Succesiune. Decizia nr. 201/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 201/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 201/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III-A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.201
Ședința publică de la 19.02.2015.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. I.
JUDECĂTOR - M.-A. N.-G.
JUDECĂTOR - I. D.
GREFIER - M. C.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă S. D. N., împotriva deciziei civile nr.1123 A din 08.09.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. I..
P. are ca obiect – succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă de recurenta pârâtă S. D. N., personal și asistată de avocatul C. M., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2015, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar și intimatul reclamant S. I. personal și asistat de avocatul P. B., în baza împuternicirii avocațiale . nr._, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Au fost legitimate părțile prezente, după cum urmează: S. D. N. prezintă C.I., . nr._. eliberată de SPCEP S6 biroul 4 la data de 28.09.2009; S. I. prezintă CV.I., . nr._, eliberată de SPCEP S3 biroul 2 la data de 08.05.2007.
Avocatul recurentei pârâte învederează faptul că pentru acest termen de judecată partea nu a fost legal citată pentru că, dintr-o eroare, atât prin motivele de apel, cât și prin motivele de recurs, s-a menționat apartamentul nr. 60 în loc de apartamentul nr. 80. Mai exact, arată că la momentul la care a redactat cererea de apel a menționat numărul apartamentului ca fiind 60 în loc de 80, motiv pentru care părții pe care o reprezintă nu i-a mai parvenit citația prin care era încunoștințată de achitarea taxei judiciare de timbru, motiv pentru care instanța de apel a procedat la anularea apelului ca netimbrat.
Ca atare, în ședință publică, procedează, sub semnătură, la efectuarea cuvenitelor rectificări pe cererea de recurs în ceea ce privește numărul apartamentului.
Pentru a da posibilitate recurentei-pârâte să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei, Curtea dispune strigarea cauzei la sfârșitul listei de recursuri.
La reluarea cauzei, se prezintă de recurenta-pârâtă S. D. N., personal și asistată de avocatul C. M., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2015, eliberată de Baroul București, atașată la dosar și intimatul reclamant S. I. personal și asistat de avocatul P. B., în baza împuternicirii avocațiale . nr._, eliberată de Baroul București, atașată la dosar .
Avocatul recurentei pârâte depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul dispus de instanță prin rezoluția de primire a dosarului, fiind aplicat și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, pe care instanța le anulează.
Avocatul intimatului reclamant, având cuvântul, referitor la susținerea recurentei în sensul că nu a fost legal citată, urmează a se avea în vedere faptul că nu este culpa părții pe care o reprezintă menționarea în mod greșit a numărului apartamentului de către recurenta de astăzi. Solicită a se avea în vedere faptul că și prin motivele de recurs partea adversă a menținut aceeași greșeală î ceea ce privește numărul apartamentului. Ca atare, din punctul său de vedere, procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea constată că la acest termen de judecată procedura de citare cu recurenta pârâtă este îndeplinită prin prezența acesteia personal în instanță și asistată de apărător ales, însă, precizează că a acordat cuvântul asupra cererii de îndreptare a cererii de recurs, având în vedere faptul că partea recurentă, în ședință publică, a învederat că dorește să îndrepte anumite erori din cerea de recurs, în sensul că acolo unde a menționat apartamentul nr. 60, de fapt, ar trebui înțeles apartamentul nr. 80.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, motivat de faptul că partea nu a fost legal citată în faza procesuală a apelului, astfel încât, sancțiunea severă a anulării apelului sub motivarea neîndeplinirii obligației de a achita taxa judiciară de timbru, recurenta neavând în mod efectiv cunoștință de existența acestei obligații procesule, apare ca nefiind legală, cu atât mai mult cu cât partea adversă cunoștea faptul că apartamentul nr. 80 este supus ieșirii din indiviziune.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocatul intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală.
Consideră că motivul de recurs ce vizează nelegala citare a pârâtei în fața instanței de apel nu este întemeiat. Pe de altă parte, apreciază că recurenta de astăzi, câtă vreme a exercitat în cauză o cale de atac, avea obligația de a verifica stadiul dosarului, respectiv dacă a fost sau nu legal citată, cu atât mai mult cu cât a susținut că a luat cunoștință de soluția pronunțată de instanța de apel de pe internet.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs invocate în subsidiar, apreciază că acestea nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă.
Solicită obligarea recurentei pârâte la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanței nr._/19.02.2015, pe care o depune la dosar însoțită de concluzii scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 14.08.2012, reclamantul S. I. a chemat în judecată pârâta S. N.-D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctului S. N., decedat la data de 28.10.2010, conform certificatului de deces nr.,_/12.06.2012, cu ultimul domiciliu în București, ., ., etaj 7, apartament 80, sector 6; să se constate că moștenitori cu vocație succesorală sunt: S. N. D., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă legală de ¼ din masa succesorală și reclamantul, în calitate de fiu, cu om cotă de ¾ din masa succesorală; să se constate că de pe urma defunctului S. N., a rămas ½ din imobilul, situat în București, ., ., etaj 7, apartament 80, sector 6, partajarea imobilului, prin atribuirea acestuia către pârâtă și obligarea acesteia la plata unei sulte către reclamant în funcție de valoarea de circulație a imobilului.
Prin sentința civila nr.1152/19.02.2014, pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București, a fost admisa cererea formulata de reclamanții-pârâți S. I. și S. N. D., a fost admisa în parte cererea reconvenționala, s-a constatat deschisa succesiunea defunctului S. N., decedat la data de 28.02.2010, s-a constatat ca masa succesorala rămasa de urma defunctului se compune din cota de 1/8 din dreptul de concesiune asupra locului de înhumare nr. 33, figura 72, situat în Cimitirul B., București; dreptul de proprietate asupra autoturismului F. P. nr._ ; cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, .,., ., restul cotei de ½ din aparținând paratei-reclamant; s-a constatat ca au calitatea de moștenitori legali ai defunctului pârâta-reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cota de ¼ din moștenire și reclamantul-parat, în calitate de fiu, cu o cota de ¾ din moștenire; a fost respinsa cererea paratei-reclamante de includere în pasivul succesoral a contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului, ca neîntemeiata, s-a dispus ieșirea părților din indiviziune asupra autoturismului și imobilului menționate anterior, menținând starea de indiviziune în privința dreptului de concesiune asupra locului de înhumare; a fost atribuita în deplina proprietate și liniștita posesie parateo-reclamante dreptul de proprietate asupra autoturismului F. P. nr._ și dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ., ., ., sector 6; a fost obligata parata-reclamanta la plata către reclamantul-parat a unei sulte de_.5 euro, în echivalent în lei la cursul BNR de la data plății, în termen de 2 luni de la rămânerea definitiva a hotărârii; au fost compensate cheltuielile de judecata datorate de părți și în final a fost obligat reclamantul-parat la plata către pârâta-reclamanta a sumei de 1223.32 lei cu titlu de cheltuieli de judecata; a fost obligata parata-reclamanta la plata către stat a sumei de 1036.17 lei reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantului-parat sub forma scutirii de plata taxei de timbru; a fost obligat reclamantul-parat la restituirea către stat a sumei de 3108.53 lei reprezentând ajutor public acordat sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs parata S. D. N., înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția V-a Civilă la data de 16.05.2014, sub același număr.
La termenul de judecată din data de 8.09.2014 instanța a calificat calea de atac exercitata de pârâta S. D. N. ca fiind apelul și a invocat din oficiu excepția netimbrării cererii de apel, în raport de care a reținut cauza spre soluționare conform art.137 alin.1 C.pr.civ.
Prin decizia civilă nr. 1123A/08.09.2014 Tribunalul București - Secția IV-a Civilă a admis excepția netimbrării, invocata din oficiu și a anulat, ca netimbrată, cererea de apel formulata de apelanta S. D. N., reținând că potrivit dispozițiilor art.1 din Legea nr.146/1997, privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile Ministerului Justiției precum și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt supuse taxelor judiciare de timbru, și se taxează diferențiat după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege. Întrucât cererea formulata de apelanta nu se încadrează în rândul cererilor și acțiunilor scutite de plata taxei de timbru potrivit art. 15 și următoarele din actul normativ arătat, i se aplica o taxa de timbru stabilita potrivit art. 11. De asemenea, separat de taxa de timbru, recurenta trebuia sa aplice cererii de chemare în judecata, timbre judiciare în cuantum de 5 lei, conform art.3 alin 1 din OG 32/1995 privind timbrul judiciar.
După cum rezulta din rezoluția judecătorului înscrisă la primirea cererii precum și din mențiunile cuprinse în dovada de primire a citației, i s-a pus în vedere apelantei- potrivit disp. art. 9 din OG 32/1995 raportat la art. 20 alin.2 din L 146/1997- sa achite taxa judiciara de timbru în cuantum de 607.38 lei și sa aplice timbre judiciare de 5 lei.
Or, apelanta nu s-a conformat acestei obligații.
Pe cale de consecința, instanța a făcut aplicarea în cauza a disp. art. 9 alin.2 din OG 32/1995 raportat la art .20 alin.3 din Legii nr. 146/1997 coroborat cu art. 137 alin.1 C.p.c., și a dispus anularea cererii de apel, ca netimbrată.
Împotriva acestei din urmă decizii, la data de 04.12.2014, pârâta S. D. N. a formulat recurs care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 14.01.2015.
În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a arătat ca potrivit dovezii de citare pentru termenul de judecare a cauzei în apel, respectiv 08.09.2014, când a fost pronunțata decizia civila nr.1123A, recurenta nu a primit în cutia poștala de domiciliu Mun. București, ., ., ., unde in mod regulat i-au fost transmise toate actele procedurale pe parcursul procedurii de judecata in fond.
In atare împrejurări susține si prezuma că modalitatea de comunicare a citației a fost prin afișare, întrucât nicio persoană, dintre cele cărora legea le recunoaște dreptul de a primi actul comunicat, nu a fost găsită. Nu s-a făcut însă mențiune pe dovada de comunicare despre locul afișării, așa cum prevede art.100 alin.1 pct.7 din Codul pe procedură civilă.
Potrivit art.100 alin.3 din Vechiul Cod de procedură civilă, sub efectele căruia se află judecarea cauzei, neexistența unei dovezi certe in privința lipsa mențiunii locului afișării atrage sancțiunea nulității actului de procedură.
Mai mult decât atât, considera ca citația nu i-a fost înmânată direct recurentei, ci probabil prin afișare, deși susține ca nu erau întrunite situațiile de excepție prevăzute de art.92 din Codul de procedură civilă.
De altfel, este de observat ca in cauza de apel primul si singurul termen de judecata a fost în data de 08.09.2014 împrejurare in care partea nu a primit personal o citație la domiciliul cunoscut, Municipiul București, ., ., ., sector 6, astfel încât sancțiunea severa a anularii apelului sub motivarea neîndeplinirii obligației de a achita taxa judiciara de timbru neavând in mod efectiv cunoștința de existenta acestei obligații procesuale apare ca fiind nelegala.
De asemenea, calificarea caii de atac in lipsa unei legale citări a recurentei și implicit a neparticipării la judecarea cererii de apel, deci pe un viciu de procedura, o consideră pe deplin nelegală.
În consecința, solicita instanței de recurs sa constate că judecarea cauzei in apel s-a desfășurat fără ca recurenta sa fi fost legal citată pentru termenul de judecata din 08.09.2014 aflat la acel moment pe rolul Tribunalului București, ceea ce determină incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de art.304 pct.5 din Codul de procedură civilă, instanța de apel încălcând formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 din Codul de procedură civilă.
Mai susține recurenta ca in mod nelegal instanțele inferioare nu au constatat existenta unui drept de creanța asupra garsonierei ce face obiectul partajului, drept de creanța care consta în îmbunătățirile aduse imobilului, îmbunătățiri constând în montare tâmplărie PVC, lucrări de zugravi re, înlocuirea instalațiilor sanitare și a bateriilor, montare gresie si faianța, ușa, efectuate pe parcursul căsătoriei, in doua etape.
Așa cum s-a reținut, aceste îmbunătățirile aduse imobilului sunt in suma de 4.200 Euro, potrivit expertizei administrate in cauza, însa natura juridica a acestora este greșit atribuita, in sensul ca se impune includerea acestor cheltuieli reprezentând îmbunătățirea condițiilor imobilului în pasivul succesoral, nicidecum ca spor de valoare a imobilului, dat fiind obiectul si natura cauzei - de împărțire a bunurilor succesorale.
Trebuie sa se aibă in vedere faptul aceste îmbunătățiri au fost aduse personal si exclusiv de către recurenta, prin împrumuturi bancare contractate in nume personal si achitate de către aceasta, nefiind realizate in timpul căsătoriei cu defunctul autor comun aceasta încheindu-se in anul 2009, ci in timpul relației de concubinaj, astfel ca regimul comunității de bunuri al soților nu este incident in cauza.
Nu găsim valabil argumentul instanței potrivit căruia de aceste îmbunătățiri s-au folosit ambii soți, împreuna, iar menționarea ca nedovedite - "in lipsa unor dovezi contrare", a gradului de implicare în efectuarea îmbunătățirilor este total nefondată.
La dosarul cauzei au fost depuse copii ale extraselor de cărților de credit contractate aparținând exclusiv pe numele meu personal si achitate exclusiv de către recurentă cu privire la materialele cumpărate de-a lungul efectuării acestora.
Mai mult decât atât, aceste acte vin sa completeze si depoziția martorei Lazarica A., care întărește faptul ca recurenta dispunea de resurse bănești suplimentare fata de cele ale soțului, inclusiv prin sprijinul acordat de către părinții săi.
De asemenea a susținut ca în timpul căsătoriei cu autorul a realizat venituri mai mari față de cele ale acestuia, toate îmbunătățirile imobilului fiind efectuate numai cu veniturile realizate, in mod exclusiv, de către subsemnata.
La interogatoriu reclamantul-pârât a negat susținerile recurentei cu privire la contribuția sa la îmbunătățirile aduse imobilului, precum și faptul ca a suportat exclusiv cheltuielile privind acordarea îngrijirilor medicale privind boala de care suferea, fiind diagnosticat cu cancer, reclamantul pârât susținând că era în concediu de odihnă.
Martora audiata în cauza a confirmat susținerile recurentei apelante, cu privire la îmbunătățirile aduse garsonierei, susțineri care se coroborează si cu înscrisurile doveditoare privind procurarea fi montarea tâmplăriei PVC.
Prin expertiza tehnica judiciara întocmita în cauza de către expert B. M. s-a concluzionat ca valoarea de circulație a imobilului garsoniera este de 29.900 Euro, iar a îmbunătățirilor aduse este de 4.200 Euro.
Precizează faptul că doar in lipsa unor probe din care sa rezulte ca aportul unuia dintre soți a fost mai mare decât al celuilalt la dobândirea bunurilor comune, ar opera prezumția ca ambii soți au contribuit deopotrivă la dobândirea bunurilor.
Se impune a se sublinia ca recurenta are un drept de creanța, valorificabil împotriva intimatului reclamant, născut ca urmare a îmbunătățirilor aduse imobilului fiind considerate un element de confort care au mărit valoarea de circulație a garsonierei, astfel ca poate fi reținut în conținutul dreptului de creanța solicitat a fi constatat.
Astfel, solicită să se constate ca din masa de partaj face parte si pasivul sus menționat, respectiv suma de 4.200 Euro, reprezentând contribuția exclusiva,
Dreptul de creanța decurgând din valoarea îmbunătățirilor aduse imobilului se reține că este în suma de 4.200 Euro, respectiv 18.780 RON si îi aparține, fiind eronat inclus in cadrul sultei la care este obligată.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.301 si următoarele din Codul de procedură civilă.
Nu s-a formulat întâmpinare.
Examinând decizia recurată și actele dosarului în raport de criticile de recurs formulate în cauză, Curtea constată că recursul este fondat.
Verificând dosarul de apel prin prisma dispozițiilor legale care reglementează procedura de citare a părților, Curtea reține că judecata apelului a avut loc la primul termen, din data de 8.09.2014, termen la care apelanta S. D. N. nu s-a prezentat, dar pentru care a fost citată – la dosar existând dovada de citare a acestei părți în apel (fila 11 dosar tribunal) – la adresa din Mun. București, ., ., ., sector 6
Cercetând mențiunile procesului-verbal de îndeplinire a procedurii de citare, Curtea reține că procedura s-ar fi îndeplinit prin modalitatea afișării, menționându-se de către factorul poștal, conform art.100 alin.1 pct.7 din Codul pe procedură civilă, că citația s-ar fi afișat pe ușa principală a locuinței destinatarului, întrucât nicio persoană nu a fost găsită la adresa respectivă.
Or, în raport de cele reținute anterior, Curtea, deși constată că nu poate fi primită susținerea recurentei referitoare la lipsa mențiunilor privind locul afișării din dovada îndeplinirii procedurii de citare, mențiuni pe baza cărora nu se poate stabili modul în care s-a îndeplinit procedura de citare, trebuie însă să remarce că este întemeiată critica de recurs referitoare la nelegala citare a părții, din perspectiva adresei greșite la care s-a efectuat citarea părții.
Această adresă indicată la judecătorie, în faza fondului, este Mun. București, ., ., ., sector 6, (existând, de altfel, și o dovadă a domiciliului făcută de parte prin copia actului de identitate, depusă însă ulterior pronunțării deciziei în apel) – aceasta fiind și adresa apartamentului ce face obiectul masei partajabile în speță, așa cum instanța de apel a reținut totuși la momentul calificării căii de atac.
Cu toate acestea citația s-a emis pentru apartamentul cu numărul 60 din aceeași clădire, eroare care a fost cauzată, probabil, și de eroarea materială strecurată în cererea de apel.
Potrivit regulii consacrate de art. 90 alin.1 C.proc.civ., înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reședința celui citat.
De asemenea, potrivit art. 88 C.proc.civ., citația va cuprinde, sub sancțiunea nulității, numele, domiciliul și calitatea celui citat.
Având în vedere că nu au fost respectate cerințele legale amintite pentru regularitatea procedurii de citare, Curtea constată că judecata apelului s-a făcut cu lipsă de procedură față de apelantă, așa cum aceasta a invocat în cadrul cererii de recurs.
Procedând la judecată în absența apelantei-pârâte, care nu a fost citată corespunzător, instanța de apel care a anulat cererea ca netimbrată a încălcat dispozițiile art. 85 și art. 107 din Codul de procedură civilă, care prevăd că judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, respectiv că președintele va amâna judecata ori de câte ori va constata că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulității.
Încălcarea normelor procedurale enunțate, ce se constituie în garanții ale asigurării a două din principiile fundamentale ale procesului civil, principiul contradictorialității și principiul dreptului la apărare, atrage asupra hotărârii pronunțate în aceste condiții sancțiunea nulității prevăzută de art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, fiind astfel incident în speță motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedură civilă.
În consecință, în raport de acest motiv de nelegalitate și de soluția pronunțată de tribunal de admitere a excepției de netimbrare a apelului, împrejurare care face inutilă cercetarea în recurs a altor aspecte de fond ale pricinii invocate de recurentă, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și alin. 5 din Codul de procedură civilă, va admite recursul, cu consecința casării deciziei atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă S. D. N. împotriva deciziei civile nr.1123 A din 08.09.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. I..
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.02.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECATOR,
M. I. M.-A. N.-G. I. D.
GREFIER,
M. C.
Red. M.
Tehnored. M./CS
2ex./
T.B. Secția a V-a Civilă - S.V.
-M.S.
Jud.sector 6 București – N.A.
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 169/2015. Curtea... | Pretenţii. Decizia nr. 1719/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
