Grăniţuire. Decizia nr. 1029/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1029/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 1637/242/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1029/R/2014
Ședința publică din 2 septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: D. L. B.
JUDECĂTOR: V. M.
GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții R. E., M. V. și M. E., împotriva deciziei civile nr. 51 din 17 ianuarie 2014, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj, privind și pe intimații B. LUCREȚIA, N. M. C. ȘI S. M. C., având ca obiect granițuire.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamantei recurente M. E., avocat M. I., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă domnul B. V. care arată că este mandatat să o reprezint pe soția lui B. Lucreția și depune la dosar o procură de reprezentare.
Curtea, pune în vedere mandatarului pârâtei intimate B. Lucreția, că nu o poate reprezenta pe intimată întrucât este mandatat doar pentru dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Huedin.
Se constată că la data de 1 septembrie 2014, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei recurente M. E., o cerere la care a anexat taxa judiciară de timbru în sumă de 9,5 lei și 0,15 lei timbru judiciar, recursul fiind astfel legal timbrat.
La data de 4 august 2014, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei intimate B. Lucreția, întâmpinare, un exemplar fiind comunicat cu reprezentantul reclamanților recurenți.
Totodată, la data de 2 septembrie 2014, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamanților recurenți M. E., R. E. și M. V., o cerere prin care solicită suspendarea cauzei în temeiul art. 2441 C.proc. civ. până la soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr. 930/2005 al Judecătoriei Huedin.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că își susține cererea de suspendare în temeiul art. 2441 C.proc. civ., astfel cum a fost formulată.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de suspendare formulată de către reclamanții recurenți în temeiul art.244 C.proc. civ., apreciind că soluția ce se va pronunța în prezentul recurs nu depinde de soluționarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 378/2007 a Judecătoriei Huedin, anexată la dosarul de fond.
Reprezentantul reclamanților recurenți arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Curtea, pune în discuția reprezentantului reclamanților recurenți să indice care dintre motivele invocate prin memoriul de recurs se încadrează în motivele prevăzute de art. 304, pct. 7,8, 9, C.proc. civ.
Nemaifiind cereri sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată în recurs.
Apreciază că există motive de recurs prevăzute de art. 304, pct.7, 8 și 9 C.proc. civ.,
Considerând că ambele instanțe au interpretat în mod greșit actul dedus judecății în condițiile în care cerere lor este o simplă acțiune în grănițuire de stabilire a graniței dintre proprietățile vecine, fără a formula petite de rectificare de carte funciară sau de revendicare.
CURTEA
Deliberând, reține că:
I. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Huedin sub nr._ reclamantele Rătan E., M. V. și M. E., au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele B. Lucreția, B. V., N. M. C. și S. M. C., să se dispună grănițuirea între imobilul teren situat în localitatea Huedin, ., județul Cluj, aflat în proprietatea reclamantelor, și imobilul teren situat la aceeași adresă, aflat în proprietatea pârâtelor.
II. Prin sentința civilă nr. 416 din 20 iunie 2013 a Judecătoriei Huedin a fost respinsă acțiunea civilă înaintată de reclamante, în ceea ce o privește pe pârâta S. M. C., reținându-se lipsa de calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în principal, următoarele:
Pentru soluționarea unei cereri privind grănițuirea, reclamantul trebuie să facă dovada faptului că proprietățile a căror grănițuire se solicită trebuie să fie proprietăți vecine, iar între ele să nu existe limita de hotar sau aceasta să fie contestată de către una dintre părți.
Prin Titlul de Proprietate nr._/788 eliberat de Comisia Județeană Cluj la data de 04.11.1996 s-a reconstituit în favoarea numitului M. Gh. N. dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 7400 mp teren situat pe raza Orașului Huedin, din care suprafața de 1000 mp teren intravilan înscris în titlul de proprietate în . arabil în suprafață de 600 mp și ./3 curți, construcții în suprafață de 400 mp.
Masa succesorală a def. M. N. a fost dezbătută prin certificatul de moștenitor nr. 1446/23.05.1994, eliberat în dosarul succesoral nr. 84/1994 al Fostului notariat de Stat Județean Cluj, precum și prin Certificatul de moștenitor suplimentar nr. 191/15.12.2009, eliberat în dosarul succesoral nr. 314/2009 al BNP Asociați G. & G..
În masa succesorală a defunctului au fost incluse terenurile în suprafață totală de 7400 mp situate pe raza orașului Huedin, înscrise în Titlul de Proprietate nr._/788, eliberat de Comisia Județeană Cluj la data de 04.11.1996, din care suprafața de 1000 mp teren intravilan înscris în titlul de proprietate în . suprafață de 600 mp și ., construcții în suprafață de 400 mp și s-a stabilit calitatea de moștenitori legali ai defunctului în persoana soției supraviețuitoare M. A. în cotă de ¼ parte și a reclamantelor Rătan E., M. V. și M. E. - fiice, în cotă de ¼ parte fiecare.
Prin Certificatul de moștenitor nr. 192/15.12.2009, eliberat în dosarul succesoral nr. 315/2009 al BNP Asociați G. & G., s-a dezbătut masa succesorală a def. M. A., în care a fost inclusă cota de ¼ parte din terenurile în suprafață totală de 7400 mp, situate pe raza Orașului Huedin, înscrise în Titlul de Proprietate nr._/788, eliberat de Comisia Județeană Cluj, la data de 04.11.1996, din care suprafața de 1000 mp teren intravilan înscris în titlul de proprietate în . arabil, în suprafață de 600 mp și ./3 curți, construcții în suprafață de 400 mp și s-a stabilit calitatea de moștenitori legali ai defunctei în persoana reclamantelor Rătan E., M. V. și M. E. - fiice, în cotă de 1/3 parte fiecare.
Prin sentința civilă nr. 378/17.05.2007, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr. 930/2005, irevocabilă, s-a dispus întabularea în CF a dreptului de proprietate al pârâtelor B. Lucreția în cota de ½ parte și N. M. C. și S. M. C., împreună în cotă de ½ parte, ca moștenitoare ale def. L. Lucreția – calitate stabilită prin Certificatul de moștenitor nr. 137/200, asupra terenurilor înscrise în Titlul de Proprietate nr. 5313/43 eliberat la data de 19.06-.1993 de Comisia Județeană Cluj în favoarea defunctei L. Lucreția.
S-a stabilit că terenurile incluse în titlu se identifică în parcelele cu nr. top 2958/2, 2958/3, 2958/4, 2959/1, 2959/2, 2958/1 înscrise în CF 420 Huedin, parcelele cu nr. top 2960/1, 2960/2, 2960/3, înscrise în CF 288 Huedin, parcelele cu nr. top 2962/1, 2962/2, 2962/3, înscrise în CF 1594 Huedin, parcelele cu nr. top 2965/1, 2965/2, 2965/3, înscrise în CF 1188 Huedin, parcelele cu nr. top 2967/1, 2967/2, 2967/3, înscrise în CF 1530 Huedin, parcelele cu nr. top 2969/1, 2969/2, 2969/3, înscrise în CF 1081 Huedin și . 2971 înscrisă în CF 290 Huedin.
Totodată, s-a dispus sistarea parțială a stării de indiviziune asupra imobilelor ce au revenit pârâtelor din prezenta cauză și întabularea în CF a dreptului de proprietate.
S-a dispus și dezmembrarea prin partajarea imobilului casă și teren înscris în CF 2278 Huedin cu nr. top 527/3, 528/2/2, 528/1/2/2, conform raportului de expertiză întocmit în acel dosar de expert E. D. și întabularea respectiv reînscrierea în CF a drepturilor de proprietate în favoarea pârâtelor din prezenta cauză și a antecesorilor reclamantelor din prezenta cauză M. N. și soția născută C. A..
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert F. F. s-a stabilit că terenurile în litigiu pentru care se solicită grănițuirea sunt situate în Huedin, ., iar pe teren există, conform planului de situație, următoarele imobile: curte cu nr. top 527/3/2, 528/2/2/2, 528/1/2/2/2 înscris în CF col. 5218 Huedin cu suprafața de 768 mp, în favoarea pârâtelor B. Lucreția, N. M. C. și S. M. C., cu casă compusă din 5 apartamente, dintre care apartamentul 3 este proprietatea reclamantelor, apartamentul 4 este proprietatea pârâtei B. Lucreția iar apartamentul 5 este proprietatea pârâtei N. M. C. și pârâtei S. M. C. în cota de ½ parte fiecare, precum și magazii din lemn care sunt construcții cu caracter provizoriu.
S-a constatat că suprafața reală măsurată existentă la fața locului a parcelei curți construcții este de 889 mp, din această suprafață . 400 mp, fiind menționată în Titlul de Proprietate nr._/788 eliberat de Comisia Județeană Cluj la data de 04.11.1996, în . antecesorului reclamantelor.
Din raportul de expertiză rezultă că parcelele măsurate aflate în proprietatea pârâtelor nu sunt la fața locului marcate pe aceleași dimensiuni cu care s-a dispus întabularea în dosar nr. 930/2005 al Judecătoriei Huedin conform expertizei efectuate de expert E. D., întrucât parcelele au fost împrejmuite de pârâta B. Lucreția într-o altă configurație și suprafață.
Urmare a împrejmuirii pârâta B. Lucreția a modificat configurarea parcelelor cu nr. top 527/3/3 și nr. top 527/3/4, ceea ce a condus implicit la modificarea suprafețelor cuvenite conform sentinței pronunțate în dosarul 930/2005 al Judecătoriei Huedin.
Terenul intravilan în suprafață de 1000 mp, înscris în Titlul de Proprietate nr._/788, eliberat de Comisia Județeană Cluj la data de 04.11.1996, eliberat în favoarea antecesorului reclamantelor, a fost identificat ca suprapunându-se peste terenul cu nr. top 527/3/2, 528/2/2/2, 528/1/2/2/2 înscris în CF col. 5218 Huedin cu suprafața de 768 mp, în favoarea pârâtelor B. Lucreția, N. M. C. și S. M. C. și peste terenul cu nr. top 528/1/2/1/2/1 – curte cu suprafață de 198 mp, nr. top 527/3/1- grădină cu suprafața de 1216 mp, nr. top 528/2/2/1 - grădină cu suprafață de 22 mp și nr. top 528/1/2/2/1 – grădină cu suprafața de 104 mp, înscrise în CF 2278 Huedin în favoarea antecesorilor reclamantelor M. N. și soția C. A., astfel cum arăta CF-ul la data de 16.11.2012.
Prin raportul de expertiză s-a mai constatat că din suprafața curții pe care există casa cu 5 apartamente, situată în localitatea Huedin, ., cu suprafața de 768 mp, înscrisă în CF col 5218 Huedin, Comisia Locală Huedin a pus în posesie pe numiții Szucs Marton și Szucs M., cu suprafața de 220 mp și pe antecesorul reclamantelor, cu suprafața de 400 mp – . . de Proprietate nr._/788, eliberat de Comisia Județeană Cluj la data de 04.11.1996, în total suprafața de 620 mp curte (doar pentru două apartamente deși pe terenul curte există 5 apartamente).
Având în vedere situația constatată la fața locului, înainte de a se propune stabilirea liniei de graniță dintre terenul reclamantelor și cel al pârâtelor, s-au efectuat mai multe faze intermediare care au vizat aducerea datelor de carte funciară în concordanță cu situația existentă pe teren, respectiv s-au efectuat propuneri de rectificare a suprafeței terenului - curți construcții, înscris în CF col 5218 Huedin de la 768 mp la suprafața reala de 889 mp și propuneri de dezmembrare a acestei suprafețe de teren și întabulare a drepturilor de proprietate ale părților din prezenta cauză conform situației reale și a suprafețelor reale în baza actelor ce le conferă dreptul de proprietate asupra terenurilor între care se solicită grănițuirea.
Întrucât trebuie asigurat accesul, în urma grănițuirii, la parcelele pârâtelor întabulate cu nr. 527/3/4 și respectiv nr. top 527/3/3, prin raportul de expertiză s-a indicat și faptul că se impune ridicarea construcțiilor provizorii (construcții din lemn ale părților din proces) de pe terenul curte înscris în CF col 5218 Huedin.
Prin răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiza s-a propus ca linia de graniță din terenul reclamantelor și cel al pârâtelor, după efectuarea cuvenitelor rectificări anterior menționate să se facă pe aliniamentul punctelor: A-B în lungime de 66,84 m, B-C în lungime de 6,32 m marcate în teren de gardul existent, C-D în lungime de 26,60 m și D-E în lungime de 6,73 m.
Instanța a reținut că finalitatea unei cereri în grănițuire o constituie tocmai materializarea limitei de hotar între cele două proprietăți prin limite vizibile, ceea ce presupune inclusiv materializarea situației corecte a parcelelor între care urmează a se stabili linia de hotar, astfel încât propunerile din raportul de expertiză de efectuare mai întâi a operațiunilor de rectificare de suprafețe, dezmembrare, întabulare, etc. au fost pertinente.
Deși cauza a fost repusă pe rol prin încheierea de ședință din data de 25.04.2013, tocmai pentru a se pune în discuția părților situația prezentată în concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert F. F. cu privire la etapele intermediare, în ședința publică din data de 13.06.2013, reclamantele, prin reprezentant convențional, au susținut că s-au făcut mai multe propuneri de către doamna expert care a avut la dispoziție CF-ul, dar nu doresc o altă operațiune și nici nu apreciază că trebuie formulată o precizare de acțiune, înțelegând să-și mențină cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
Potrivit art. 129 alin. 6 C.pr.civ., în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra cererilor deduse judecății. Ca atare, instanța nu poate depăși limitele obiectului fixat de reclamant, în sensul că nu poate să acorde mai mult decât s-a solicitat, chiar dacă din probe rezultă că reclamantul are dreptul la mai mult, altceva decât s-a cerut sau mai puțin decât s-a cerut. Reclamantul este cel care investește instanța în baza principiului disponibilității prin obiectul cererii de chemare în judecată.
În baza acestor principii, rolul activ al instanței este mărginit, iar asistența juridică a părților se realizează doar prin intermediul avocaților.
În cauză, reclamantele au beneficiat de asistență juridică calificată din partea unui avocat, astfel încât rolul instanței este a se pronunța doar asupra cererilor formulate în baza temeiurilor de drept și de fapt invocate.
Rectificările de carte funciară se pot dispune doar în acord cu dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996 în vigoare la data introducerii acțiunii. De asemenea, toate celelalte operațiuni de carte funciară propuse prin raportul de expertiză nu sunt simple operațiuni juridice ce pot fi formulate ulterior, pe cale separată, cu atât mai mult cu cât propunerea de trasarea a liniei de graniță între cele două proprietăți a fost ultima operațiune ce a fost avută în vedere.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamante, în contradictoriu cu pârâții B. Lucreția și N. M. C..
Având în vedere că prin încheierea de ședință din data de 29.03.2012 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta S. M. C., instanța a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâta S. M. C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
III. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele R. E., M. V. și M. E., respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 51/A din 17 ianuarie 2014 a Tribunalului Cluj.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a avut în vedere următoarele:
Susținerile apelanților că în speță se poate stabili linia de hotar fără formularea unor petite de rectificare de carte funciară sunt contrazise de actele și probele dosarului.
Astfel, tribunalul a constatat că reclamantele au solicitat, atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel, stabilirea graniței dintre terenul lor, înscris în titlul de proprietate nr._/788/04.11.1996, și terenul pârâtelor din Huedin, ..
Or, în titlul de proprietate nr._/788/04.11.1996 sunt înscrise terenurile de 400 mp. curți construcții și 600 mp. arabil în intravilan.
Varianta de stabilire a graniței propusă de către expert și solicitată de către apelantele reclamante este cea din Anexa 4 A (f. 183 dosar fond), în care este trasată linia de graniță între punctele E, D, C, B, A, dar linia dintre punctele D, C, trece peste . 527/3/2, 528/2/2/2, 528/1/2/2/2, cu suprafața de 768 mp, ce a fost întabulată în favoarea pârâtelor prin Sentința civilă nr. 378/2007 a Judecătoriei Huedin (f. 24 dosar fond), fiind înscrisă astfel în CF nr. 5218 Huedin.
Prin trasarea în acest mod a liniei de graniță urmau a fi create parcele noi, prin dezmembrarea parcelei cu nr. top de mai sus.
De asemenea, în varianta propusă de expert urma să revină reclamantelor o suprafață de 431 mp din grădină și în plus, până la suprafața de 600 mp atribuită prin titlul de proprietate de mai sus, încă 169 mp. dezmembrat din . 527/3/2, 528/2/2/2, 528/1/2/2/2, cu suprafața de 768 mp.
Dar întrucât această parcelă este înscrisă în cartea funciară în favoarea pârâtelor, se constată că prima instanță a reținut în mod corect că erau necesare operațiuni de dezmembrare și de rectificare a înscrierilor din cartea funciară.
În plus, nu pot fi reținute susținerile apelantelor potrivit cărora varianta solicitată prin acțiune a fost confirmată de către pârâte, câtă vreme pârâta B. Lucreția s-a opus solicitării reclamantelor, atât prin întâmpinarea depusă la fond, cât și prin întâmpinarea depusă în apel.
IV. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele M. E., Rătan E. și M. V., solicitând în aplicarea prevederilor art. 304 pct. 7, 8, 9 C.pr.civ., să se dispună în principal modificarea deciziei în sensul admiterii apelului și a acțiunii reclamantelor, iar în subsidiar, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la același Tribunal, deoarece:
a) Atât prima instanță, cât și cea de apel, au interpretat greșit actul dedus judecății, în condițiile în care acțiunea reclamantelor era exclusiv una în grănițuire, fără a se fi solicitat și rectificarea cărții funciare. Hotărârea primei instanțe este legală doar în ce privește lipsa de calitate procesuală a pârâtei S. M. C..
Titlul de proprietate emis în baza legii fondului funciar cu privire la proprietatea recurentelor este pe deplin valid, nefiind contestat de către pârâtele intimate, acestea necontestând, de altfel, nici folosința reclamantelor asupra propriului teren.
Dispozițiile art. 584 C.civ. consacră dreptul de grănițuire, această operațiune putând fi solicitată chiar și atunci când există o îngrădire între fonduri, adică semne exterioare de delimitare a liniei de hotar.
b) Din raportul de expertiză efectuat în cauză se impune a fi reținută precizarea potrivit căreia vecinătățile parcelelor atribuite prin titlul de proprietate corespund cu cele indicate la fața locului de către reclamante și cu cele existente în planul de situație. Din raportul de expertiză rezultă că parcelele măsurate aflate în proprietatea pârâtelor nu sunt la fața locului marcate pe aceleași dimensiuni cu care s-a dispus întabularea în dosarul nr. 930/2005 al Judecătoriei Huedin conform expertizei efectuate de expertul E. D., întrucât parcelele au fost împrejmuite de pârâta B. Lucreția într-o altă configurație și suprafață. Urmare a împrejmuirii, pârâta B. Lucreția a modificat configurarea parcelelor cu nr. top 527/3/3 și nr. top 527/3/4, ceea ce a condus implicit la modificarea suprafețelor convenite conform sentinței civile pronunțate în dosarul nr. 930/2005 al Judecătoriei Huedin.
Varianta de grănițuire propusă de expertul judiciar corespunde aceleia solicitate de către reclamante, fiind confirmată și de probele testimoniale administrate în cauză.
c) Trasarea liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe are ca premisă verificarea identității hotarului actual cu cel primordial, iar nu restabilirea, dacă este cazul, a situației de fapt existente la data generării situației de vecinătate. Dispozițiile art. 584 C.civ. nu permit judecătorului să treacă peste probele ce atestă voința inițială a părților sau situația primordială a liniei de demarcare dintre proprietăți și de a stabili o situație juridică nouă, în sensul fixării unui alt hotar decât cel avut în vedere de către părți, sau decât cel existent la momentul la care a operat transmisiunea dreptului de proprietate. Este de avut în vedere că acțiunea în grănițuire are caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi, admisibilitatea ei neputând fi condiționată de formularea unor capete de cerere în revendicare.
V. Pârâta B. Lucreția a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului pentru motivele arătate în scris (f. 16-18).
VI. Cu privire la recursul declarat, Curtea are în vedere următoarele:
Sunt în totul corecte susținerile recurentelor potrivit cărora acțiunea în grănițuire este una declarativă, prin intermediul ei proprietarul interesat urmărind să obțină stabilirea liniei de separare a unor imobile învecinate, în acord cu limitele existente între acestea încă de la momentul nașterii (formării) lor, adică de la data generării situației de vecinătate.
Sunt de asemenea corecte și susținerile potrivit cărora proprietarul unui imobil are dreptul de a obține determinarea liniei ce desparte imobilul său de cel învecinat, acest drept decurgând în mod firesc din însuși dreptul de proprietate al cărui titular este.
Pe de ală parte însă, Curtea are a observa și că nu există drepturi absolute, susceptibile de a fi exercitate oricum și în orice condiții; altfel spus, că există sau pot exista anumite limitări ori condiționări în exercitarea unui drept.
Sub acest din urmă aspect este de reținut că reclamantele din prezenta cauză au, în principiu, dreptul de a pretinde și obține stabilirea liniei de graniță dintre imobilul proprietatea lor și acela al pârâtelor intimate. În același timp însă, rămâne a se observa, consecvent cu statuările de principiu pe care prezenta Curte le-a făcut mai sus, că expertul tehnic judiciar numit în cauză a arătat motivat, înaintea Judecătoriei Huedin (f. 116-119, f. 181-183), că există neconcordanțe între situația juridică și de carte funciară a imobilelor în litigiu și situația de fapt a acestora.
Așa fiind, expertul tehnic a învederat că anterior stabilirii liniei de graniță este necesar a se dispune rectificarea suprafeței terenului curți – construcții înscris în CF colectivă nr. 5218 Huedin de la 768 mp la suprafața reală de 889 mp; că este necesară dezmembrarea terenului în suprafață de 889 mp înscris în CF nr. 5218 Huedin, . nou 527/3/2/2, 528/2/2/2/2, 528/1/2/2/2/2 grădină în suprafață de 169 mp urmând a se transcrie într-o carte funciară nouă în favoarea lui M. Gh. N. cu titlu de lege; de asemenea, că sunt necesare și alte operațiuni de dezmembrare și dezlipire de parcele, precum și, mai apoi, alipirea unor parcele pentru a forma un singur corp funciar, urmată de transcrierea acestuia, în favoarea reclamantelor, într-o nouă carte funciară.
Toate aceste operațiuni necesare sunt menționate în mod precis de către expertul tehnic, prima instanță considerându-le, la rândul ei, necesare și apreciind că realizarea operației juridice a grănițuirii impune, în prealabil, efectuarea acestor operațiuni tabulare.
Deși recurentele au susținut în motivarea recursului că varianta de grănițuire propusă de expertul tehnic este și varianta pe care ele o solicită, au omis însă a preciza că expertul tehnic a învederat necesitatea efectuării în prealabil a celorlalte operațiuni tehnice și juridice.
În cuprinsul motivelor de recurs reclamantele au făcut, între altele, și referire la probele administrate, inclusiv la cele testimoniale, susținând că acestea din urmă confirmă și ele varianta de grănițuire solicitată. Prezenta instanță, judecând în recurs, nu poate efectua însă verificări și aprecieri care să implice (re) analizarea probelor administrate, fiind de principiu că judecata în recurs este limitată exclusiv la examinarea motivelor de nelegalitate – iar nu și de netemeinicie – stabilite expres și limitativ de art. 304 C.pr.civ..
Prin urmare, sunt inadmisibile acele motive de fapt ale recursului care nu se circumscriu acestor prevederi legale.
Fără temei pretind recurentele și că prima instanță și cea de apel au interpretat în mod greșit actul dedus judecății, prin neluarea în considerare a acțiunii în grănițuire fără a-i condiționa admiterea de soluționarea în prealabil a altor operațiuni juridice, căci motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C.pr.civ. („când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia”) nu privește cererea de chemare în judecată, ca act de procedură ce învestește instanța, ci acte juridice prin care s-au născut, s-au modificat ori s-au stins drepturile și obligațiile litigioase sau care sunt în legătură directă cu acesta, aparținând dreptului material.
Rămâne, prin urmare, că prima instanță și cea de apel au hotărât în mod legal, reclamantele având dreptul de a obține grănițuirea, însă după soluționarea în prealabil a celorlalte aspecte.
Se va respinge, deci, recursul în baza prevederilor art. 312 alin. 1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantele M. E., R. E. și M. V. împotriva deciziei civile nr. 51/A di 17.01.2014 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 02 septembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. C. D. L. B. V. M.
GREFIER
C. B.
Red.VM/dact.MS
2 ex./26.11.2014
Jud.fond: S.J.M.
Jud.apel: O.R.G./C.A.C.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 649/2014. Curtea de Apel CLUJ | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1086/2014. Curtea de... → |
|---|
