că soția sa, Cranciuc E. a devenit proprietara întregului teren aferent construcției, de 400 mp cât și cu certificatul de moștenitor emis la decesului lui Cranciuc E. din care rezultă că singura moștenitoare, în calitate de legatară cu titlu particular este reclamanta.
Mențiunile din acest certificat de moștenitor nu exclud faptul că reclamanta are în același timp și calitatea de moștenitor legal, date fiind raporturile de rudenie cu defuncta cât și lipsa unor moștenitor legali mai apropriați în grad de rudenie, respectiv copii sau frați.
Așadar, reținerea instanței de fond în sensul că fiind vorba de o moștenire testamentară nu se poate susține că terenul a intrat la data deschiderii succesiunii direct în patrimoniul reclamantei, este nelegală, fiind încălcate dispozițiile art.4 alin.2 și art.3 din Legea nr.10/2001.
Totodată, această susținere a recurentei reclamante nu echivalează cu o schimbare a cauzei juridice a acțiunii introductive de instanță, așa cum arată intervenienta reclamantă . conform cererii de chemare în judecată, s-a susținut calitatea de persoană îndreptățită atât în ceea ce privește construcția cât și terenul de 400 mp fiind indicată autoarea Cranciuc E. în calitate de fost proprietar al imobilului.
În acest sens au fost depuse ca și înscrisuri în susținerea acțiunii atât actele de stare civilă cât și certificatele de moștenitor și împrejurarea că în cuprinsul cererii se face vorbire de calitatea de moștenitor testamentar rezultată din certificatul de moștenitor nu poate conduce la concluzia că respectiva calitate reprezintă cauza juridică a cererii de chemare în judecată în condițiile în care temeiul juridic îl reprezintă dispozițiile art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, respectiv nesoluționarea notificării formulate de reclamantă pentru imobilul în litigiu în calitate de moștenitoare a fostului proprietar, autoarea sa, Cranciuc E.. Calitatea de moștenitor legal sau testamentar al fostului proprietar al imobilului preluat abuziv nu reprezintă cauza juridică a acțiunii ci numai unul din temeiurile de fapt ale cererii, astfel că nu se poate aprecia că prin acest motiv de recurs s-a schimbat cauza juridică a acțiunii introductive.
Așadar, Curtea reține că hotărârea judecătorească pronunțată în cauză este afectată de motivul de modificare prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul aplicării greșite a dispozițiilor art.3 și 4 alin.2 din Legea nr.10/2001 și în consecință va fi modificată sentința în sensul admiterii și a capătului de cerere privind terenul în suprafață de 400 mp și obligării intervenientei A.A.A.S. să emită dispoziție și pentru această suprafață de teren .
În ceea ce privește însă critica formulată de reclamantă vizând modul de soluționare a cererilor de acordare a cheltuielilor de judecată, Curtea reține că această critică este nefondată.
În mod legal, prima instanță a acordat reclamantului cheltuieli de judecată constând numai în onorariul de avocat, excluzând onorariul achitat către expertul tehnic întrucât lucrarea științifică a fost încuviințată în dovedirea capătului de cerere având ca obiect acordarea valorii de piață a imobilului iar acest capăt de cerere a fost respins ca neîntemeiat, prima instanță făcând aplicațiunea corectă a dispozițiilor art.276 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a soluționat în mod legal și cererea de obligare a reclamantei la cheltuielile de judecată efectuate de intervenienta . față de această parte reclamanta a căzut în pretenții conform dispozițiilor art.274 alin.1 Cod procedură civilă .
De asemenea, Curtea reține că instanța de fond a făcut și aplicațiunea dispozițiilor art.274 alin.3 Cod procedură civilă, reducând cheltuielile de judecată efectuate de la 5000 lei la 3000 lei.
Criticile formulate de recurenta intervenienta A.A.A.S. sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive pentru acordarea de măsuri reparatorii vizând construcția, Curtea reține că dispozițiile art.32 din Legea nr.10/2001 invocate de recurentă nu sunt aplicabile în cauză.
Instanța de fond a reținut în mod legal incidența dispozițiilor art.29 alin.1 și 3 din Legea nr.10/2001 ce fac referire la imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, competența de a propune măsuri reparatorii în echivalent aparținând instituției publice ce a efectuat privatizarea.
Aceste norme legale nu fac distincție între construcții și terenuri, având în vedere imobilele evidențiate în patrimoniul societății comerciale privatizate, respectiv atât construcțiile cât și terenul .
În cauză, este stabilit în mod cert că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului în vederea construirii Fabricii de Pâine L., iar în anul 1988 . fost privatizată de F.P.S., imobilul fiind evidențiat în patrimoniul său conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
În ceea ce privește critica vizând lipsa notificării formulate către această instituție, Curtea reține împrejurarea că reclamanta a formulat notificare conform dispozițiilor art.22 din Legea nr.10/2001 iar faptul că M. București nu și-a îndeplinit obligația de a identifica unitatea deținătoare și a o comunica reclamantei, conform dispozițiilor art.28 alin.2 din Legea nr.10/2001 nu poate conduce la soluția susținută de recurentă în sensul obligării Municipiului București de a transmite dosarul administrat către recurentă întrucât prima instanță a soluționat notificarea pe fond conform dispozițiilor deciziei XX/2007 pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de obiectul cererii deduse judecății.
Față de aceste considerente, Curtea, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, va respinge recursul formulat de intervenienta A.A.A.S., va admite recursul formulat de reclamantă, va modifica în parte sentința în sensul admiterii și a capătului de cerere privind terenul în suprafață de 400 mp situat în București, . nr.3, sector 6 și va fi obligată intervenienta A.A.A.S. să emită dispoziție în acest sens vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul intervenient A. P. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 223/01.02.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, S. R. PRIN COMISIA CENTRALĂ P. STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și intimatul intervenient .>
Admite recursul formulat de recurenta reclamantă M. V. împotriva sentinței civile nr. 223/01.02.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă.
Modifică în parte sentința în sensul că admite și capătul de cerere privind terenul în suprafață de 400 mp și obligă intervenientul A.A.A.S. să emită dispoziție și pentru această suprafață de teren.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 aprilie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. P. D. F. B. C. M. S.
GREFIER
V. Ș.
RED.CMS
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
29.04.2014
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 624/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Succesiune. Decizia nr. 971/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
