Revendicare imobiliară. Decizia nr. 687/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 687/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 21-03-2014 în dosarul nr. 184/33/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 687/R/2014
Ședința publică din 21 martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-D. C.
JUDECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. C.
GREFIER: A.-A. M.
S-a luat în examinare contestația în anulare declarată de contestatorul B. V., împotriva deciziei civile nr. 430/R/ din 12.02.2013 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr._, privind și pe intimata Ț. I., având ca obiect revendicare imobiliară – perimare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă contestatorul personal, lipsă fiind intimata personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Contestatorul arată că la prezentul dosar nu a fost atașat dosarul nr._ al Judecătoriei V. de Sus, împreună cu dosarele componente, motiv pentru care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea atașării acestui dosar.
La întrebarea instanței, adresată contestatorului, referitoare la împrejurarea dacă a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei, pentru contestația în anulare, potrivit mențiunilor din dovada de îndeplinire a procedurii de citare pentru termenul de judecată de azi, aflată la f. 8 din dosar, acesta arată că nu a achitat taxa judiciară de timbru, deoarece a fost plecat la muncă, în Timișoara, iar despre această obligație a aflat în data de 26.02.2014.
Curtea aduce la cunoștința contestatorului împrejurarea că de la data de 26.02.2014 a avut la dispoziție patru săptămâni, pentru a achita taxa judiciară de timbru aferentă contestației în anulare.
Contestatorul arată că taxa judiciară de timbru trebuia să o achite la Consiliul Local V. de Sus, iar dânsul se afla în Timișoara, la muncă.
Curtea aduce la cunoștința contestatorului împrejurarea că potrivit prevederilor art. 20 alin. 1 și 2 din Legea nr. 146/1997 “Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune în vedere petentului sa achite suma datorată până la primul termen de judecată….”
Contestatorul arată că a fost informat telefonic despre faptul că are de plătit o taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și un timbru judiciar în valoare de 0,30 lei și, totodată, arată că în situația în care nu i se acordă un termen pentru achitarea acestor sume, se obligă să le achite azi.
Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da contestatorului posibilitatea de a face dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 10 lei, în contul Consiliului Local V. de Sus și a unui timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, pentru contestația în anulare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă contestatorul personal, lipsă fiind intimata personal.
Contestatorul depune la dosar chitanța care atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.
Curtea constată că prezenta contestație în anulare este legal timbrată.
Contestatorul solicită acordarea unui termen de judecată în vederea atașării dosarului nr._ al Judecătoriei V. de Sus, la prezentul dosar, având în vedere că s-a formulat, deja, o adresă în acest sens.
La întrebarea instanței, adresată contestatorului, referitoare la împrejurarea dacă are hotărârea pe care o atacă prin prezenta contestație în anulare, acesta arată că nu are hotărârea menționată anterior.
La întrebarea instanței, adresată contestatorului, referitoare la data când a luat cunoștință de hotărârea pe care o atacă prin prezenta contestație în anulare, acesta arată că nu a luat cunoștință despre hotărârea pe care o atacă, deoarece a formulat o cerere de recuzare a completului de judecată ce urma să pronunțe hotărârea, iar acea cerere a fost respinsă.
Curtea revine asupra dispoziției privind solicitarea dosarului nr. 205/336/ 2011 al Judecătoriei V. de Sus, împreună cu dosarele componente, având în vedere că instanța a listat din Ecris un exemplar al deciziei civile nr. 430/R/ 12.02.2013 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr._, din care rezultă că la data de 12.02.2013 a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva deciziei civile nr. 754 din 07.11.2012 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, care a fost menținută și, de asemenea, având în vedere că decizia atacată cu prezenta contestație în anulare nu conține chestiuni susceptibile de executare.
Curtea constată că prezenta contestație în anulare este formulată în termen legal, însă nu s-au arătat motivele pentru care acea hotărâre a fost atacată cu contestație în anulare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ., invocă și pune în discuție excepția nulității contestației în anulare, deoarece nu au fost arătate motivele de fapt și de drept ale contestației în anulare, prin prisma prevederilor C.pr.civ.
Contestatorul arată că are cunoștință despre faptul că hotărârea pe care a atacat-o este nelegală, însă nu a precizat motivele întrucât nu a primit un exemplar din hotărârea atacată. Totodată, contestatorul depune la dosar o cerere prin care solicită să i se comunice o copie de pe decizia pronunțată în dosarul civil nr._ al Curții de Apel Cluj, fiindu-i necesară pentru a menționa motivele contestației în anulare.
Curtea aduce la cunoștința contestatorului că hotărârea atacată a fost pronunțată în recurs, iar hotărârile irevocabile nu se comunică părților, precum și faptul că cererea pentru comunicarea hotărârii atacate, în vederea formulării motivelor contestației în anulare nu-i mai folosește acestuia întrucât motivele trebuiau indicate înainte de prezentul termen de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției nulității contestației în anulare.
CURTEA:
Prin contestația în anulare expediată prin scrisoare recomandată la data de 10.02.2014 și înregistrată sub nr._ /13.02.2014 pe rolul Curții de Apel Cluj, contestatorul B. V. a arătat că deși nu cunoaște decizia Curții de Apel, pronunțată în dosarul nr._, crede că a fost dată cu nerespectarea legii, este netemeinică, neconstituțională și părtinitoare, la fel ca toate celelalte decizii ale instanței, pentru a ascunde adevărul și a ignora dreptatea care este de partea lui.
Contestația în anulare nu este motivată în fapt și în drept.
Intimata Ț. I., deși legal citată nu s-a prezentat personal sau prin reprezentant în fața instanței și nu a depus întâmpinare prin care să își exprime poziția procesuală.
În ședința publică din 21.03.2014, Curtea din oficiu, în temeiul art. 137 C.pr.civ., a invocat excepția nulității contestației în anulare declarată de contestatorul B. V., având în vedere că nu s-au arătat motivele de fapt și de drept pentru care decizia civilă nr. 430/R din 12.02.2013 a Curții de Apel Cluj a fost atacată cu prezenta contestație în anulare, prin prisma prevederilor C.pr.civ.
Potrivit art.137 alin.1 C.pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În consecință, Curtea se va pronunța cu prioritate asupra excepției nulității contestației în anulare, excepție de procedură care face inutilă cercetarea pe fond a acesteia.
Astfel, Curtea reține că prin decizia civilă nr. 430/R din 12.02.2013 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr._ , s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva deciziei civile nr. 754 din 07.11.2012 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, care a fost menținută în întregime.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că decizia civilă nr. 754/R din 07 noiembrie 2012 a Tribunalului Maramureș, atacată în prezentul recurs, a fost ea însăși dată în recurs.
Astfel fiind, în acord cu jurisprudența constantă a instanțelor judecătorești și cu opiniile majoritare exprimate în doctrină, Curtea are a observa că recursul de față este inadmisibil, el îndreptându-se în contra unei hotărâri pronunțate în recurs.
Faptul că prin decizia Tribunalului Maramureș s-a constatat perimarea recursului este fără însemnătate sub aspectul regimului juridic al căii de atac recunoscute împotriva acesteia, el rămânând, de lege lata, același, indiferent de specificul soluției pronunțate în recursul judecat de Tribunal.
Dispozițiile art. 253 alin. 2 C.pr.civ., privitoare la recunoașterea căii de atac a recursului împotriva hotărârii care constată perimarea, sunt incidente în cazul perimării intervenite în primă instanță sau în apel, iar nu și în recurs, fiind de văzut că în cazul acestuia din urmă prevalează regula potrivit căreia recursul la recurs este inadmisibil.
Așa cum s-a arătat, prin prezenta contestație în anulare, contestatorul B. V. a arătat că deși nu cunoaște decizia Curții de Apel, pronunțată în dosarul nr._, crede că a fost dată cu nerespectarea legii, este netemeinică, neconstituțională și părtinitoare, la fel ca toate celelalte decizii ale instanței, pentru a ascunde adevărul și a ignora dreptatea care este de partea lui.
Mai trebuie remarcat însă că cererea formulată de contestator nu indică în concret nici unul dintre motivele contestației în anulare prevăzute de art. 317 și art.318 C.pr.civ.
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, comună și nesuspensivă de executare care se poate exercita numai împotriva hotărârilor irevocabile, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, fiind reglementată de dispozițiile expres prevăzute de art.317 - art.321 C.pr.civ cuprinse în Titlul V intitulat „Căile extraordinare de atac”, capitolul I1.
Potrivit art. 317 C.pr.civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență .
Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Art. 318 alin. 1 C.pr.civ. prevede că, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Fiind o cale extraordinară de retractare a hotărârilor judecătorești, contestația în anulare este de competența instanței a cărei hotărâre se atacă, indiferent de motivul care se invocă, astfel încât Curtea de Apel Cluj este competentă să soluționeze prezenta contestație care, potrivit art.320 alin.1 C.pr.civ., se judecă de urgență și cu precădere.
Spre deosebire de apel și recurs a căror motivare este legată de cunoașterea conținutului hotărârii atacate prin aceste căi de atac, contestația în anulare, în principiu, poate fi exercitată chiar mai înainte de redactarea hotărârii a cărei anulare se solicită, cum este și cazul prezentei cereri.
Întrucât dispozițiile legale în materie nu cuprind norme derogatorii de la cele de drept comun, urmează ca, în ceea ce privește cuprinsul cererii de contestație, să fie pe deplin aplicabile dispozițiile de drept comun ale art.82 și art.112 C.pr.civ., arătându-se însă, numele și domiciliul contestatorului, precum și numele și domiciliul intimatului, hotărârea care se atacă și totodată, temeiurile contestației, motivele acesteia în fapt și în drept.
Cu alte cuvinte, din combinarea art.82 și a art.112 C.pr.civ., prevederile acestuia din urmă referitoare la cuprinsul cererii de chemare în judecată aplicându-se mutatis mutandis, prin analogie, partea va trebui să își motiveze contestația, arătând toate împrejurările de fapt și dispozițiile legale pe care se sprijină în cererea sa și care justifică cercetarea și admiterea căii extraordinare de atac. „Motivele” reprezintă de fapt „cauza” contestației în anulare, adică temeiul ei dintre cele arătate expres și limitativ de art.317 și de art.318 C.pr.civ.
Judecata prezentei contestații în anulare se face potrivit regulilor aplicabile la instanța de recurs astfel încât potrivit art.316 C.pr.civ. în speță sunt incidente dispozițiile art.133 C.pr.civ.
Art. 133 alin.1 C.pr.civ. prevede că „Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.“
Deși, în principiu elementele cererii de chemare în judecată reglementate de art.82 și art.112 C.pr.civ., sunt prevăzute în interesul pârâtului, în cauză al intimatei, totuși elementul esențial referitor la obiectul cererii depășește interesul privat al intimatei, pentru că nu este permis ca instanța de judecată să fie sesizată cu cereri, pe care în lipsa elementelor esențiale să nu le poată rezolva, dar pe care trebuie să le păstreze pe rol, astfel încât nulitatea cererii neregulat făcute poate fi invocată și din oficiu. De altfel, termenii utilizați de art.133 alin.1 „ … va fi declarată nulă” justifică aprecierea caracterului imperativ al acestei norme.
Prin urmare, făcând aplicarea art. 133 alin.1 C.pr.civ., Curtea constată că în înțelesul acestui text legal, cel ce formulează cererea de contestație în anulare trebuie să indice și motivul sau motivele concrete ale acesteia. În speță obiectul generic al cererii îl reprezintă contestația în anulare a hotărârii mai sus arătate însă Curtea constată că obiectul doar atunci se poate socoti ca fiind indicat în conformitate cu prevederile legale menționate anterior în condițiile în care poate fi determinat cu suficientă claritate și precizie.
Împrejurarea că, în cuprinsul cererii, contestatorul nu a indicat expres și concret motivele contestației în anulare, nu este de natură a duce la concluzia că exigențele art. 133 alin.1 C.pr.civ. au fost pe deplin respectate.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept și având în vedere că numitul contestator nu a înțeles să își motiveze contestația, arătând toate împrejurările de fapt și dispozițiile legale pe care se sprijină în cererea sa și care justifică cercetarea și admiterea căii extraordinare de atac Curtea, în temeiul art.137 alin.1 coroborat cu art.133 alin.1 C.pr.civ., va admite excepția nulității cererii, iar în temeiul art.320 alin.3 C.pr.civ., va constata nulă contestația în anulare declarată de contestatorul B. V. în contradictoriu cu intimata Ț. I., având ca obiect decizia civilă nr. 430/R din 12.02.2013 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Ținând seama de faptul că hotărârea irevocabilă supusă prezentei contestații nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită, precum și de faptul că prezenta contestație a fost declarată nulă, contestatorul are posibilitatea de a formula, în termenul prevăzut de art.319 alin.2 teza II C.pr.civ., o nouă contestație în anulare, cu respectarea cerințelor de fond și formă prevăzute de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulă contestația în anulare declarată de contestatorul B. V. în contradictoriu cu intimata Ț. I., având ca obiect decizia civilă nr. 430/R din 12.02.2013 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 21 martie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I.-D. C. A.-A. P. C.-M. C.
GREFIER,
A.-A. M.
Red.A.A.P./26.03.2014.
Dact.H.C./2 ex.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 685/2014. Curtea de Apel CLUJ | Legea 10/2001. Decizia nr. 578/2014. Curtea de Apel CLUJ → |
|---|
