Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 9355/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9355/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 9023/311/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9355
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: - C. R.
Judecător: - T. R.
Judecător: - M. L. N. A.
Grefier: - S. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul A. V. împotriva deciziei numărul 110 din data de 21 mai 2013, pronunțară de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul numărul_, în contradictoriu cu reclamanta D. N., cu intervenienții A. N., A. I., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbazterilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat depunerea la dosarul cauzei de concluzii scrsie formulate de recurentul pârât A. V. prin apărător, avocat C. S. F., înregistrate sub nr._/05.11.2013,
Dezbaterile din ședința publică de la 31 octombrie 2013 au fost consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie când instanța, în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea în cauză.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
1.Prin sentința civilă nr. 9830/18.10.2012, pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, s-a admis în fond si în parte cererea formulată de reclamanta parata D. N., în contradictoriu cu pârâtul reclamant A. V..
S-a admis in parte si in fond cererea reconventionala formulata de paratul reclamant A. V. in contradictoriu cu reclamanta parata D. N..
S-a admis in parte si in fond cererea de interventie accesorie formulata de intervenientii A. N. si A. I., ambii cu domiciliul în com. Valea M., ..
S-a omologat raportul de expertiza in specialitatea constructii civile intocmit de expert N. D..
S-a omologat raportul de expertiza in specialitatea agricultura intocmit de expert Paval M..
S-a omologat raportul de expertiza in specialitatea bunuri mobile intocmit de expert C. A. M. in varianta A.
S-a omologat raportul de expertiza in specialitatea auto si circulație rutiera întocmit de expert N. P..
S-a constatat că masa partajabila este compusa din următoarele bunuri dobândite de parti in timpul casatoriei: un teren intravilan in suprafata de 524,47 mp conform contractului de vânzare cumpărare nr.768 din 31.03.2005, un imobil casa de locuit parter+mansarda, in stadiu de execuție, fara usa metalica ce a fost achizitionata si montata dupa divorțul parților de parat, un garaj auto, parter +mansarda, in stadiu de execuție, o fântâna din tuburi de beton, un autoturism marca Dacia 1310 si următoarele bunuri mobile: doua sape, o casma, o grebla, o stropitoare, doua rame de fier pentru portile de la intrare, o mobila de camera compusa din sifonier, biblioteca si vitrina, 2 canapele extensibile, doua mese dreptunghiulare, un birou, un scaun mobil de birou, 4 scaune de bucatarie, 5 rame cu fotografii, un tablou pictat neinramat, un televizor Samsung, o masina de spalat marca ARDO, un frigider marca Arctic, un aragaz marca Arctic, o pilota, o plapuma, doua perne, 4 lenjerii de pat, 3 bucati de material metraj nefolosite, 3 pături, 20 pahare diverse, un set cafea, un set farfurii, 10 farfurii diverse, un set tacamuri inox compus din 18 piese, 12 lingurite, 6 linguri, 6 furculite, 8 bibelouri, 30 carti diverse, un set oale cu capac compus din 6 piese, 3 oale emailate, 2 tigai, o cadita de plastic, un radiator electric, un brad artificial si ornamente de brad, mileuri crosetate, 3 fete de masa, o perdea mare de 6 m, 3 perdele cu dimensiuni diferite, 4 poteci persane, doua covoare persane mici, doua covoare persane mari unul crem si unui grena.
S-a constatat că valoarea totală a masei partajabile este de_ lei.
S-a constatat că valoarea fiecărui lot în conformitate cu cotele legale reținute prin încheierea de admitere în principiu este de_ lei.
S-a dispus sistarea stării de devălmăsie asupra bunurilor si atribuirea bunurilor in 2 loturi egale din punct de vedere valoric după cum urmează:
Lotul nr.1 se atribuie reclamantei parate D. N. si se compune din bunuri mobile atribuite conform variantei A – lot nr. 1 dupa cum urmeaza: 2 sape, un sifonier, o vitrina, o canapea extensibila, o masa dreptunghiulara din camera, 2 scaune de bucatarie, 5 rame cu fotografii, un televizor Samsung, o masina de spalat marca Ardo, o plapuma, o perna, 2 lenjerii de pat, 6 pahare diverse, un set farfurii, un set tacamuri de inox din 18 piese, 4 bibelouri, 15 carti diverse, un set de oale cu capac compus din 6 piese, radiator electric, mileuri crosetate, o perdea de 6 m, 4 poteci persane, un covor persan mare crem in valoare totala de 3420 lei.
in valoare de 3420 lei.
Total valoare bunuri atribuite - 3420 lei.
Primeste sulta de la lotul nr. 2 A. V. suma de_ lei.
Lotul nr. 2 se atribuie pârâtului reclamant A. V. si se compune din urmatoarele bunuri: un teren intravilan in suprafata de 524,47 mp (respectiv 525 mp din masuratori), situat in T172, P48 si P48/2 cu urmatorii vecini: la N- C. V., la E-servitute . S- .-D. M., conform contractului de vanzare cumparare nr.768 din 31.03.2005 in valoare de_ lei conform raportului de expertiza Paval M., un imobil casa de locuit parter+mansarda, in stadiu de executie, fara usa metalica ce a fost achizitionata si montata dupa divortul partilor de parat, in valoare de_ lei, un garaj auto, parter +mansarda, in stadiu de executie, in valoare de_ lei, o fantana din tuburi de beton, in valoare de 2033 lei, un autoturism marca Dacia 1310 in valoare de 2240 lei si bunuri mobile conform variantei A –lotul nr. 2 din raportul de expertiza bunuri mobile C. A. dupa cum urmeaza: o casma, o grebla, o stropitoare, o biblioteca, o canapea extensibila, o masa dreptunghiulara din bucatarie, un birou, un scaun mobil de birou, 2 scaune de bucatarie, un tablou pictat neinramat, frigider Arctic, aragaz Arctic, o pilota, o perna, 2 lenjerii de pat, 3 bucati de material metraj nefolosite, 3 paturi, 7 pahare diverse, un set cafea, 10 farfurii, 12 lingurite, 6 linguri, 6 furculite, 4 bilelouri, 15 carti diverse, 3 oale emailate, 2 tigai, o cadita de plastic, un brad artificial, ornamente de brad, 3 fete de masa, 3 perdele de dimensiuni diferite, 2 covoare persane mici, un covor persan mare grena in valoare de 3420 lei.
Total valoare bunuri atribuite paratului reclamant –_ lei.
Plătește sulta lotului nr.1 atribuit reclamantei parate D. N. suma de_ lei.
S-au compensat in parte cheltuielile de judecata si in consecința obliga paratul reclamant A. V. sa achite reclamantei parate suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentința, instanța a reținut că părtile au dobândit in timpul casatoriei un teren intravilan in suprafata de 524,47 mp situat in intravilanul municipiului Slatina, . A in T 172 P 47 si 48/2 cu vecini: la R-D. I., la A- D. M., la Mz-.-G. F. si Rolica, identificat cu numar cadastral provizoriu nr. 3535, cu acces din . de vanzare-cumparare nr. 768 din 31.03.2005 autentificat de BNP C. A. I., teren pe care partile au edificat in timpul casniciei un imobil casa de locuit parter+mansarda, in stadiu de executie, un garaj auto, parter +mansarda, in stadiu de executie si o fantana din tuburi de beton, asa cum sunt acestea descrise in raportul de expertiza specialitatea constructii civile intocmit de expert N. D. (f.238-244).
Constructiile mentionate in cererea de chemare in judecata precum si cea mai mare parte a bunurilor mobile au fost recunoscute la interogatoriu de pârâtul A. V., răspunsurile acestuia fiind atasate la f.202-203.
In ceea ce priveste usa metalica achizitionata pentru imobilul casa de locuit instanta a constatat ca pârâtul a facut dovada cu factura nr. 1692 din 1.08.2011 ca această usă a fost achizitionată după desfacerea căsătoriei partilor (10.02.2011), cu contributia exclusiva a paratului A. V., astfel ca aceasta nu va fi retinuta la masa partajabila, urmand ca din valoarea imobilului casă să fie dedusa valoarea stabilită de expert pentru usa metalică.
Dacă imobilele sunt cele mentionate mai sus, astfel cum au fost descrise in raportul de expertiză, in ceea ce priveste bunurile mobile instanta le-aretinut doar pe cele recunoscute la interogatoriu de catre pârât, respectiv doua sape, o casma, o grebla, o stropitoare, doua rame de fier pentru portile de la intrare, o mobila de camera compusa din sifonier, biblioteca si vitrina, 2 canapele extensibile, doua mese dreptunghiulare, un birou, un scaun mobil de birou, 4 scaune de bucatarie, 5 rame cu fotografii, un tablou pictat neinramat, un televizor Samsung, o masina de spalat marca ARDO, un frigider marca Arctic, un aragaz marca Arctic, o pilota, o plapuma, doua perne, 4 lenjerii de pat, 3 bucati de material metraj nefolosite, 3 pături, 20 pahare diverse, un set cafea, un set farfurii, 10 farfurii diverse, un set tacamuri inox compus din 18 piese, 12 lingurite, 6 linguri, 6 furculite, 8 bibelouri, 30 carti diverse, un set oale cu capac compus din 6 piese, 3 oale emailate, 2 tigai, o cadita de plastic, un radiator electric, un brad artificial si ornamente de brad, mileuri crosetate, 3 fete de masa, o perdea mare de 6 m, 3 perdele cu dimensiuni diferite, 4 poteci persane, doua covoare persane mici, doua covoare persane mari unul crem si unui grena. Restul bunurilor mentionate in cererea de chemare in judecata nu au fost dovedite de reclamanta prin niciuna din probele administrate in prezenta cauza.
Instanta nu a retinut masina de ras care apartine paratului precum si bicicleta copilului minor, care i-a fost restituita acestuia.
Pe langa bunurile mobile mai sus mentionat a mai retinut si autoturismul marca Dacia 1310 pe care partile l-au dobandit in timpul casniciei asa cum rezulta din coroborarea inscrisului reprezentat de contractul de vanzare cumparare pentru un vehicul folosit, incheiat de pârât la data de 29.06.2010 (f.69) cu răspunsurile acestuia din urmă la interogatoriu.
Dobândirea constructiilor de catre cei doi fosti soti a fost confirmata si de declaratiile celor patru martori audiati in cauza. Astfel, martorul C. C. a lucrat la edificarea imobilului casa de locuit, fiind, potrivit declaratiilor sale, platit de pârât pentru munca depusa. A mai arătat martorul că reclamanta venea zilnic cu mâncare gatită pentru muncitori pentru a le asigura masa de prânz, iar de supravegherea lucrarilor s-au ocupat pârâtul si tatăl reclamantei. Aceste aspecte sunt confirmate si de martora G. D. care mentioneaza că reclamanta făcea mâncare pentru muncitori si se ingrijea de copii, iar tatăl acesteia îi ajuta pe cei doi soti cu muncă fizică, precum si de ceilalti doi martori audiati, respectiv C. C. F. si Z. C. L..
Asadar, din depozitiile martorilor se desprinde in mod indubitabil ideea ca reclamanta era cea care se ocupa de gospodarie, de cresterea si ingrijirea copiilor minori ai familiei, aceasta beneficiind si de ajutorul direct al parintilor sai, al mamei la cresterea copiilor si al tatalui la edificarea constructiei.
De asemenea, din declaratiile martorilor audiati in cauza a reiesit ca ambele parti au beneficiat de ajutorul parintilor atat cu sume de bani rezultate din vanzarea unor imobile proprii cat si cu produse alimentare provenite din gospodaria proprie de la tara, acest ajutor dat de parinti putand fi luat in considerare la stabilirea cotei de contributie a partilor la dobandirea bunurilor comune.
Astfel, instanta a retinut declaratia martorului C. C. care arată ca tatal pârâtului a instrainat un loc de casa in . suma de bani i-a dat-o fiului său precum si pe cea a martorului C. C. F. care a mentionat că în mai multe rânduri mama pârâtului i-a dat acestuia sume de bani pentru achizitionarea unor materiale de constructii pentru imobilul casa: 1600 lei in anul 2009, 2000 lei pentru inceperea constructiei si 2800 lei pentru achizitionarea tamplariei pvc.
De cealalta parte, martora G. D. a declarat ca reclamanta a primit o suma de bani de la parintii sai ca urmare a unui schimb de apartamente, iar martora Z. C. L. a facut referire la o suma de 5000 lei pe care i-a dat-o mama reclamantei, provenita din vanzarea unui imobil in .> De asemenea, instanta a avut in vedere ca ambele parti au obtinut venituri in timpul casniciei, iar reclamanta pe langa veniturile obtinute s-a ingrijit si de gospodarie si de cresterea copiilor, astfel ca nu se impune stabilirea unei cote majorate la dobandirea bunurilor comune asa cum a solicitat pârâtul reclamant pe cale reconventionala, urmand ca instanta sa constate ca partile au dobandit bunurile cu o contributie egala, de 50% pentru fiecare parte.
Mai mult decat atat chiar paratul reclamant a mentionat prin cererea reconventionala ca bunurile mobile au fost dobandite cu o contributie egala a partilor, solicitand cota majorata doar pentru bunurile imobile. Cum cota de contributie urmeaza a fi stabilita cu raportare la intreaga masa partajabila si nu pentru fiecare bun in parte, instanta apreciaza ca partile au avut o contributie egala la dobandirea bunurilor comune. Chiar daca veniturile obtinute de parat au fost mai mari, acest lucru se compenseaza cu munca depusa in gospodarie si pentru cresterea si ingrijirea copiilor de catre reclamanta pe durata intregii casnicii, aspect confirmat chiar si de catre martorii paratului.
In drept, potrivit art. 36 alin. 1din Codul familiei, aplicabil in speta de față având în vedere data desfacerii casatoriei părtilor, la desfacerea căsătoriei, bunurile comune se împart între soti, potrivit învoielii acestora. Dacă sotii nu se învoiesc asupra împărtirii bunurilor comune, va hotărî instanta judecătorească.
Potrivit art.30 C.fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților. Orice convenție contrară este nulă.
În virtutea prezumției de comunitate, instituită prin textul citat, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt bunuri comune de la data achiziționării lor, fără a deosebi între modurile de dobândire, cu excepția celor primite prin acte cu titlu gratuit, care devin comune numai dacă dispunătorul a prevăzut expres sau neîndoielnic că vor fi comune, precum și a bunurilor prevăzute de art.31 din C.fam., care sunt bunuri proprii ale fiecărui soț.
In ceea ce priveste cererea de retinere a unui pasiv al comunitatii de bunuri instanta a retinut ca in ceea ce priveste suma de 8000 lei imprumutata de la A. N. paratul reclamant nu a facut dovada ca aceasta nu a fost achitat pana in prezent pentru a constitui o datorie a comunitatii de bunuri. Mai mult decat atat martorul paratului C. C. F. a declarat ca aceasta suma a fost achitata de parat, fara insa a putea stabili daca a fost achitata ulterior desfacerii casatoriei partilor.
De asemenea, eventuala datorie la cheltuielile de intretinere ale apartamentului in care au locuit partile in timpul casniciei nu constituie un pasiv al comunitatii de bunuri, apartamentul nefiind retinut la masa de partaj, pentru aceasta sumă proprietarul apartamentului avand o actiune in pretentii impotriva partilor.
Avand in vedere aceste considerente, instanta a respins cererea reconventionala in ceea ce priveste retinerea unui pasiv al comunitatii de bunuri ca neintemeiata.
In cauza a fost intocmit raportul de expertiza in specialitatea constructii civile de catre expert N. D. (f.238-251), raport de expertiza in specialitatea bunuri mobile de catre expert C. A. M. (f.306-322), raport de expertiza in specialitatea auto intocmit de expert N. P. (f.284-295) si raport de expertiza in specialitatea agricultura intocmit de expert P. M.. (f.296-305).
Partajul bunurilor comune este operatiunea juridică prin care se pune capăt stării de codevălmăsie existenta între fostii soti, în sensul că bunul dobândit în timpul căsătoriei este împărtit materialmente între copărtași, fiecare dintre acestia devenind proprietar exclusiv asupra unei părti determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietatii.
Inegalitatile dintre loturi în natura se compensează prin bani, astfel ca instanța va compensa prin sultă inegalitatile dintre loturi urmând să indice părtile care vor fi obligate sa le plătească precum si părtile care vor fi îndreptătite să le primească, stabilind totodata cuantumul sultei.
Avand in vedere incheierea de admitere in principiu si omologand rapoartele de expertiza intocmite in cauza instanta a constatat că masa partajabila este formata din: un teren intravilan in suprafata de 524,47 mp conform contractului de vanzare cumparare nr.768 din 31.03.2005, un imobil casa de locuit parter+mansarda, in stadiu de executie, fara usa metalica ce a fost achizitionata si montata dupa divortul partilor de parat, un garaj auto, parter +mansarda, in stadiu de executie, o fantana din tuburi de beton, un autoturism marca Dacia 1310 si urmatoarele bunuri mobile: doua sape, o casma, o grebla, o stropitoare, doua rame de fier pentru portile de la intrare, o mobila de camera compusa din sifonier, biblioteca si vitrina, 2 canapele extensibile, doua mese dreptunghiulare, un birou, un scaun mobil de birou, 4 scaune de bucatarie, 5 rame cu fotografii, un tablou pictat neinramat, un televizor Samsung, o masina de spalat marca ARDO, un frigider marca Arctic, un aragaz marca Arctic, o pilota, o plapuma, doua perne, 4 lenjerii de pat, 3 bucati de material metraj nefolosite, 3 pături, 20 pahare diverse, un set cafea, un set farfurii, 10 farfurii diverse, un set tacamuri inox compus din 18 piese, 12 lingurite, 6 linguri, 6 furculite, 8 bibelouri, 30 carti diverse, un set oale cu capac compus din 6 piese, 3 oale emailate, 2 tigai, o cadita de plastic, un radiator electric, un brad artificial si ornamente de brad, mileuri crosetate, 3 fete de masa, o perdea mare de 6 m, 3 perdele cu dimensiuni diferite, 4 poteci persane, doua covoare persane mici, doua covoare persane mari unul crem si unui grena.
S-a constatat că valoarea totală a masei partajabile este de_ lei si in consecinta va constata că valoarea fiecărui lot în conformitate cu cotele legale reținute prin încheierea de admitere în principiu este de_ lei.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu au formulat recurs pârâtul A. V. și intervenienții A. N. și A. I., considerând-o netemeinică și nelegală.
În recursul formulat de pârâtul A. V., s-a solicitat calificarea căii de atac ca fiind apel, iar în ce privește probele administrate în cauză, s-a criticat faptul că instanța de fond în mod greșit le-a interpretat, a admis în parte și în principiu acțiunea principală cât și cererea reconvențională cu reținerea unei cote de 50% pentru fiecare parte, deși a fost singurul care a realizat venituri.
De asemenea, instanța de fond nu a admis la masa de partaj și suma de 8000 lei reprezentând un pasiv al comunității de bunuri, precum și suma de 2861,21 lei debit la asociația de proprietari.
O altă critică a constat în faptul că valoarea imobilului a considerat-o supraevaluată având în vedere că această construcție este în execuție fiind ridicată la roșu, fără finisaje interioare și exterioare.
În ce privește atribuirea loturilor instanța a atribuit în lotul său bunurile imobile, autoturismul și bunurile mobile în valoare de_ lei, cu obligarea sa către reclamantă la suma de_ lei, iar prin această lotizare l-a împovărat și obligat la plata unei sulte foarte mari.
În apelul formulat de intervenienții A. N. și A. I., s-au descris bunurile solicitate și s-a criticat faptul că nu s-a reținut o contribuție majoritară de 80% în favoarea recurentului pârât.
2.Prin decizia nr.110 din data de 21 mai 2013, pronunțară de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul numărul_ s-au respins ca nefondate apelurile formulate de apelantul pârât A. V. și de apelanții intervenienți A. N. și A. I. împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 28.06.2012 și a sentinței civile nr. 9830/18.10.2012, pronunțate de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă D. N..
S-a dispus obligarea apelantului la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut:
În ce privește apelul formulat de apelantul pârât A. V., cu privire la reținerea unei cote majoritare de 80% în favoarea sa, din declarațiile martorilor audiați a reieșit că reclamanta se ocupa de gospodărie de creșterea și îngrijirea copiilor, beneficiind și de ajutorul direct al părinților săi și că ambele părți au beneficiat de ajutorul părinților atât cu sume de bani rezultate din vânzarea unor imobile proprii cât și cu produse alimentare provenite din gospodăria proprie.
Prin cererea reconvențională formulată de pârât (fila 30 dosar fond), acesta chiar solicită partajarea în cotă de ½ a bunurilor mobile solicitând cotă majorată doar pentru bunurile imobile.
În acest sens, văzând și dispoz. art. 30 Cod familie, tribunalul a apreciat că în mod corect instanța de fond a reținut o cotă de ½ pentru fiecare parte.
Cu privire la faptul că nu a fost reținută suma de 8000 lei reprezentând un pasiv al comunității de bunuri și suma de 2861,21 lei, debit la asociația de proprietari, instanța în mod corect nu a reținut aceste sume deoarece martorul pârâtului C. C. F. a declarat că această sumă de bani a fost achitată de pârât dar nu știe exact când a fost restituită această sumă.
Mai mult, în apel a fost depusă declarația autentificată a numitei A. C. care declară că a primit suma de 8000 lei ce reprezenta împrumut de la A. V. la data de 23.06.2008.
În ce privește cheltuielile de întreținere ale apartamentului în care au locuit părțile, în mod corect instanța de fond a apreciat că acestea nu constituie un pasiv al comunității de bunuri, apartamentul nefiind reținut la masa de partaj pentru această sumă proprietarul apartamentului având o acțiune în pretenții împotriva părților.
Referitor la faptul că valoarea imobilului este supraevaluată, apelantul nu a arătat în ce constă această supraevaluare, iar tribunalul având în vedere stadiul de execuție în care se află, valoarea acesteia de_ lei, faptul că nu este finisat în interior și exterior, a apreciat că această sumă corespunde situației din teren și aprecierilor expertului fila 240-247 dosar fond.
În ce privește atribuirea loturilor apelantul a apreciat că prin atribuirea în lotul său a bunurilor imobile autoturismului și bunurilor mobile în varianta A lot. Nr. 2 în valoare de_ lei, cu obligarea sa către reclamantă la plata sumei de 85.817 lei, și atribuirea în lotul reclamantei în lotul reclamantei varianta A lotul nr. 1 în valoare de 3420 lei, a fost împovărat și obligat la plata unei sulte foarte mari.
Este adevărat că prin această atribuire a fost împovărat apelantul, însă acesta a solicitat atribuirea în lotul său a casei și terenului, iar bunurile mobile au fost atribuite în lotul fiecărei părți respectându-se astfel dispoz. art. 741 Cod civil
În ceea ce privește apelul intervenienților A. N. și A. I., tribunalul l-a respins ca nefondat având în vedere că nu s-a dovedit că pârâtul a avut o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor, iar prin cererea reconvențională pârâtul a solicitat o contribuție majoritară doar la bunurile imobile, fapt nedovedit în cauză.
Constatând astfel că, instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate raportat la conținutul cererilor cu care a fost sesizată, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă a respins ca nefondate apelurile.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul a obligat apelantul la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimată.
3.Împotriva acestei decizii a declarat recurs A. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeienicie.
Criticile sunt în esență următoarele: Se arată că din actele depuse la dosarul de fond ce se coroborează cu declarațiile martorilor propuși de recurent și audiați a rezultat că în timpul căsăstoriei, recurentul a fost singurul care a realizat venituri ce rezultau din A F înființat în anul 1999 și până în 2006, iar în anul 2007 un PFA, venituri ce au fost folosite în exclusivitate în ridicarea construcției de asemenea venituri suplimentare ce proveneau din activități de amenajări interioare realizate de recurent dipă program, din declarațiile martorilor C. C. și C. F. reieșind că tatăl pârâtului a vândut un loc de casă în Valea M., iar suma de bani i-a dat-o fiului său, iar mama i-a dat diverse sume de bani, respectiv 1600 lei în 2009, 2000 lei pentru începerea construcției și 2800 lei pentru achiziționarea tâmplăriei PVC.
Instanța a mai reținut din declarațiile martorilor că ambele părți au beneficiat de ajutorul părinților, acest ajutor dat, acest ajutor putând fi luat în considerare la stabilirea cotei de contribuție a părților la dobândirea bunurilor, martora G. D. declarând că reclamanta a primit o sumă de bani de la părinții săi ca urmare a unui schim de apartemente, iar martora Z. C. L. făcând referire la o sumă de 5000 lei provenind din vânzarea unei case la Găneasa, declarații ce în mod greșit instanța le-a dat efciență, acestea fiind rude cu reclamanta, iar acestea au precizat că știu aceste aspecte de la mama reclamantei ce le-a relatat în diferite ipostaze, martorele nefiind de față.
În ceea ce privește admiterea în parte a cererii reconvenționale- cele două instanțe, în mod greșit au reținut situația reală și nu au admis la masa de partaj și suma de de 8000 lei reprezentând un pasiv al comunității de bunuri și suma de 2861,21 lei debit la Asociația de proprietari.
Cu privire la atribuirea de loturi instanța a interpretat în mod greșit dispoz. art.673 și 741 C.pr.civilă și a dispus formarea loturilor cu atribuirea în lotul recurentului a bunurilor imobile, autoturismul și bunurile mobile în varianta A lot. Nr. 2 în valoare de_ lei cu obligarea recurentului către intimată la suma de_ lei și atribuirea în lotul reclamantei a bunurilor mobile varianta A lotul nr. 1 în valoare de 3420 lei, în acest fel împovărând recurentul, când se putea să-i fie atribuite reclamantei și alte bunuri mobile și chiar și atoturismul pentru egalitatea dintre loturi.
În final arată că sentințele celor două instanțe sunt date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În drept invocă dispoz. Art. 304 alin.6,7,9 rap. la art.312 C.pr.civilă.
Solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, modificarea sentințelor celor două instanțe, cu reținerea unei cote majoritare a recurentului în dobândirea bunurilor commune.
Intimații intervenienți A. N., A. I. au formulat întâmpinare prin care critică sentința de fond și Încheierea de admitere în principiu pronunțate de Judecătoria Slatina și decizia civilă a Tribunalului O. ca fiind nelegale.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentințelor în sensul reținerii contribuției majoritare la dobândirea bunurilor pentru recurentul pârât.
Recursul este nefondat și se va respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare :
Toate sustinerile recurentului care privesc faptul ca in mod gresit nu s-a retinut ca a fost singurul care a realizat venituri rezultate din AF, venituri suplimentare din alte activitati realizate dupa program ca PFA, din ajutoarele sau banii proveniti de la parinti, fie prin vanzarea unui loc de casa de catre tatal sau, fie prin predarea unor sume de bani destinate achizitionarii unor materiale de constructie, imprejurari ce rezulta cu prisosinta din actele dosarului si din proba testimoniala administrata in cauza – sunt imprejurari de fapt circumscrise aceleiasi chestiuni si vizeza netemeincia deciziei recurate.
De asemenea, critica privind neretinerea la masa de impartit a unui pasiv al comunitatii de bunuri de 8000 lei si a sumei de 2861,21 lei debit la Asociația de proprietari, sunt exclusiv elemente ale starii de fapt, iar o decizie a instantei de apel in aceasta privinta nu poate fi cenzurata in recurs, cata vreme critica nu ridica o problema de nelegalitate privitor la aceste aspecte, ci de netemeinicie prin prisma evaluarii probatoriului administrat .
In aceeasi ordine de idei, toate sustinerile vizand gresita interpretare a probei testimoniale, privind neinlaturarea unor declaratii apreciate de recurent ca subiective, care ar fi condus la o gresita stabilire a starii de fapt privitoare la contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune, respectiv la existenta unui ajutor financiar inclusiv din partea parintilor paratei – se subsumeaza tot unei critici de netemeinicie a deciziei recurate, iar nu de nelegalitate.
Astfel, potrivit art. I pct. 106 din OUG 138/2000 privind modificarea codului de procedură civilă, Capitolul II ”Recursul” al Titlului IV – Căile ordinare de atac, din Cartea a II –a, a devenit Capitolul I – Recursul, al Titlului V – Căile extraordinare de atac – Cartea a II – a. Cu alte cuvinte, recursul a devenit din cale ordinară de atac, o cale extraordinară de atac.
Totodată, prin OUG 138/2000 art. I pct. 112, s-au abrogat dispozițiile art. 304 pct. 11 cod procedură civilă, potrivit cărora era posibilă reformarea unei hotărâri judecătorești atunci când aceasta se întemeia pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate.
De asemenea, disp. art. 304 pct. 10 cod procedură civilă, potrivit cărora era supusă recursului hotărârea pronunțată în condițiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, au fost abrogate prin art. I pct. 49 din Legea 219/2005 privind aprobarea OUG 138/2000 de modificare a codului de procedură civilă.
În aceiași ordine de idei, se impune a se sublinia și modificarea legislativă operată prin art. I pct. 7 al Legii 195/2004 de aprobare a OUG 58/2003 de modificare a codului de procedură civilă, la nivelul aceluiași articol, în partea introductivă.
Potrivit noului text de lege, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în situațiile enumerate (pct. 1 – 9), numai pentru motive de nelegalitate,spre deosebire de dispozițiile anterioare care, deși făceau distincția între motivele de casare și cele de modificare, nu distingeau între motivele de nelegalitate și cele de netemeinicie.
În concluzie, în calea extraordinară de atac a recursului, nu mai este posibilă analizarea unor motive ce vizează netemeinicia unei hotărâri judecătorești, controlul judiciar urmând a se exercita numai din perspectiva motivelor de nelegalitate, care corespund situațiilor expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1 – 9 cod procedură civilă.
În consecință, criticile din recurs expuse detaliat in precedent, ce vizează modul greșit de stabilire a stării de fapt invocate de recurent, nu pot fi examinate in calea de atac extraordinara a recursului
Concluziile asupra starii de fapt, definitiv stabilita de instanta de apel – instanta superioara de fond si devolutiva, in baza probelor administrate in cauza, au stat la baza stabilirii bunurilor care compun masa de impartit si a cotei egale de contributie a sotilor Or, fata de starea de fapt retinuta, desprinsa in urma evaluarii probelor administrate: martori si acte, dar si interogatoriul, concluzia aceleiasi instante cu privire la aceste elemente specifice partajului judiciar - apare concordanta, judicioasa si legala.
Potrivit art. 305 Cod procedură civilă, în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cuexcepția înscrisurilor.
Este adevarat ca in recurs, recurentul a depus declaratie notariala din data de 9 august 2012 data de A. C. privind restituirea unui imprumut de 8000 lei de catre recurent, chitanta asociatie proprietari privind plata partiala a datoriei dupa desfacerea casatoriei, copie chitanta sub semnatura privata privind datorie contractata in timpul casatoriei din data de 23.06.2008 si p.verbal privind achizitionarea caramizii folosita la constructie.
Dar, declaratia autentica si copia chitantei privind plata partiala a debitului la Asociatia de proprietari, nu sunt inscrisuri noi, astfel ca evaluarea acestora/modul de evaluarea a acestor inscrisuri – filele 32, 33 dosar tribunal, reprezinta atributul exclusiv al instantei de apel, instanta superioara de fond, care nu poate fi cenzurat in recurs, fiind aspecte de netemeinicie a hotararii, transate definitiv in apel, iar nu de nelegalitate.
Acelasi lucru s-a constatat si in privinta p.verbal privind achizitionarea caramizii folosita la constructie, in sensul ca nu este un inscris nou, fiind depus la dosar in prima instanta – fila 148 dosar judecatorie.
In ceea ce priveste copia chitantei sub semnatura privata privind datoria contractata in timpul casatoriei din data de 23.06.2008, Curtea retine in primul rand faptul ca nu s-a contestat in cauza existenta acestui imprumut. In al doilea rand, in speta s-a pus problema existentei unei datorii comune a sotilor, legat de care recurentul a sustinut ca a continuat sa o achite singur dupa desfacerea casatoriei, urmand sa se majoreze lotul sau cu partea de datorie a sotiei sale pe care el a achitat-o.
Or, instantele de fond au retinut ca titularul cererii reconventionale nu a facut dovada acestei ultime sustineri. Asadar, prin copia acestei chitante nu se face dovada momentului platii sumei datorate, ci a insusi imprumutului necontestat de reclamanta, iar un alt inscris nou in recurs, eventual chitante eliberatorii si care sa contrazica acest aspect, nu s-au depus. De asemenea, prin actul depus in recurs se mai face si dovada scadentei, dar nu si a platii, deci nu si a momentului real al restituirii sumei imprumutate.
Asadar, modul de evaluare a probelor administrate in aceasta privinta: martori si interogatoriu, nu poate face obiect de cenzura in recurs, asa cum s-a aratat in precedent, critica fiind in aceste conditii de netemeinicie, iar nu de nelegalitate, neputand fi primita.
- Critica privind lotizarea, este de asemenea, neintemeiata.
In cauza, tribunalul a rezolvat corect critica privind interpretarea si aplicarea disp. art. 673 ind. 9 C. si art. 741 Cc, privind lotizarea fizica a loturilor.
Astfel, recurentul a solicitat atribuirea in lotul sau a imobilului si, in ceea ce priveste bunurile mobile, acestea au fost distribuite in loturile fizice in mod egal, din punct de vedere valoric, cu respectarea disp. art. 741 Cc. Privitor la autoturism, se retine faptul ca acesta a fost atribuit in lotul recurentului avand in vedere imprejurarea ca se afla in posesia acestuia.
In orice caz, chiar si in situatia in care autoturismul ar fi fost atribuit in lotul reclamantei, nu s-ar fi ajuns la egalitatea loturilor, contrar sustinerilor din cererea de recurs, avand in vedere valoarea stabilita prin expertiza, aceea de 2240 lei, rezultand astfel ca plata unei sulte mari in scopul egalizarii valorice a loturilor, nu putea fi evitata.
Asadar, au fost respectate criteriile legale de atribuire, prevazute in art. 673 ind. 9 C., potrivit carora la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
- Curtea mai constata faptul ca recurentul a invocat in drept si cazurile de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 6 si 7 C..
Or, potrivit acestor dispozitii legale hotararea recurata poate fi modificata, respectiv este afectata de nelegalitate, daca dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut, sau când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Dar, observand motivele de recurs asa cum au fost expuse si argumentate, instanta de recurs nu retine ca prin cerere se precizeaza punctual ca in cauza instanta de fond s-a pronuntat plus sau extra petita, aspect care sa fi fost inclusiv apelat sau ca se denunță un deficit de motivare sau de argumentare a soluției din apel in raport cu exigentele art. 261 alin. 1 pct. 5 C.. Asadar, Curtea concluzioneaza in sensul ca trimiterea la aceste cazuri de recurs s-a facut formal, astfel ca nu este investita cu rezolvarea unor asemenea motive de recurs.
Acestea sunt considerentele pentru care, in baza art. 312 alin. 1 teza II Cod procedura civila, nesubzistand cazurile de recurs de modificare invocate si neexistand cazuri de recurs de casare de ordine publica din cele care se ridica in orice stare a pricinii si din oficiu de instanta si se pun in dezbaterea partilor, potrivit art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, recursul de fata se va respinge ca nefondat.
Avand in vedere solutia pronuntata, culpa procesuala a recurentului si disp. art. 274 Cod procedura civila, va fi obligat recurentul la 1000 lei cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu de avocat, față de intimata, in limita a ceea ce s-a cerut si dovedit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul A. V. împotriva deciziei numărul 110 din data de 21 mai 2013, pronunțară de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul numărul_, în contradictoriu cu reclamanta D. N., cu intervenienții A. N., A. I., ca nefondat
Obligă recurentul pârât la 1000 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei reclamante D. N..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Noiembrie 2013
Președinte, C. R. | Judecător, T. R. | Judecător, M. L. N. A. |
Grefier, S. C. |
Red.Jud.T.R.
Tehn.I.C./Ex.2/
06.12.13
Jud.Apel/ I.B. și
S.O.
Jud.Fond/ G.C.B.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 3057/2013. Curtea... → |
|---|
