Revendicare imobiliară. Decizia nr. 51/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 51/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 51/2013
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.51 A
Ședința publică din data de 14.02.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. A. M.
JUDECĂTOR: S. G.
GREFIER: M. D.
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanții reclamanți PAVLOSCHI C., domiciliat în București, ..121, sector 1, S. L., cu domiciliul ales la mandatar Pavloschi C., în București, ..121, sector 1, I. L., domiciliată în București, ..19, ., ., sector 3, S. O., domiciliat în București, ., ., ., sector 6, S. I., domiciliat în București, ., ., ., S. A. M. M., domiciliată în București, ..13, ., ., împotriva sentinței civile nr.668/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți R. A. ADMINISTRAȚIA PATRIMONIULUI PROTOCOLULUI DE STAT, cu sediul în București, .-8, sector 1, S.C. G. DE INVESTIȚII GRI S.A., cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. T. M. C., în București, Splaiul Unirii, nr.12, ., ., sector 4, S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, cauza având, ca obiect, „anulare act”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: apelantul reclamant Pavloschi C., personal și asistat de avocat G. A., cu împuternicire avocațială la fila 29 dosar, și de avocat S. D., cu împuternicire avocațială la fila 16 dosar, ceilalți apelanți reclamanți – reprezentați de aceiași apărători, intimata pârâtă RA APPS, prin consilier juridic D. M., cu delegație la fila 32 dosar, intimata pârâtă . Gri SA, prin avocat T. M. C., cu împuternicire avocațială la fila 31 dosar, lipsind intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.
Apărătorul apelanților reclamanți Pavloschi C., S. L., I. L., S. O., S. I., S. A. M. M., avocat S. D., solicită admiterea apelului, apreciind că instanța de fond, în mod nelegal, a admis excepția lipsei de interes invocată de pârâta G. de Investiții Gri SA, omițând să analizeze chiar obiectul cererii de chemare în judecată: nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr.4143/23.11.2004. Arată că, în conformitate cu disp. art.21 alin.5 din Legea nr.10/2001 și art.11 din O.G. nr.19/2002, interesul rezultă chiar din acest temei de drept, care specifică expres că sunt lovite de nulitate absolută și sunt interzise vânzările, concesiunile și închirierile tuturor imobilelor până la soluționarea notificării pe Legea nr.10/2001. Mai arată că reclamanții sunt persoane îndreptățite în sensul acestei legi, de a-și revendica imobilul înstrăinat de către cele două intimate, iar RA APPS, înainte de a soluționa notificarea, a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, de unde rezultă că reclamanții aveau interes în promovarea acțiunii de față. Acest interes reiese atât din chiar noțiunea de acțiune în constatarea nulității absolute, cât și din probele aflate la dosar, precum și din faptul că notificarea a fost soluționată în anul 2006, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare în 2004.
Un alt motiv de apel, arată apărătorul apelanților reclamanți constă în faptul că instanța de fond nu a verificat probele depuse la dosar, din care rezultă clar că sunt îndeplinite condițiile interesului: să fie material, moral, legitim, născut, actual, personal și direct, astfel încât nu putea fi admisă excepția lipsei de interes.
Pentru aceste motive, apărătorul apelanților reclamanți solicită admiterea apelului iar, pe fond, admiterea acțiunii și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar, atașat concluziilor scrise.
În completare, avocat G. A., tot pentru apelanții reclamanți Pavloschi C., S. L., I. L., S. O., S. I., S. A. M. M., solicită desființarea sentinței instanței de fond, apreciind că nu poate exista o acțiune fără interes, instanța analizând în mod excesiv acest aspect. Mai arată că definitoriu pentru existența interesului în speță, este chiar constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între RA APPS și . Gri SA, fiind evident, în opinia sa, că art.21 alin.5 din Legea nr.10/2001 produce efecte în condițiile în care această înstrăinare s-a făcut după notificare.
Apărătorul apelanților reclamanți mai arată că RA APPS a formulat o cerere de arătare a titularului dreptului, în care, în primul dosar de revendicare, a precizat că este doar administrator, iar în anul 2007 au declarat că proprietarul este Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, întrucât terenul se află în domeniul privat al statului, deși tot în 2007 îl vânduse către Gri Investiții. Mai mult, arată că Legea nr.213/1998 nu stabilește că proprietar este Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, deoarece nu este vorba despre domeniul public al statului, ci de domeniul privat al acestuia, iar în condițiile date, proprietar din punct de vedere legal, este unitatea administrativ-teritorială.
Ca atare, apreciază că în acest moment, în baza deciziei nr.33/2008 a Î.C.C.J. reclamanții pot promova acțiune în revendicare împotriva titularului dreptului de proprietate, care este unitatea administrativ-teritorială, respectiv Primăria, acțiune care este posibilă și care demonstrează interesul, legat de un teren preluat fără titlu și care poate sau nu fi încadrat în dispozițiile Legii nr.10/2001, dar poate fi încadrat în teza a II-a din decizia nr.33/2008.
Reprezentantul intimatei pârâte RA APPS solicită respingerea apelului, ca nefondat, și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, apreciind că în mod corect instanța de fond a reținut că reclamanții nu au un interes legitim, actual, personal și direct, arătând că au existat două notificări ce nu au fost atacate, iar art.45 din Legea nr.10/2001 prevede un termen de 1 an de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare. Mai arată că RA APPS este un administrator, iar pentru toate imobilele proprietar este S. R., reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și nu de Primărie.
Apărătorul intimatei pârâte . Gri SA solicită respingerea apelului, ca nefondat, învederând modificările aduse prin Legea nr.202/2010, în măsura în care se va admite apelul, iar în subsidiar, solicită ca potrivit art.297 alin.1 teza a II-a C.pr.civ., înaintarea dosarului Tribunalului București, pentru soluționarea în fond a cauzei. Solicită menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, apreciind că apelanții confundă existența unui drept cu condiția interesului, în opinia sa corect instanța de fond apreciind că apelanții nu justifică un folos practic rezultat din anularea contractului de vânzare-cumpărare, întrucât chiar dacă bunul ar reveni în patrimoniul vânzătoarei nu ar mai exista o cale pentru valorificarea pretinsului drept de proprietate. De altfel, există autoritate de lucru judecat, instanța pronunțându-se atât pe revendicare, cât și pe o cerere de anulare a contractului, ce a făcut obiectul dosarului nr._/3/2007.
Pentru aceste motive, solicită respingerea apelului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar.
În replică, avocat S. D., apărătorul apelanților reclamanți Pavloschi C., S. L., I. L., S. O., S. I., S. A. M. M., arată că în acest dosar RA APPS a invocat excepția puterii de lucru judecat, care a fost respinsă. În ceea ce privește susținerea că este al doilea proces privind constatarea nulității absolute, arată că este falsă, întrucât a mai existat un dosar de revendicare pe dreptul comun, art.480 Cod civil. Mai arată că potrivit art.2 alin.2 din Legea nr.10/2001, dreptul proprietarilor nu s-a pierdut, s-a pierdut doar posesia, având în vedere că imobilul a fost preluat fără titlu.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a III a civilă, la data de 28.10.2010, sub nr._, reclamanții P. C., S. L., I. L., S. O., S. I., S. A.-M.-M., au chemat în judecată pe pârâții R. A. – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA APPS) și . –GRI-SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare nr. 4143/23.11.2004, autentificat de BNP Mentor, prin care R.A. – A.P.P.S. a înstrăinat cu pretextul abuziv de „teren aferent vilelor 12 a+b+c” din Snagov aproximativ 3000 mp, din totalul de 6562 mp, proprietatea acestora, iar pe cale de consecință să fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și posesie terenul proprietatea acestora, situat în Snagov ( în punct numit Prunișor), în prezent ., Jud. I.; să fie anulat rolul fiscal, numărul cadastral și încheierea de intabulare precum și alte acte încheiate cu privire la acest imobil.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt descendenții autorului lor G. I., care conform actului de vânzare cu privilegiu, autentificat de Tribunalul I., Secția notariat sub nr._/_ si transcris sub nr._/1932, a împărțit copiilor săi terenurile agricole pe care le stăpânea în Cătunul Dobroșești (după 1940 denumit .> Autorul acestora a avut 7 copii, respectiv V., R., A., I., S., G. si N., iar ei sunt in principal descendenții lui R. care a avut la rândul sau 5 copii, respectiv M., V., A., V. si L.. M., decedata, are 3 copii, respectiv O., I., A.-M.-M. (Stanicei), toți în viață. V., decedat, a avut 1 copil, respectiv M.-D., care a vândut drepturile sale succesorale către noi. A., decedată, fără copii. V., decedată, are doi copii, respectiv P. C. și S. L.. L., în viață.
Fiul său R. I., a preluat în proprietatea sa cu acel prilej cât și ulterior, cu învoirea tatălui său și cu bună înțelegere cu frații săi, pe lângă ceea ce i se cuvenea prin acel act și întregul teren din punctul numit La Prunișor, astfel că după decesul său în 1944, copii săi l-au moștenit devenind coproprietari și al acelui teren de 6562 mp, pe atunci teren agricol, realitate confirmată de documentul succesoral legal întocmit în 1945.
Dintre cei 6 moștenitori ai lui R. I. a rămas în viață numai reclamanta L. I. și urmașii celorlalți proprietari decedați, care prin moștenirea averii părinților lor, a mătușii lor și prin cumpărare de drepturi succesorale au calitate de coproprietari ai terenului și reclamanții din prezenta acțiune.
Reclamanții au solicitat instanței să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr. 4143/23.11.2004 autentificat de BNP Mentor, ce are ca obiect imobilul situat în Snagov, în punctul numit Prunișor - ai cărui moștenitori-proprietari sunt.
Primul motiv de nulitate absolută îl constituie faptul că a fost nesocotită o dispoziție imperativă și prohibită a legii și a regulilor de conviețuire socială respectiv au fost încălcate atât dispozițiile art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 având în vedere că deși pârâta RAAPPS a fost notificată în temeiul Legii 10/2001 pentru a restitui imobilul situat în Snagov în punctul numit "Prunisor" - ai cărui moștenitori - proprietari sunt reclamanții, aceasta - pârâta, înainte de a soluționa notificarea depusă, a înstrăinat imobilul proprietatea sa către S.C. G. de Investiții - GRI-S.A.
La data când s-a făcut vânzarea, respectiv în 23.11.2004, situația juridică a imobilului nu era soluționată așa cum prevede chiar art. 11 din OG 19/2002. Or, atâta timp cât notificarea nu era soluționată, aceștia nu aveau dreptul legal de a înstrăina imobilul, notificarea reclamanților in temeiul Legii 10/2001, fiind soluționată prin Decizia nr. 216/20.04.2006 RA APPS, în sensul respingerii notificării. Acest act de vânzare-cumpărare a fost încheiat cu frauda la lege, fiind lovit de nulitate absoluta.
Un alt motiv de nulitate absolută, îl constituie faptul că acest contract de vânzare-cumpărare a fost încheiat prin fraudă la lege, fraudă ce rezulta chiar din art. 24 din OG 19/2002.
Învederează instanței să observe că, în conformitate cu OG 19/2002, art. 24: „terenul aferent construcției se vinde o dată cu aceasta dacă este clarificată situația sa juridică”.
Or, așa cum au precizat anterior, situația juridică a terenului nu era soluționată, având în vedere faptul că notificarea reclamanților nu a fost soluționată la data de 23.11.2004, data la care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, întrucât decizia de soluționare a notificării, a fost data de 20.04.2006, deci ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare încheiat de pârâte.
Un alt motiv de nulitate absolută îl constituie faptul că acest contract de vânzare-cumpărare nu a fost încheiat cu bună credință.
În drept, au invocat dispozițiile art. 942, 948, 949, 966 C civ, OG nr. 19/2002, CEDO.
La data de 10.02.2011, pârâta RAAPPS a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării acțiunii, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția puterii lucrului judecat pe capătul al treilea din acțiune.
Prin încheierea de ședință din 20.10.2011, Tribunalul a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a respins ca fiind neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat prin raportare la sentința civilă nr. 1448/9.11.2007 a Tribunalului București, Secția a III a civilă și prin raportare la sentința civilă nr. 1018/1.07.2010 a Tribunalului București, Secția a IV a civilă.
La 15.12.2011, pârâta . Gri SRL a depus întâmpinare prin care s-a invocat excepția insuficientei timbrări, în sensul că suma indicată ca fiind valoarea imobilului în litigiu este derizorie, excepția lipsei calității de reprezentant a reclamanților, excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe fond se arată că cererea este neîntemeiată.
La data de 15.12.2011, pârâta RAAPPS a depus o cerere de arătare a titularului dreptului de proprietate a Statului român în baza art. 12 alin 4 și 5 din Legea nr. 213/1998.
Prin sentința civilă nr. 668 din 05.04.2012 Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, a respins, ca neîntemeiate, excepția netimbrării și excepția lipsei calității de reprezentant invocate de parata . GRI SA, a admis excepția lipsei de interes, a respins acțiunea formulată de reclamanții P. C., S. L., prin mandatar P. C., I. L., S. O., S. I., S. A.-M.-M., în contradictoriu cu pârâții (RA APPS) și R. A. – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat . –GRI-SA, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind lipsită de interes; a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților P. C., S. L., I. L., S. O., S. I., S. A.-M.-M., ca rămasă fără obiect, au fost obligați reclamanții la plata către parata . GRI SA a sumei de 2480 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanții au indicat prin însăși cererea de chemare în judecată valoarea obiectului cererii ca fiind 500.100 lei, iar tribunalul a stabilit taxa judiciară de timbru în cuantum de 9112 lei și timbru judiciar de 5 lei. Cererea reclamanților de reexaminare a taxei judiciare de timbru pe motivul că acțiunea ar fi scutită de la plata taxei judiciare de timbru în baza art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997 a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
În ceea privește primul aspect, al modalității derizorii de evaluare a imobilului de către reclamanți, tribunalul arată că potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în acțiune sau în cerere.
În același text de lege se arată că daca aceasta valoare este contestata sau apreciata de instanța ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.
Sub cel de al doilea aspect, al netimbrării „capătului 2 de cerere privind revendicarea”, tribunalul a constatat că din modul în care este formulată prezenta acțiune, temeiul de drept invocat de către reclamanți, această solicitare a reclamanților de a obliga pârâții să le lase imobilul în deplină proprietate și posesie ca urmare a constatării nulității absolute a contractului în litigiu este de fapt o solicitare de repunere în situația anterioară, urmare tocmai a constatării nulității actului juridic.
Această calificare a cererii de chemare în judecată a fost de altfel avută în vedere de către tribunal pronunțarea încheierii interlocutorii din 20.10.2011, de respingere a excepției autorității de lucru judecat prin raportare la sentința civilă s.c. nr. 1448/2007, TB Secția a III-a Civilă și prin raportare la sentința civilă 1018/1.07.2010 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/3/2009, în care reclamanții au precizat la 21.09.2010 că obiectul acțiunii din acel dosar formulat în contradictoriu cu aceeași pârâți este obligarea pârâților să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie imobilul situat în Snagov, în punctul numit Prunișor, actualmente ., județul I..
Asupra excepției lipsei calității de reprezentant a reclamanților invocată de către pârâtul . Gri SA și analizând conținutul cererii de chemare în judecată și împuternicirea avocațială depusă la fila 2 din dosar, tribunalul a constatat că această excepție este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare.
Asupra excepției lipsei de interes în promovarea prezentei acțiuni, astfel cum s-a indicat mai sus, prezentul dosar are ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4143/23.11.2004 autentificat la BNP Mentor încheiat între pârâtele RA APPS și . Gri SA, iar ca urmare a acestei nulități să se dispună de către instanța de judecată ca pârâții să restituie reclamantului imobilul teren de 3000 mp situat în Snagov, în punctul numit Prunișor, actualmente ., județul I..
Reclamanții din prezenta cauză au mai promovat anterior diverse acțiuni prin care au urmărit restituirea în natură a acestui imobil pretins a fi aparținut autorilor lor.
Astfel, în cadrul dosarului nr._/3/2007 al Tribunalului București, Secția a III a civilă, reclamanții au chemat în judecată pe pârâții RA APPS și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților imobilul situat în ., în prezent vila 12A, în suprafață de circa 4000 mp.
Prin sentința civilă 1448/2007, Tribunalul București Secția a III-a Civilă, a respins acțiunea ca neîntemeiată reținând că anterior promovării acțiunii în revendicare în baza Legii nr. 10/2001 numita V. P. a depus notificările nr. 1259/6.11.2001 și nr. 521/2001 către RA APPS, care au fost soluționate prin Decizia nr. 216/20.04.2006 prin respingerea notificărilor ca neîntemeiate.
Această sentință a devenit irevocabilă prin respingerea ca tardiv a apelului promovat prin decizia civilă nr. 24/2009 a C. – Secția a IV-a Civilă, pronunțată în dosar nr._/3/2007, și prin respingerea recursului prin decizia civilă nr.8971/2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală.
La termenul din 21.09.2010, reclamanții au depus precizări la acțiune în sensul că pârâții chemați în judecată sunt RA APPS și . Gri SA, iar obiectul acțiunii este obligarea pârâților să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie imobilul situat în Snagov, în punctul numit Prunișor, actualmente ., județul I..
Prin sentința civilă nr. 1018/1.07.2010, tribunalul a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea formulată constatând autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 1448/2007 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă și a obligat reclamanții, în solidar, la plata sumei de 4998 lei către pârâta . Gri SA reprezentând cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește prezenta acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr.4143/23.11.2004 autentificat la BNP Mentor, tribunalul a subliniat că una din condițiile esențiale de promovare a unei acțiuni civile este interesul care reprezintă folosul practic urmărit de cel ce pune în mișcare acțiunea civilă, interes material sau moral care trebuie să fie legitim, născut și actual, personal și direct.
În prezenta cauză tribunalul a constatat că tocmai această condiție a interesului nu este îndeplinită în cauză având în vedere particularitățile acestei spețe.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții Pavloschi C., S. L., I. L., S. O., S. I. și S. A. M. M..
În motivarea apelului, apelanții-reclamanți arată că potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, aceștia au calitatea de proprietari, deoarece terenul a fost confiscat abuziv de către activiștii comuniști, fără nici o formalitate scrisă, și că potrivit art. 9 din Legea nr.10/2001, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură, libere de orice sarcini.
Se precizează că instanța de fond în mod greșit a admis excepția lipsei de interes invocată de intimata . Gri SRL prin întâmpinarea formulată, deoarece această întâmpinare este tardivă, și pe cale de consecință sentința este nelegală.
Se menționează că întâmpinarea a fost depusă la data de 15.12.2011, după prima zi de înfățișare, și pe cale de consecință este tardivă.
De asemenea, se arată că hotărârea este nelegală, deoarece nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, or, obiectul acțiunii este constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între intimate, contract care are ca obiect imobilul în litigiu, precizându-se că imobilul a fost dobândit de autorul apelanților, astfel că aceștia au un interes legitim să ceară nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale.
În acest sens, se invocă Decizia nr. 33/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care se menționează că atunci când există neconcordanțe între legea specială și C.E.D.O, C.E.D.O are prioritate, și că în succesiunea proceselor existente avute de către apelanți în vederea recăpătării dreptului lor, reiese că apelanților-reclamanți le-a fost încălcat dreptul la un proces just și echitabil așa cum prevede art. 6 din C.E.D.O, deși dreptul de proprietate al autorului lor, nu a încetat niciodată, statul nu a avut niciodată proprietatea, ci numai posesia asupra terenului în cauză, astfel că RA APPS a avut terenul numai în administrare, și nu în proprietate.
Analizând apelul declarat, prin prisma criticilor formulate și a întregului probatoriu administrat la instanța de fond, Curtea de Apel constată că apelul promovat este nefondat și conform art. 296 Cod procedură civilă, îl va respinge, pentru considerentele care vor urma.
Excepția lipsei interesului se invocă pe cale de excepție, fiind o excepție de fond peremptorie și absolută, ea putând fi ca atare invocată chiar și de către instanță din oficiu, și în orice stare a pricinii.
Prin urmare, chiar și în condițiile în care întâmpinarea depusă ar fi tardivă, sancțiunea decăderii nu ar fi aplicabilă și pentru dreptul de a invoca excepția lipsei interesului.
În ceea ce privește reținerea ca și corectă sau nu a existenței excepției lipsei de interes invocată, Curtea de Apel constată că în mod corect, tribunalul, ca instanță de fond, a respins acțiunea promovată de reclamanți, ca fiind lipsită de interes.
Prin sentința civilă nr. 1448/2007 a Tribunalului București, a fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată, cu motivarea că numita P. V. a formulat notificările nr. 1259 și nr. 521/2001 către RA APPS soluționate prin Decizia nr. 216/2006 prin respingerea, ca neîntemeiate, a notificărilor, decizia nefiind contestată. S-a apreciat că actele de proprietate folosite în cadrul respectivei acțiuni în revendicare, nu reprezintă titluri în baza cărora, să se postă valorifica dreptul de proprietate, în condițiile în care, calitatea lor de proprietari, nu a fost recunoscută, în urma recurgerii la procedura administrativă obligatorie, instituită prin legea specială de reparație.
Sentința civilă nr. 1448/2007 a devenit irevocabilă prin respingerea apelului și a recursului.
Pentru a justifica sesizarea instanței de judecată, interesul trebuie să îndeplinească anumite condiții, și anume să fie legitim, să fie personal și direct, și să fie născut și actual, el trebuind să existe în momentul în care este formulată cererea. Un interes eventual, ca și un interes care a trecut, a fost depășit, nu mai poate fi luat în considerare.
Dacă dreptul este născut și actual, atunci și interesul este născut și actual, or, în cauză, reclamanții nu au făcut dovada că ar avea vreun interes actual, în promovarea prezentului litigiu, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu referire la imobilul în litigiu, ei neprevalându-se de un folos practic, cât timp, și dacă imobilul în cauză ar reintra în patrimoniul vânzătorului, reclamanții nu ar putea să obțină restituirea imobilului, cât timp acțiunea lor anterioară de revendicare, a fost în mod irevocabil respinsă.
Persoana care invocă nulitatea absolută a unui act juridic, trebuie să dovedească că urmărește obținerea unui folos propriu, a unui interes din anularea actului respectiv, în caz contrar, acțiunea fiind lipsită de interes, și trebuind respinsă ca atare.
Având în vedere toate aceste considerente, Curtea de Apel constată că apelul este nefondat, și potrivit art. 296 Cod procedură civilă îl respinge ca atare.
Potrivit art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, apelanții vor fi obligați la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimata . GRI SRL ținând cont de obiectul litigiului dedus judecății și de munca îndeplinită de apărător, de numărul de termene acordate în fața Curții de Apel București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanții-reclamanți Pavloschi C., domiciliat în București, ..121, sector 1, S. L., cu domiciliul ales la mandatar Pavloschi C., în București, ..121, sector 1, I. L., domiciliată în București, ..19, ., ., sector 3, S. O., domiciliat în București, ., ., ., sector 6, S. I., domiciliat în București, ., .. A, . și S. A. M. M., domiciliată în București, ..13, ., ., sector 6 împotriva sentinței civile nr.668/05.04.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți R. A. Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, cu sediul în București, .-8, sector 1, S.C G. de Investiții Gri S.A., cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. T. M. C., în București, Splaiul Unirii, nr.12, ., ., sector 4, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5.
Obligă pe apelanți la plata către intimata . GRI SRL a sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată cu aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.02.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. A. S. G.
GREFIER
M. D.
Red. G.S.
Tehnored. GC 11 ex.
06.03.2013
Jud. fond B. Ramașcanu
| ← Evacuare. Decizia nr. 264/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Servitute. Decizia nr. 1304/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
