Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1086/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1086/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 2296/307/2008*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1086/R/2014
Ședința publică din 11 septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C.
JUDECĂTOR: A. I.
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta D. V. împotriva deciziei civile nr. 86 din 27 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, privind și pe intimații D. I., D. V., D. M., G. M. și C. D., având ca obiect rectificare de carte funciară.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul reclamantei recurente, avocat M. V., cu împuternicire avocațială la dosar, pârâtul intimat D. M., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 16 iunie 2014 și 10 septembrie 2014, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, răspuns la adresa efectuată către Primăria Sighetu Marmației.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Pârâtul intimat arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului și respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâții intimați, cu cheltuieli de judecată conform notei de cheltuieli pe care o depune la dosar.
Apreciază că soluția pronunțată de către instanța de apel în rejudecare este nelegală și netemeinică raportat la probele administrate pe tot parcursul procesului, cât și în rejudecarea apelului.
Pârâtul intimat D. M. solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a decizie atacate, cu cheltuieli de judecată în sumă de 3000 lei.
Curtea pune în discuția intimatului să indice în ce constă acestea și să depună, dacă are, înscrisuri doveditoare.
Intimatul arată că este vorba de cheltuieli de deplasare și zilele de muncă, dar nu deține înscrisuri pentru a proba cuantumul acestora.
CURTEA
1. Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 3014 din 23.11.2011 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, a fost respinsă acțiunea civilă exercitată de reclamanta D. V. în contradictoriu cu pârâții D. I., D. V., D. M., G. M., C. D., având ca obiect rectificarea de carte funciară, anularea parțială a schiței de dezmembrare și radierea notării promisiunii de vânzare cumpărare și s-a admis cererea reconvențională formulată de pârâții D. I., D. V., D. M. și G. M. și a fost obligată reclamanta să predea în deplină proprietate și pașnică folosință a pârâților, suprafața de 250 mp, teren situat în intravilanul Municipiului Sighetu Marmației, pe . c.f. nr._ Sighetu Marmației, cu nr. top. 6045/1/2, hașurat cu linie magentă și indicată prin reperii 1-2-3-4-B-A-7-1, din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. K. T. și anexele 2 și 3 și să ridice de pe această suprafață de teren, construcțiile din lemn edificate, respectiv casa cu nr. 27/B și magazia, în caz contrar autorizează pârâții să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala reclamantei.
2. Primul apel
Tribunalul Maramureș prin decizia civilă nr. 241/A din 11 octombrie 2012, a respins apelul declarat de reclamantă ca nefondat, respingând ca nefondată și cererea intimatului D. M. de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
3. Primul recurs
Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 913/R din 28 februarie 2013, a admis în parte recursul declarat de reclamanta D. V. împotriva deciziei civile nr. 241/A din 11 octombrie 2012 a Tribunalului Maramureș pe a casat-o parțial, în ceea ce privește soluționarea cererii reconvenționale și, în aceste limite, a trimis cauza spre rejudecare aceluiași tribunal, menținându-se dispozițiile privind soluționarea acțiunii principale.
Îndrumarul dat de Curtea de Apel Cluj este acela de a pune în discuția părților și de a analiza ca apărare de fond raportat la cererea reconvențională valabilitatea titlului de proprietate al pârâților, deoarece doar un titlu valabil, respectiv un drept născut dintr-un titlu valabil se bucură de protecția legii.
4. Rejudecarea apelului după casarea cu trimitere
În rejudecare, a fost completată probațiune, solicitându-se copie de pe dosarul de fond funciar, fiind depuse și copii după acte de stare civilă.
Prin decizia civilă nr. 86/27.02.2014 a Tribunalului Maramureș, a fost respins ca nefondat apelul declarat de D. V. împotriva sentinței civile nr. 3014 din 23 noiembrie 2011 a Judecătoriei Sighetu Marmației, județul Maramureș.
În considerente, se reține că, prin titlul de proprietate nr._/45 din 24 februarie 1997, s-a reconstituit în favoarea pârâților-reclamanți reconvențional dreptul de proprietate cu privire la terenul în suprafață totală de 1 ha 4889 mp situat în Sighetu Marmației pe . care, ulterior, s-au intabulat în CF_ Sighetu Marmației, nr. topo. 6045/1/2 pentru suprafața de 250 mp. Această suprafață se află în posesia reclamantei D. V..
Reclamanții D. I., D. M., D. V. și G. M. au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate la Legea nr.18/1991 solicitând mai multe terenuri printre care și cele cu nr. topo. 6045/1, 6045/2. Potrivit extrasului CF 6826 Sighetu Marmației nr. topo. 6045/1 proprietar tabular al întregului imobil în suprafață de 9524 mp este D. M. a lui P. care a fost unchiul reclamanților, respectiv fratele tatălui lor, D. V..
Martorii audiați în cauză au confirmat faptul că terenul a fost cooperativizat.
Apelanta D. V., în primul dosar de apel, a recunoscut faptul că se află în folosința terenului încă din anul 1986, fiind primit terenul de la CAP ca lot ajutător. Or, terenul primit ca lot ajutător nu poate face obiectul reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate. Tot apelanta susține că acest lot ajutător l-ar fi primit în vederea construirii unei case de locuit. Această susținere este în contradictoriu cu dispozițiile legale în vigoare la data respectivă. Conform art. 6 din Statutul cooperativelor agricole de producție aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 93 din 28.III.1983, adunarea generală poate da în proprietate personală, cu plată, locuri de casă în suprafață de cel mult 250 mp din terenul proprietatea cooperativei, care doresc să-și construiască o locuință și nu au loc de casă în proprietate personală. În cauză nu s-a făcut dovada că s-ar fi cumpărat un astfel de loc pentru construirea unei locuințe. Cum reclamanții-reconvențional au dovedit faptul că terenul anterior cooperativizării a aparținut familiei D. și că erau îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate și eliberarea titlului de proprietate, instanța a apreciat că apelul promovat de apelanta D. V. este nefondat, l-a respins și a menținut în tot sentința judecătoriei.
Cheltuielile de judecată solicitate de intimați în cuantum de 3000 lei reprezentând transport și ziua de muncă au fost deoarece nu au fost justificate.
5. Recursul
Împotriva acestei sentințe, a declarat în termen legal recurs reclamanta D. V., solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului ei, în limitele stabilite prin decizia de casare, respectiv schimbarea sentinței judecătoriei, în sensul respingerii cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului ei, recurenta învederează că instanța de apel se rezumă să precizeze că pârâții intimați sunt proprietari ai terenului în litigiu în baza unui titlul de proprietate, fiind îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitori după un unchi, instanța de apel neverificând calitatea de moștenitori, oricum, îndreptățirea având doar moștenitorii în linie directă, nu și colateralii.
Reținerile instanței de apel referitoare la faptul că reclamanta ar fi intrat în folosința terenului ca lot ajutător ce nu poate face obiectul reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate nu sunt relevante, raportat la legislația în domeniu și probele administrate în cauză, reclamanta fiind deținătoare a terenului încă din anul 1988, teren pe care a edificat o casă de locuit, așa cum rezultă din procesul verbal de contravenție nr. 56/1988, planul de situație din 4.09.2006, declarația fiscală din anul 2008 și adeverința nr. 2193/1989 emisă de fostul C.P.L. Sighetu Marmației, toate anexate cererii de chemare în judecată.
Mai mult, potrivit raportului de expertiză judiciară întocmit în fața primei instanțe, . nu este înscrisă în procesul verbal de punere în posesie emis pe seama pârâților în anul 1994.
Pârâții intimați, deși legal citați, nu au depus întâmpinare. În fața instanței de recurs s-a prezentat doar pârâtul D. M., care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 3000 lei.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta nu este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, recursul vizează trei aspecte.
Primul se referă la faptul că pârâții nu sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate după unchiul lor, fratele tatălui, pentru că reconstituirea dreptului de proprietate vizează doar moștenitorii în linie directă. În realitate, nu există vreun text de lege care să limiteze calitatea de persoane îndreptățite la reconstituire la o anume clasă de moștenitori legali, colateralii până la gradul IV având vocație succesorală, pârâții fiind nepoți de frate ai celui după care li s-a reconstituit dreptul de proprietate, conform chiar susținerilor recurentei.
Un alt motiv se referă la legislația în domeniu, precum și probe vizând calitatea de „deținătoare legitimă” a reclamantei, fără a se indica legislația respectivă, actele invocate în probarea deținerii legitime nefiind în măsură să dovedească vreun drept al reclamantei asupra terenului și cu atât mai puțin un drept de proprietate. Inclusiv în recurs, instanța a completat proba prin înscrisuri, admisibilă conform dispozițiilor art. 305 Cod proc. civ., pentru a verifica dacă reclamanta a primit terenul în vederea construirii unei locuințe și pentru a se verifica, astfel, aplicabilitatea dispozițiilor art. 23 alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991, reținute în prima decizie de casare, însă, din răspunsul Primarului municipiului Sighetu Marmației și cel al Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr.18/1991 (f. 29, 34 dosar curte), rezultă că nu există vreun înscris în arhiva municipiului sau a fostului C.A.P. care să ateste atribuirea în folosința reclamantei a vreunei suprafețe de teren în vederea edificării unei construcții. În aceste condiții, terenul fiind preluat de la antecesorul pârâților, nefăcându-se dovada incidenței dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 18/1991, titlul de proprietate emis în favoarea acestora este legal, apărarea reclamantei raportat la cererea reconvențională nefiind fondată, așa cum corect a reținut și tribunalul.
În fine, ultimul motiv vizează o reevaluare a stării de fapt, neîncadrându-se în motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. Oricum, identitatea dintre cele două terenuri a fost statuată irevocabil încă la data pronunțării primei decizii de casare, altele fiind motivele pentru care s-a dispus trimiterea spre rejudecare.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., din considerentele arătate, curtea va respinge recursul reclamantei ca nefondat.
Cererea pârâtului intimat D. M. de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs urmează a fi respinsă, în temeiul art. 274 Cod proc. civ., pentru că acesta nu a depus vreun act din care să rezulte cuantumul acestora, deși instanța de recurs i-a pus în vedere această împrejurare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta D. V. împotriva deciziei civile nr. 86 din 27 februarie 2014 a Tribunalului M. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de către D. M..
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 septembrie 2014.
PREȘEDINTEJUDECĂTORI GREFIER
A. A. C. A. I. A. C. C. B.
Red. CAA dact. GC
2 ex/22.09.2014
Jud. apel: G. G. P., D. Ț.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 1029/2014. Curtea de Apel CLUJ | Anulare act. Decizia nr. 1092/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
