Revendicare imobiliară. Decizia nr. 503/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 503/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 503/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 503 A
Ședința publică de la 18.11.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. G.
JUDECĂTOR - I. S.
GREFIER - N. C. I.
*********
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-reclamantă C. M. împotriva sentinței civile nr. 381 din 22.02.2013, pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. București, prin Primar General, cu intimații-reclamanți G. Ș., M. M., Mândrețe A. și D. M. și cu intimații-intervenienți S. R., A. R. N., A. V., A. G. A., B. L., A. V. A., P. A. C., I. M. L., D. A. A., R. D., M. R. G. și M. C. M. V..
P. are ca obiect – revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, pe lista dosarelor solicitate la amânare, se prezintă apelanta-reclamantă C. M., personal, legitimată cu carte de identitate . nr._ și asistată de avocat I. V., în baza delegației pentru asistență juridică gratuită nr. 376 din 18.06.2014 emisă de Baroul București, aflate la fila 70 dosar, consilier juridic M. I., în calitate de reprezentant al intimatului-pârât M. București, prin Primar General, în baza delegației aflate la fila 68 dosar, avocat T. C., în calitate de reprezentant al intimatei-interveniente S. R., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014 emise de Baroul București, aflate la fila 66 dosar, și avocat P. A., în calitate de reprezentant al intimaților-intervenienți A. R. N., A. V. și A. G. A., lipsind intimații-reclamanți G. Ș., M. M., Mândrețe A. și D. M. și intimații-intervenienți M. C. M. V., A. V. A., B. L., P. A. C., I. M. L., D. A. A., R. D. și M. R. G..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul și stadiul dosarului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Apărătorul apelantei-reclamante învederează că a solicitat dosarul la amânare având în vedere împrejurarea că citațiile emise la domiciliul intimaților-intervenienți A. V. și A. G. A. au fost restituite cu mențiunea „destinatar mutat de la adresă”.
Constatând că judecata nu presupune o amânare fără discuții, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 104 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispune lăsarea dosarului la o nouă strigare.
La reluarea cauzei, se prezintă apelanta-reclamantă C. M., personal și asistată de avocat I. V., consilier juridic M. I., în calitate de reprezentant al intimatului-pârât M. București, prin Primar General, avocat T. C., în calitate de reprezentant al intimatei-interveniente S. R. și avocat P. A., în calitate de reprezentant al intimaților-intervenienți A. R. N., A. V. și A. G. A., lipsind celelalte părți.
Apărătorul apelantei-reclamante C. M. procedează la semnarea concluziilor scrise aflate la fila 101 dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de propus și administrat ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apelanta-reclamantă C. M. pune concluzii de admitere a apelului promovat împotriva sentinței civile nr. 381/22.02.2013, pentru motivele arătate în cuprinsul concluziilor scrise. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Intimata intervenientă S. R., prin avocat, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanței pe care o depune la dosar.
Intimații-intervenienți A. R. N., A. V. și A. G. A., prin avocat, solicită admiterea apelului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. Nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul intimatului-pârât M. București, prin Primar General, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul București ca fiind temeinică și legală.
Apărătorul intimaților-intervenienți A. V., A. G. A. și A. R. N. indică domiciliul ales pentru comunicarea hotărârii și a actelor procedurale, la sediul cabinetului av. M. S. din București, .. 47 A, parter, ..
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 04.09.2007 pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă sub nr._, reclamanții M. M., C. M., Mîndrețe A., G. Ș. și D. M. au chemat în judecată pe pârâtul M. București, prin Primarul General, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtului să le lase în deplină proprietate și posesie: 1. imobilul din București, .. 36, raion Grivița Roșie, format din teren în suprafață de 194 m.p.; 2. imobilul din București, .. 15 bis, în suprafață de 200 m.p.; 3. imobilul din București, Calea Griviței nr. 331 bis; 4. imobilul din București, Calea Griviței nr. 295; 5. imobilul din București, .. 2; în subsidiar, în cazul existenței unor cauze obiective care fac imposibilă restituirea în natură a imobilelor revendicate, au solicitat obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri în cuantum de 1.000.000 lei (RON).
La data de 30.10.2007, reclamanții au depus la dosar cerere de chemare în judecată a altor persoane, în contradictoriu cu numita S. R., în baza art. 57-59 Cod procedură civilă, prin care au arătat că intervenienta este la rândul său moștenitoare a autorilor comuni M. R., decedat la data de 12.05.1936 și M. R., decedată la data de 23.04.1931, care au deținut în proprietate imobilele revendicate.
Prin sentința civilă nr. 146/25.01.2008, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins acțiunea, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe, la data de 19.03.2008 au declarat apel reclamanții M. M., C. M., Mîndrețe A., G. Ș. și D. M., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie la 03.04.2008.
Prin decizia civilă nr. 743A/20.10.2008, Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost reînregistrată la data de 29.12.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă, sub nr._ .
La data de 22.09.2011 a fost depusă cerere de intervenție în interes propriu de numiții B. L., P. A. C., I. M. L., D. A. A. și R. D., prin care au solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 295, sector 1.
La aceeași dată, reclamantul G. Ș. a depus la dosar cerere precizatoare cu privire la valoarea despăgubirilor cuvenite reclamanților și intervenienților.
La data de 23.09.2011 a fost depusă cerere de intervenție în interes propriu de numitul M. R. G., prin care a solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în București, .. 36, sector 1.
La data de 30.09.2011 a fost depusă cerere de intervenție în interes propriu de numitul A. G., prin care a solicitat obligarea pârâtului M. București, prin Primar General, să îi lase în deplină proprietate și posesie imobilul din București, Calea Griviței nr. 331 bis, iar în subsidiar, în măsura în care restituirea în natură nu mai este posibilă, obligarea pârâtului la acordarea de despăgubiri pentru acest imobil.
Tot la data de 30.09.2011 a fost depusă cerere de intervenție în interes propriu de numitul A. A., prin care a solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 331 bis, sector 1.
La termenul de judecată din data de 30.09.2011, tribunalul a încuviințat în principiu cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții A. A., A. G., B. L., P. A. C., I. M. L., D. A. A., R. D., M. R. G..
La data de 20.01.2012, reclamanții au depus cerere de chemare în judecată a altor persoane, în contradictoriu cu numitul T. B., prin care au solicitat anularea actului de vânzare-cumpărare nr. 3705/1942, transcris sub nr._/1942 privind imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 295.
La aceeași dată, reclamanții au depus cerere de chemare în judecată a altor persoane, în contradictoriu cu numitul C. P., prin care au solicitat anularea actului de vânzare-cumpărare transcris de Tribunalul I. sub nr._/31.10.1944 privind imobilul ce a fost situat în București, Calea Griviței nr. 331 bis.
La aceeași dată, reclamanții au depus cerere de chemare în judecată a altor persoane, în contradictoriu cu moștenitorii defunctului R. I., prin care au solicitat anularea actului de moștenire nr. 329/01.12.1960 pentru imobilul situat în .. 2.
La data de 22.02.2012 a fost depusă la dosar cerere de intervenție în interes propriu de numita M. C. M. V., prin care a solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în București, .. 15-17.
La termenul de judecată din data de 20.04.2012, tribunalul a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta M. C. M. V..
La termenul din 08.02.2013, tribunalul a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților G. Ș., M. M., Mândrețe A., D. M. și C. M. și a intervenienților A. A., A. G., B. L., P. A. C., I. M. L., D. A. A. și R. D., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intervenienților B. T. și C. P. și excepția nulității cererii de chemare în judecată a altor persoane formulată în contradictoriu cu moștenitorii defunctului R. I..
Prin sentința civilă nr. 381 din 22.02.2013, Tribunalul București - Secția V-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților; a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul M. București, prin Primarul General, și cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamanți în contradictoriu cu intervenienta S. R., ca fiind introduse de persoane fără calitate procesuală activă; a admis excepția lipsei calității procesuale active a intervenientului A. G.; a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul A. G., ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă; a admis excepția lipsei calității procesuale active a intervenientului A. A.; a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul A. A., ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă; a admis excepția lipsei calității procesuale active a intervenienților B. L., P. A. C., I. M. L., D. A. A., R. D.; a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții B. L., P. A. C., I. M. L., D. A. A., R. D., ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă; a admis excepția lipsei capacității de folosință a intervenientului B. T.; a respins cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamanți în contradictoriu cu intervenientul B. T., decedat, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință; a admis excepția lipsei capacității de folosință a intervenientului C. P.; a respins cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamanți în contradictoriu cu intervenientul C. P., decedat, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință; a admis excepția nulității cererii de chemare în judecată a altor persoane formulată în contradictoriu cu moștenitorii defunctului R. I.; a constatat nulă cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamanți în contradictoriu cu moștenitorii defunctului R. I. și a dispus disjungerea cererilor de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții M. R. G. și M. C. M. V. și formarea a două dosare separate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că legitimarea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, existența unei identități între persoana pârâtului și persoana obligată în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).
În cauza de față, prin cererea cu care au învestit instanța, astfel cum a fost precizată, reclamanții G. Ș., M. M., Mândrețe A., D. M. și C. M. au solicitat obligarea pârâtului M. București, prin Primar General, să le lase în deplină proprietate și posesie imobilul din București, .. 36, format din teren în suprafață de 194 m.p., imobilul din București, ..15 bis, în suprafață de 200 m.p., imobilul din București, Calea Griviței nr. 331 bis, imobilul din București, Calea Griviței nr. 295 și imobilul din București, .. 2, iar în subsidiar, în cazul imposibilității restituirii în natură a imobilelor revendicate, obligarea pârâtului la plata de despăgubiri pentru aceste imobile.
S-a constatat de către tribunal că reclamanții nu au calitate procesuală activă în cauză, întrucât autoarea lor, R. G., nu deținea în patrimoniul său vreun drept de proprietate asupra imobilelor revendicate, la data preluării acestora în proprietatea statului, astfel încât în patrimoniul succesorilor săi să se fi transmis dreptul de a solicita restituirea imobilului, în natură sau prin echivalent bănesc.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamanții au calitatea de moștenitori ai defunctei R. G., decedată la data de 14.07.1975. Astfel, conform certificatului de moștenitor nr. 788/30.10.1975 emis de notariatul de Stat Local Sector 8 București, de pe urma defunctei R. G., decedată la data de 14.07.1975, au rămas ca moștenitori reclamanții G. Ș. și M. (fostă G.) M., intervenienta S. R. și numiții Mîndrețe I., G. E., în calitate de fii, și reclamanta C. (fostă S.) M., în calitate de nepoată de fiică predecedată. De pe urma defunctei Mîndrețe I., decedată la data de 03.03.1981, au rămas ca moștenitori reclamantul Mîndrețe A., în calitate de fiu, și numitul Mîndrețe N., în calitate de soț supraviețuitor, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 145/27.07.1998 emis de B.N.P. G. L.. De pe urma defunctei C. (fostă G.) E., decedată la data de 21.01.1990, a rămas ca unică moștenitoare reclamanta D. M., în calitate de fiică, potrivit certificatului de moștenitor nr. 3097/30.11.1992 emis de Notariatul de Stat Dâmbovița.
S-a reținut că autoarea reclamanților, R. G., nu a avut niciodată vreun drept de proprietate asupra imobilelor situate în București, .. 36, .. 15 bis, Calea Griviței nr. 331 bis, .. 2, ci numai asupra imobilului din București, Calea Griviței nr. 295, iar pe acesta l-a înstrăinat cu mult înainte de data preluării sale în proprietatea statului.
Astfel, prin actul de partaj voluntar și ascendent autentificat sub nr. 8312/01.04.1932 de Tribunalul I. - Secția Notariat, numiții M. R., R. M. R., P. M. R., G. M. R., I. I. N. R., L. M. R., Rădița M. R. și Ș. I. M. au convenit partajarea averii rămase de pe urma defunctei M. M. R., soția lui M. R. și respectiv mama celorlalți copartajanți. Totodată, prin același act, numitul M. R. a împărțit între descendenții săi cu vocație succesorală la deschiderea moștenirii bunurile sale.
În baza acestui act, numita R. G. a dobândit în proprietate partea din dreapta a imobilului situat în București, Calea Griviței nr. 295, numita M. Ș. a dobândit în proprietate imobilul situat în București, .. 15 bis, numita R. I. a dobândit în proprietate partea din spate a imobilului situat în București, .. 36, numita R. P. a dobândit în proprietate partea din față a imobilului situat în București, .. 36, numita R. Rădița a dobândit în proprietate imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 331 bis, numita R. L. a dobândit în proprietate partea din mijloc a imobilului situat în București, Calea Griviței nr. 295, iar R. M. R. a dobândit în proprietate partea din stânga a imobilului situat în București, Calea Griviței nr. 295.
Prin declarația autentificată sub nr._/18.07.1942 de Tribunalul I. - Secția Notariat, numiții R. M. R. (zis R.), G. (născută R.) G., G. (născută R.) E. (zisă L.), M. (născută R.) P., R. I., A. (născută R.) R. au arătat că ratifică actul de partaj autentificat de Tribunalul I. - Secția Notariat sub nr. 8312/1932 și transcris sub nr. 4597/1932 și că renunță la clauza prevăzută în art. 9 alin. 3 în care se rezerva un drept de preemțiune, astfel că oricare dintre ei poate să vândă oricărei persoane, fără să aibă nevoie de consimțământul celorlalți.
Prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/18.07.1942 de Tribunalul I. - Secția Notariat, numiții R. M. (zis R.), G. (fostă R.) G. și G. (fostă R.) E. (zisă L.) au înstrăinat lui B. T. imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 295, compus din teren în suprafață de 264 m.p. și construcțiile aflate pe acesta. S-a menționat că vânzătorii dețin imobilul în baza actului de partaj autentificat de Tribunalul I. Secția Notariat sub nr. 8312/1932 și transcris de același Tribunal la nr. 4597/1932.
În ceea ce o privește pe reclamanta D. M., s-a reținut că aceasta are și calitatea de moștenitoare a defunctei R. E. (zisă L.), decedată la data de 11.12.1984, în calitate de strănepoată de soră, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 919/11.06.1992 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 2 București.
Autoarea reclamantei a avut în proprietate partea din mijloc a imobilului din Calea Griviței nr. 295, în baza actului de partaj voluntar și ascendent autentificat sub nr. 8312/01.04.1932, imobil pe care l-a înstrăinat însă prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/18.07.1942, astfel cum s-a reținut mai sus.
S-a mai reținut că numita R. I., care a avut în proprietate imobilul situat în București, .. 2, conform actului de partaj voluntar și ascendent autentificat sub nr. 8312/01.04.1932 și procesului-verbal nr._/1940 emis de Comisiunea pentru Înființarea Cărților Funciare în București, a decedat la data de 11.12.1961, lăsând ca moștenitor pe soțul său, R. I., astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 329/1961 emis de Notariatul de Stat al Raionului Grivița Roșie. Potrivit aceluiași certificat de moștenitor, în masa succesorală a defunctei a intrat imobilul situat în București, .. 2, dobândit de defunctă în baza actului de partaj autentificat sub nr. 8312/1932, transcris sub nr. 4597/1932, ratificat prin declarația autentificată sub nr._/1942 de Tribunalul I. - Secția Notariat.
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 258/1965 emis de Notariatul de Stat al Raionului Grivița Roșie, de pe urma defunctului R. I., decedat la data de 11.12.1964, au rămas ca moștenitori R. M., R. I. și R. C., în calitate de frați, în masa succesorală a defunctului intrând imobilul situat în București, .. 2, dobândit de defunct prin moștenire de la soția sa, R. I..
Prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1540/02.03.1967 de Notariatul de Stat al Raionului Grivița Roșie, numiții R. M., R. I. și R. C. au înstrăinat imobilul situat în București, .. 2 soților M. I. și M. M..
Conform situației juridice comunicate de Primăria Municipiului București, imobilul situat în București, .. 2 a trecut în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr. 33/1982, în anexa 5 a decretului, la poziția 33 fiind înscriși M. I. și M. M. cu teren în suprafață de 188 m.p. și construcții în suprafață desfășurată de 121 m.p.
Referitor la intervenienții A. G. și A. A., s-a reținut că nici aceștia nu au calitate procesuală activă în cauză, întrucât autoarea lor A. (fostă R.) Rădița a înstrăinat dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, Calea Griviței nr. 331bis, cu privire la care s-a solicitat restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri, anterior preluării acestuia în proprietatea statului.
Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, intervenienții A. G. și A. A. au calitatea de moștenitori ai defunctei A. (fostă R.) Rădița, fiind fii acesteia.
În baza actului de partaj voluntar și ascendent autentificat sub nr. 8312/01.04.1932 de Tribunalul I. - Secția Notariat, autoarea intervenienților a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, Calea Griviței nr. 331 bis.
Prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/31.10.1944 de Tribunalul I. - Secția Notariat, numita A. Rădița a transmis lui P. C. dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, Calea Griviței nr. 331 bis, format din teren și construcție.
Potrivit situației juridice a imobilului comunicată de Primăria Municipiului București, imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 331A a trecut în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr. 200/1979, în anexa nr.1 la decret, la poziția 145 fiind înscris numitul F. M., cu teren în suprafață de 127 m.p. și construcții în suprafață de 87 m.p.
Cu privire la intervenienții B. L., P. A. C., I. M. L., D. A. A. și R. D., s-a constatat că nici aceștia nu au calitate procesuală activă în cauză, întrucât autorul lor R. R. a înstrăinat dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, Calea Griviței nr. 295, cu privire la care au solicitat acordarea de despăgubiri, anterior preluării acestuia în proprietatea statului.
Potrivit certificatului de moștenitor nr.935/26.12.1977 emis de Notariatul de Stat Local al Sectorului 8 București, de pe urma defunctului R. R., decedat la data de 02.08.1977, au rămas ca moștenitori intervenientul R. D. și numiții R. Ș., R. T., B. E., D. G. și P. R., în calitate de fii.
De pe urma defunctei P. R., decedată la data de 18.01.1981, au rămas ca moștenitori intervenienții P. A. C. și I. M. L., în calitate de fii, astfel cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.
De pe urma defunctei D. G., decedată la data de 26.03.1999, a rămas ca unică moștenitoare intervenienta D. A. A., în calitate de fiică, conform certificatului de moștenitor nr. 60/14.04.1999 emis de B.N.P. M. E..
Potrivit certificatului de moștenitor suplimentar nr. 7/12.05.2011 emis de B.N.P. A. L., defuncta B. E., decedată la data de 26.12.2010, a lăsat ca unic moștenitor pe fiul acesteia, intervenientul B. L..
În ceea ce-l privește pe numitul R. T., acesta a decedat la data de 16.07.1981, succesiunea acestuia nefiind dezbătută pe cale notarială sau judecătorească. Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă că de pe urma defunctului au rămas ca moștenitori frații acestuia, R. Ș., R. D., B. E. și D. G. și nepoții de soră predecedată, P. A. C. și I. M. L..
Numitul R. Ș. a decedat în anul 2009, lăsând ca moștenitori, conform actelor de stare civilă depuse la dosar, pe frații săi, R. D., B. E. și pe nepoții de frați predecedați, P. A. C., I. M. L. și D. A. A..
În baza actului de partaj voluntar și ascendent autentificat sub nr. 8312/01.04.1932 de Tribunalul I. - Secția Notariat, autorul intervenienților, R. R., a dobândit dreptul de proprietate asupra părții din stânga a imobilului situat în București, Calea Griviței nr. 295.
Prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/18.07.1942 de Tribunalul I. - Secția Notariat, numiții R. M. (zis R.), G. (fostă R.) G. și G. (fostă R.) E. (zisă L.) au înstrăinat lui B. T. imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 295, astfel cum s-a reținut anterior.
Cât privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intervenienților B. T. și C. P., tribunalul a reținut că, în cazul persoanei fizice, capacitatea procesuală de folosință se dobândește la momentul nașterii și încetează odată cu moartea acesteia, conform art. 35 din Noul Cod Civil.
Din actele dosarului rezultă că intervenienții B. T. și C. P. au decedat anterior introducerii cererilor de chemare în judecată a altor persoane formulate în contradictoriu cu aceștia și, ca atare, la data respectivă nu aveau capacitate procesuală de folosință.
Astfel, potrivit relațiilor comunicate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date prin adresa nr._/08.11.2012, numitul C. P. a decedat în anul 1979, iar numitul T. B. a decedat în anul 1976.
Cu privire la excepția nulității cererii de chemare în judecată a altor persoane formulată în contradictoriu cu moștenitorii defunctului R. I., tribunalul a constatat că, din dispozițiile art. 133 alin. 1 Cod procedură civilă rezultă că sancțiunea pentru lipsa elementelor esențiale ale cererii de chemare în judecată - numele părților, obiectul cererii și semnătura - este nulitatea.
Normele care reglementează elementele esențiale ale cererii de chemare în judecată - numele părților, obiectul și semnătura au caracter imperativ, întrucât aceste elemente depășesc interesul privat al părților (nefiind permis ca instanțele să fie sesizate cu cereri pe care, în lipsa unor asemenea elemente să nu le poată rezolva). De altfel, termenii utilizați de art. 133 alin. 1 Cod procedură civilă - „se va declara nulă” - justifică aprecierea caracterului imperativ al acestor norme. Astfel fiind, nulitatea poate fi invocată și din oficiu, de către instanța de judecată.
Având în vedere că în cererea de chemare în judecată a altor persoane nu a fost indicat numele intervenienților (moștenitorii defunctului R. I.), tribunalul a admis excepția nulității cererii și în consecință a constatat nulă cererea formulată în contradictoriu cu aceștia.
Împotriva acestei sentințe, la data de 19.03.2013 a declarat apel reclamanta C. M., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 23.05.2014.
În motivarea cererii sale, apelanta-reclamantă a arătat că solicită anularea actului de vânzare-cumpărare, întrucât în actul de partaj voluntar se arată că nu avea voie nimeni să vândă locuința, deoarece e considerat nul și fără efect prin hotărâre definitivă.
De asemenea, nu s-a pus în discuție situația imobilului din .. 2, cu o suprafață de 198 m.p.
De asemenea, a arătat că solicită daune morale Statului Român, întrucât nu avea voie să se efectueze vânzarea-cumpărarea imobilului din București, .. 295, sector 1.
La data de 14.04.2014, apelanta-reclamantă a depus precizări la cererea de apel, prin care a arătat că actul de vânzare-cumpărare este nelegal, întrucât s-a încălcat clauza prevăzută sub sancțiunea nulității în actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 8312/01.04.1932. În anul 1942, tatăl său, C. T. I., avea vârsta de 15 ani, fiindu-i vătămate drepturile, fiind incidente prevederile art. 1157 Cod civil, conform cărora minorul poate exercita acțiune în resciziune pentru simpla leziune în contra oricărei convenții. Toții fiii vânzătoarei G. G. erau minori în anul 1942.
Situația imobilului din .. 2 rezultă din certificatul de moștenitor nr. 788/30.10.1975 eliberat de Notariatul de Stat Local Sector 2 și din certificatul de moștenitor nr. 3097/30.11.1992 eliberat de Notariatul de Stat Dâmbovița.
Apelanta-reclamantă și intimatul-reclamant G. Ș. au renunțat exclusiv la partea lui R. I., și anume partea din stânga a imobilului din București, Calea Griviței nr. 295, întrucât nu le aparținea.
Apelanta-reclamanta a mai cerut disjungerea de ceilalți moștenitori, arătând că nu poate solicita decât partea sa și a intimatei-reclamante D. M., care a fost de acord să împartă cu aceasta ceea ce îi revenea celei din urmă.
De asemenea, a solicitat daune Primăriei Municipiului București, care ocupă imobilele.
Întrucât conform art. 35 noul Cod civil: „În cazul persoanei fizice capacitatea procesuală de folosință încetează după moartea acesteia”, iar T. B. a decedat, apelanta-reclamantă a solicitat anularea actului de vânzare-cumpărare și punerea sa în drepturi cu privire la partea dreaptă a imobilului din București, Calea Griviței nr. 295, ce a aparținut lui G. G., precum și cu privire la imobilul din .. 2, ce a aparținut lui R. E. și i-a revenit intimatei-reclamante D. M..
La data de 05.08.2014 a decedat intimatul-intervenient A. G., potrivit certificatului de deces nr. 156-14-_ eliberat de Orașul New York, Ministerul Sănătății și Igienei Mentale, astfel că la termenul din 21.10.2014 au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia A. R. N., A. G. A. și A. V., care au acceptat expres succesiunea acestuia, cu declarațiile autentificate sub nr. 1266, 1267 și 1268 din 02.10.2014 de notar public I. L.-I..
Examinând sentința civilă apelantă prin prisma criticilor formulate și în conformitate cu prevederile art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
În mod temeinic a reținut prima instanță, în ceea ce privește situația de fapt, că în urma actului de partaj voluntar și ascendent autentificat sub nr. 8312/01.04.1932 de Tribunalul I. - Secția Notariat încheiat între numiții M. R., R. M. R., P. M. R., G. M. R., I. I. N. R., L. M. R., Rădița M. R. și Ș. I. M., imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 295, a revenit în parte (din stânga) lui R. M. R., în parte (din dreapta) autoarei reclamanților R. G. și în parte (din mijloc) numitei R. L. (pct. 5-7), iar imobilul situat în București, .. 2 numitei R. I. (pct. 2). Ambele imobile au fost identificate prin expertiza efectuată în cauză de expert P. E..
Ulterior, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/18.07.1942 de fostul Tribunal I. - Secția Notariat, numiții R. M. (zis R.), G. (fostă R.) G. și G. (fostă R.) E. (zisă L.) au înstrăinat lui B. T. imobilul situat în București, Calea Griviței nr. 295, compus din teren în suprafață de 264 m.p. și construcțiile aflate pe acesta. S-a menționat că vânzătorii dețin imobilul în baza actului de partaj autentificat de Tribunalul I. Secția Notariat sub nr. 8312/1932 și transcris de același Tribunal la nr. 4597/1932.
Imobilul situat în .. 2, compus din teren în suprafață de 176 m.p. și construcții, a fost menționat în procesul-verbal nr._/04.03.1943 întocmit de Comisiunea pentru înființarea cărților funciare în București ca fiind proprietatea numitei R. I. I., dobândit „în temeiul actului de partaj autentificat sub nr._ din 18 iulie 1942”. R. I. a decedat la data de 11.12.1961, lăsând ca moștenitor pe soțul său, R. I., astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 329/30.12.1961 emis de Notariatul de Stat al Raionului Grivița Roșie. Potrivit aceluiași certificat de moștenitor, în masa succesorală a defunctei a intrat imobilul situat în București, .. 2, dobândit de defunctă în baza actului de partaj autentificat sub nr. 8312/1932, transcris sub nr. 4597/1932, ratificat prin declarația autentificată sub nr._/1942 de Tribunalul I. - Secția Notariat. Potrivit certificatului de moștenitor nr. 258/1965 emis de Notariatul de Stat al Raionului Grivița Roșie (menționat în actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1540/02.03.1967 de fostul Notariat de Stat al Raionului Grivița Roșie), de pe urma defunctului R. I., decedat la data de 11.12.1964, au rămas ca moștenitori R. M., R. I. și R. C., în calitate de frați, în masa succesorală a defunctului intrând imobilul situat în București, .. 2, dobândit de defunct prin moștenire de la soția sa, R. I.. Prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1540/02.03.1967 de fostul Notariat de Stat al Raionului Grivița Roșie (trimis cu adresa nr._/14.10.2010 de Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1), numiții R. M., R. I. și R. C. au înstrăinat imobilul situat în București, .. 2 soților M. I. și M. M.. Conform situației juridice comunicate de Primăria Municipiului București (adresa nr._/263/13.09.2010), imobilul situat în București, .. 2 a trecut în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr. 33/1982, în anexa 5 a decretului, la poziția 33 fiind înscriși M. I. și M. M. cu teren în suprafață de 188 m.p. și construcții în suprafață desfășurată de 121 m.p.
Este de precizat și că imobilul situat în București, .. 2 numai printr-o interpretare extensivă a cererii de chemare în judecată poate fi considerat a fi făcut obiectul acțiunii în revendicare, acesta fiind privit ca un tot unitar împreună cu imobilul din București, .. 36 (cu care se învecinează, potrivit raportului de expertiză) și în cuprinsul actului de partaj sus-menționat. De asemenea, este distinct de imobilul situat în București, .. 2 (pct. 9 din actul de partaj), care potrivit situației juridice comunicate de Primăria Municipiului București nr._/3121/01.04.2010 figurează în evidențele cadastrale din anul 1986 cu teren în suprafață de 259 m.p., din care 56 m.p. construcții, proprietate particulară, cu posesori de parcelă la data întocmirii evidențelor Muzică I. și M.. La dosar se află și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1742/06.03.1972 de fostul Notariat de Stat Local al Sectorului 8 București (trimis cu adresa nr._/17.02.2010 de Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1), prin care Muzică I. și Muzică C. au dobândit imobilul de la M. M. și B. S., care îl dobândiseră prin moștenire de la Comăescu D. și C. C., care la rândul lor îl dobândiseră prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/1943 de fostul Tribunal I. - Secția Notariat.
Prin urmare, la data introducerii acțiunii niciunul din cele două imobile nu se aflau în patrimoniul reclamanților.
Totodată, potrivit art. 109 Cod procedură civilă, oricine pretinde un drept împotriva unei persoane trebuie să facă o cerere la instanța competentă. Calitatea procesuală activă presupune deci existența unei identități între persoana reclamantului și cel care pretinde că este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății.
Aplicând această regulă de drept în cazul acțiunii în revendicare, care este, potrivit definiției consacrate de practica judecătorească și de literatura de specialitate în absența unei definiții legale, acea acțiune reală prin care proprietarul ce a pierdut posesia unui bun individual determinat cere instanței să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului și să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpânește fără a fi proprietar, calitatea procesuală activă nu poate aparține decât proprietarului bunului respectiv.
Pe cale de consecință, prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii respingând acțiunea inițială ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
De asemenea, având în vedere că potrivit relațiilor comunicate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date prin adresa nr._/08.11.2012, numitul T. B. a decedat în anul 1976, anterior chemării sale în judecată în cauza de față (20.01.2012), în mod corect tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 35 din noul Cod civil.
Sub acest aspect, Curtea are în vedere că exercitarea acțiunii civile în justiție presupune mai multe condiții: formularea unei pretenții, existența capacitații procesuale, a calității procesuale și a interesului, aceste cerințe trebuind întrunite în mod cumulativ și pe tot parcursul procesului civil.
În acest sens, art. 41 Cod procedură civilă prevede că poate fi parte în judecată „orice persoană care are folosința drepturilor civile”. Capacitatea procesuală de folosință nu este astfel decât aplicațiunea pe plan procesual a capacității civile de folosință, definită de art. 34 din noul cod civil ca fiind „capacitatea de avea drepturi și obligații civile”. Capacitatea procesuală de folosință este deci acea parte a capacității procesuale care constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.
Întrucât T. B. a decedat în anul 1976, nu este îndeplinită condiția existenței capacității de folosință în privința acestei părți și astfel există un impediment de ordin procedural pentru exercitarea de către instanță a deplinei sale jurisdicții prin examinarea acestui capăt de cerere pe fond, atât asupra aspectelor de fapt, cât și a celor de drept puse în discuție de către reclamanți. Este de menționat și faptul că nu există niciun text de lege sau principiu de drept care în asemenea situație să conducă la repunerea în drepturi a vânzătorilor.
O . critici formulate atât prin cererea de apel inițială, cât și prin precizările ulterioare vizează greșita respingere ca nefondată a cererii de constatare a nulității actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/18.07.1942 de fostul Tribunal I. - Secția Notariat. Or, tribunalul nu a procedat astfel, acesta respingând capătul de cerere cu obiectul respectiv în considerarea lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului B. T., ceea ce înseamnă că toate criticile formulate sunt lipsite de obiect (obiectul fiind reprezentat de dispozițiile instanței, respectiv de argumentele, în fapt și în drept, care fundamentează hotărârea judecătorească atacată).
În ipoteza în care criticile respective ale apelantei-reclamante ar fi interpretate ca fiind o solicitare de constatare pe cale incidentală a nulității absolute a respectivului act de vânzare-cumpărare, Curtea reține că, principial, instanța poate constata, însă exclusiv în considerente, că un act juridic este lovit de nulitate și fără a fi învestită cu un capăt de cerere distinct cu un astfel de obiect. Un asemenea procedeu nu ar avea nicio eficiență în cauză, deoarece condiția necesară pentru admiterea acțiunii este reintrarea efectivă a bunului în patrimoniul reclamanților. Or, prin hotărârea judecătorească pronunțată în cauză nu s-ar putea produce o repunere a părților din actul de vânzare-cumpărare în situația anterioară, întrucât efectul substanțial al hotărârii conduce la o modificare a situației juridice numai între părți. De asemenea, la constatarea pe cale incidentală a nulității contractului de schimb, chiar fără a produce vreun efect față de terți (moștenitorii lui B. T.), se opune un principiu de drept procesual civil cu forță juridică superioară, respectiv principiul contradictorialității, în temeiul căruia aceștia trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la aspectele invocate de către reclamanți.
Totodată, solicitarea de constatare a nulității actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/18.07.1942 de fostul Tribunal I. - Secția Notariat nu poate fi calificată drept o cerere nouă, pentru că reclamanții învestiseră deja prima instanță cu un asemenea capăt de cerere (respins pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului B. T.). Totuși, dacă ar fi astfel calificată, ar fi inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora în apel nu se pot face cereri noi.
În fine, Curtea reține incidența dispozițiilor art. 294 Cod procedură civilă alin. 1 și în privința cererii de obligare a Statului Român la plata unor daune morale, precum și în privința cererii de obligare a Primăriei Municipiului București la plata unor daune.
Față de aceste considerente, nereținând niciuna din criticile formulate, Curtea urmează ca, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, să respingă apelul ca nefondat.
De asemenea, în temeiul art. 298 rap, la art. 274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a acesteia, va respinge ca nefondată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de apelanta-reclamantă și o va obliga la plata către intimata S. R. a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă C. M., cu domiciliul în București, .. 2, ., împotriva sentinței civile nr. 381/22.02.2013 pronunțate de Tribunalul București - Secția V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. BUCUREȘTI, prin Primarul General, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, cu intimații-reclamanți M. M., cu domiciliul în București, .. 10, ., ., MÂNDREȚE A., cu domiciliul în București, ., ., ., D. M., cu domiciliul în București, . nr. 26, ., ., sector 3 și G. Ș., cu domiciliul în Ploiești, ., ., cu intimata-intervenientă S. R., cu domiciliul în București, .. 5, ., ., sector 6 și cu intimații-intervenienți în nume propriu B. L., cu domiciliul în București, .-51, sector 1, P. A. C., cu domiciliul în București, ., ., I. M. L., cu domiciliul în București, .. 93-97, ., ., sector 1, D. A. A., cu domiciliul în București, .. 117, ., ., R. D., cu domiciliul în București, ., sector 1, M. R. G., cu domiciliul în București, ., .>., ., A. V. A., cu domiciliul în București, ., sector 1, A. G. A., A. R. N. și A. V., toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocatură M. S. I., în București, .. 47A, parter, . și M. C. M. V., cu domiciliul în București, .. 81, ., ., ca nefondat.
Respinge ca nefondată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de apelanta-reclamantă.
Obligă apelanta-reclamantă la plata către intimata S. R. a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. G. I. S.
GREFIER
N. C. I.
Red.C.G.
Tehnored.C.S./CG
Ex. 20/22.12.2014
T-B.Secția a V-a Civilă - S. C.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 129/2014. Curtea de Apel... | Reparare prejudicii erori judiciare. Decizia nr. 504/2014.... → |
|---|
