Partaj judiciar. Decizia nr. 9486/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9486/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 18370/318/2010**
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9486
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. M.
Judecător - E. S.
Judecător - M. P.-P.
Grefier - V. R.
x.x.x
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 13 noiembrie 2013, privind judecarea recursului declarat de pârâtul N. I., împotriva deciziei civile nr. 405 din 18 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._ și a sentinței civile nr. 3277 din 18 aprilie 2013,, pronunțată de Judecătoria Tg.J., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă V. M., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților, au avut loc în ședința publică de la data de 13 noiembrie 2013, au fost consemnate în încheierea inițială de amânare a pronunțării de la acea dată, când instanța, potrivit dispozițiilor art.260 C.P.C., a amânat pronunțarea pentru data de 20 noiembrie 2013;
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.J. sub nr._, reclamanta V. M. a chemat în judecată pe pârâtul N. I. și a solicitat să se dispună partajarea averii succesorale asupra bunurilor rămase la decesul defuncților N. G. și N. S., să se constate deschisă succesiunea autorilor părților, calitatea de moștenitori, masa bunurilor de împărțit, cotele ce li se cuvin în calitate de copărtași și ieșirea din indiviziune a părților.
Reclamanta și-a precizat acțiunea, indicând masa de bunuri succesorale rămase la decesul fiecărui autor, atașând în copie titlu de proprietate_/08.12.2010, adeverința nr._/11.11.2010, plan de amplasament și delimitare a imobilului, certificatele de acționar nr._/25.07.1996,_/04.12.1996, plan de amplasament și delimitare a imobilului, chitanțe și facturile fiscale .
Pârâtul a depus întâmpinare prin care prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii, urmând să fie scoase de la masa de împărțit o . îmbunătățiri efectuate de pârât la imobilele din litigiu, arătând că din bunurile mobile menționate în acțiune o parte sunt ale sale, respectiv, 1000 buc de țiglă, iar o parte din bunuri nu există, solicitând ca reclamanta să timbreze corespunzător acțiunea. Cu privire la bunurile mobile a arătat că referitor la cele 1000 de bucăți de țiglă, o parte din acestea au fost cumpărate de el în anul 2005, iar restul în anul 2006 conform facturii nr._/11.08.2006, că cele 7 damigene au rămas la decesul autorilor, au mai fost de fapt încă 2 pline cu țuică, însă una a luat-o reclamanta, că putina de 300 l și cazanul de țuică nu există că, casa nu are 5 camere, ci 3, iar lângă acestea sunt construite ca anexe încă două din care una făcută de el, că pe terenul din litigiu a construit un atelier de tâmplărie lângă casă, o copertină și o cameră lângă cea lipită de casă ( construcție C2 ce apare pe planul de amplasament lângă casa C1) că, în momentul când a făcut aceste construcții a dat jos acoperișul de la camera există edificată de autori, construind un singur acoperiș din tablă de aluminiu pe toată construcția C2, solicitând să se constate că aceste bunuri sunt construite de el și să fie scoase de la partaj, că la casa părinților el a efectuat racordarea la gaze în anul 2000, iar la apă în 2008, că de fapt sunt două pătule, unul acoperit cu țiglă edificat de părinți, iar altul din plasă de sârmă edificat de pârât că, camera anexă construită din cărămidă și acoperită cu tablă este o pivniță veche, că există cotețele de porci și magazia din scândură, că în ceea ce privește fântâna aceasta a secat și a fost refăcută complet tot de pârât forjând și folosind alte tuburi cu acordul părinților în anul 1995 că, gard împrejmuitor nu există decât la stradă și în parte, că bolta a fost refăcută complet de pârât, stâlpii de beton și țevile fiind aduse și montate de acesta, că referitor la cele 1000 acțiuni există de fapt două certificate cu acțiuni nominative, că pentru terenul din litigiu nu a fost încă emis titlu de proprietate, solicitând să fie scoase de la masa de împărțit 1000 bucăți de țiglă, întreg acoperișul din anexa C2, o cameră, atelierul și copertina din anexă, racordarea la apă și gaze, fântâna, pătulul din plasă de sârmă, stâlpii de ciment și țevile din metal pe care se află ridicată bolta de vie, cazanul de țuică, putina de 300l, gardul împrejmuitor pe lateralele de est și vest.
S-a admis în principiu acțiunea. S-a constatat deschisă succesiunea autorului N. G. și calitatea de moștenitori legali a soției supraviețuitoare N. S., cu cota de ¼ și a fiilor, cu cota de 3/8. S-a reținut că masa de împărțit a autorului se compune din următoarele bunuri: cota de 1/1 pentru următoarele bunuri: teren în suprafață totală de 800 mp situat în Bălești, județul Gorj și certificat acționar nr._/04.12.1996, și cota de 1/2 din următoarele bunuri: o casă cu sală închisă, cămară, bucătărie, o cameră din construită din cărămidă și acoperită cu tablă, o magazie din scândură acoperită cu țiglă (pătul), un pătul din plasă de sârmă acoperit cu plăci azbociment, coteț de porci construit din lemn cu placă beton, o fântână, boltă viță de vie cu stâlpi de ciment și țeavă metal din fața casei și în continuare pe toată lungimea acesteia, 1000 bucăți de țiglă, un cazan țuică de 60 l, o putină de 300 l, 7 damigene de 50 l, 2 oale de 50 l, 2 cratițe de 50 l.
S-a constatat deschisă succesiunea autoarei N. S. și calitatea de moștenitori legali a reclamantei și a pârâtului, cu cota de ½ fiecare, masa bunurilor de împărțit fiind compusă din următoarele bunuri: cota de 1/1 pentru următoarele bunuri: certificat acționar nr._/25.07.1996, cota de 1/4 culeasă de pe urma autorului N. G. și cota de 1/2 din următoarele bunuri: o casă cu sală închisă, cămară, bucătărie, o cameră din construită din cărămidă și acoperită cu tablă, o magazie din scândură acoperită cu țiglă (pătul), un pătul din plasă de sârmă acoperit cu plăci azbociment, coteț de porci construit din lemn cu placă beton, o fântână, boltă viță de vie cu stâlpi de ciment și țeavă metal din fața casei și în continuare pe toată lungimea acesteia, 1000 bucăți de țiglă, un cazan țuică de 60 l, o putină de 300 l, 7 damigene de 50 l, 2 oale de 50 l, 2 cratițe de 50 l.
S-a majorat lotul pârâtului cu contravaloarea racordului la apă și s-a luat act că atelierul de tâmplărie nu a fost inclus la masa succesorală.
Prin sentința civilă nr.3065/2011 s-a admis în parte acțiunea, au fost omologate rapoartele de expertiză întocmite de experții B. V. și F. F. și s-a atribuit pârâtului casa de locuit, magazia, cotețul, bolta de vie, fântâna, ½ certificate acționar și terenul în suprafață de 800mp, cu o valoare de 115800lei, iar reclamantei i s-au atribuit în lot 1000 bucăți țiglă, 7 damigene de 50 l, o putină de 300 l, 2 cratițe de 50 l, 2 oale de 50 l, un cazan de 60 l, ½ certificate acționar, în valoare de 3388 lei, urmând a primi sultă de la pârât suma de 1052,5lei.
Împotriva încheierii de admiterea în principiu și a sentinței a declarat apel pârâtul, arătând că în mod greșit instanța nu a reținut contribuția sa la achiziționarea celor 1000bucăți țiglă și la realizarea celorlalte îmbunătățiri, cum ar fi: instalația de apă și gaz, bolta de vie, lucrări de construcție imobile.
Prin decizia civilă nr. 312/2012 apelul a fost respins și prin decizia nr.3841/2012 s-a admis recursul, s-a modificat decizia nr.312/2011, în sensul admiterii apelului declarat de pârât împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței civile nr.3065/2011, s-a desființat sentința civilă nr. 3065/2011 și încheierea de admitere în principiu și s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Tg-J.. A reținut instanța de control judiciar că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii reconvenționale formulată de pârât.
Cu ocazia rejudecării dosarul a fost înregistrat sub nr._ .
Pârâtul a formulat întâmpinare - cerere reconvențională( fila 13). Sub aspect de întâmpinare s-a arătat că masa de împărțit a autorului se compune din suprafața de 800mp și acțiunile - bunuri proprii, dar și din cota de ½ din bunurile realizate împreună cu soția, respectiv: casa de locuit compusă din 5 camere, sală deschisă în față și sală în spate, cele două săli fiind îmbunătățite în timp de pârât și soția sa, astfel: demolat sala din spate și construit o încăpere nouă, iar sala din față a fost închisă cu o ușă din lemn și geam în două canate.
Că, din masa de împărți face parte și anexa compusă din două încăperi- cameră și bucătărie, în continuare o altă încăpere cu destinația cămară și autorii au mai realizat o magazie în care sunt depozitate cereale, un coteț de porci, o fântână, îmbunătățită de pârât și soția sa, bolta de vie, îmbunătățită de pârât și soția sa o putină de 300l, degradată,7 damigene a câte 50l, 2 oale a câte 50l, 2 cratițe a câte 50l.
În urma administrării probatoriului încuviințat, s-a pronunțat la data de 08.11.2012 încheierea de admitere în principiu prin care a fost admisă în parte, în principiu, acțiunea formulată de reclamantă, cu precizarea ulterioară.
S-a admis în parte, în principiu cererea reconvențională formulată de pârâtul N. I.
S-a constatat deschisă succesiunea autorului N. G., decedat la data de 31.08.2009, cu ultimul domiciliu în localitatea Bălești, județul Gorj și a autoarei N. S., decedată la data de 08.11.2009 cu ultimul domiciliu în localitatea Bălești, județul Gorj.
S-a constatat că la succesiunea autorului N. G. au vocație succesorală concretă: N. S., în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota legală de 1/4 și V. M. și N. I., în calitate de fii, ambii cu o cotă de 3/8 fiecare.
S-a constatat că masa succesorală a autorului se compune din cota de 1/1 din următoarele bunuri: teren în suprafață totală de 800 mp situat în Bălești, județul Gorj și certificat acționar nr._/04.12.1996, și cota de 1/2 din următoarele bunuri: o casă cu sală închisă, cămară și bucătăria ce reprezintă anexa gospodărească, o cameră ce unește casa veche cu anexa, o magazie (pătul), un pătul din plasă de sîrmă, coteț de porci, o fântână, boltă viță de în fața casei și în continuare pe toată lungimea acesteia, un cazan țuică de 60 l, o putină de 300 l, 7 damigene de 50 l, 2 oale de 50 l, 2 cratițe de 50 l, împrejmuire.
S-a constat că au vocație succesorală concretă la succesiunea autoarei N. S.: V. M. și N. I., în calitate de fii, ambii cu o cotă de 1/2 fiecare.
S-a constat că masa succesorală a autoarei se compune din următoarele bunuri: 40 acțiuni potrivit certificatului de acționar nr._/25.07.1996, cota de 1/4 culeasă de pe urma autorului N. G. și cota de 1/2 din următoarele bunuri: o casă cu sală închisă, cămară și bucătăria ce reprezintă anexa gospodărească, o cameră ce unește casa veche cu anexa, o magazie (pătul), un pătul din plasă de sîrmă, coteț de porci, o fântână, boltă viță de în fața casei și în continuare pe toată lungimea acesteia, un cazan țuică de 60 l, o putină de 300 l, 7 damigene de 50 l, 2 oale de 50 l, 2 cratițe de 50 l, împrejmuire.
S-a constat că pârâtul a achiziționat cele 1000 bucăți țiglă, astfel că acestea nu vor fi introduse la masa de împărțit, a achiziționat țevile de la bolta de vie, a introdus gazele naturale și apa, urmând a se majora lotul acestuia cu contravaloarea acestor îmbunătățiri, a construit atelierul, magazia de scule și copertina din fața atelierului, ultimele trei nefiind solicitate la partaj.
S-a respins cererea reconvențională cu privire la celelalte îmbunătățiri.
Cu privire la cheltuielile de înmormântare, instanța a reținut din probatoriul administrat, că pasivul succesoral a fost suportat atât de reclamantă, cât și de către pârât, astfel că este neîntemeiată cererea pârâtului cu privire la suportarea pasivului succesoral de către reclamantă proporțional cu cota ereditară, astfel că a fost respinsă și cererea privind suportarea pasivului succesoral.
S-a dispus ieșirea părților din starea de indiviziune și efectuarea în cauză a unei expertize tehnice în construcții, agricolă și evaluare bunuri mobiliare, fiind numit expert constructor D. I. și expert evaluator bunuri mobile S. M..
S-a reținut că după pronunțarea încheierii de admitere în principiu pârâtul a solicitat suspendarea judecății, în temeiul art. 244 C. pr. civ., invocând s.p. nr. 1782/2012 depunând la dosar s.p. menționată, certificat de grefă, adrese, informații dosar, adeverința_/2010, adeverința nr. 5752/2011, registrul agricol, hartă cadastrală, planșă foto și concluzii cu privire la încheierea de admitere în principiu. Prin încheierea de ședință din data de 22.11.2012 cererea de suspendare s-a respins.
Prin sentința civilă nr.3277/18.04.2013 s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta V. M., în contradictoriu cu pârâtul N. I..
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul N. I..
S-a omologat raportul de expertiză în varianta II de lotizare și s-a atribuit părților bunurile astfel:
- lot reclamanta V. M.: putină 300 l; 7 damigeni; 2 oale 50 l fiecare; 2 cratițe 50 l fiecare; 790 acțiuni conform certificatului_/04.12.1996; 40 acțiuni conform certificatului_/1996.
Total bunuri atribuite 965 lei
Total valoare cuvenită_ lei.
Primește sultă de la pârât suma de_ lei.
- lot pârât N. I.: teren 800 mp, casă de locuit, anexă gospodărească, camera ce unește casa cu anexa, magazia (pătul), patul din plasă de sârmă, coteț de porci, fântâna, bolta de vie (fără țeavă), împrejmuirea, cazan de țuică.
Total bunuri atribuite_ lei.
Total valoare cuvenită_ lei.
Plătește sultă reclamantei suma de_ lei.
A fost sistată starea de indiviziune.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 2627,4 lei cheltuieli de judecată, ca urmare a compensării.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că la data de 15.02.2013 a fost depus raportul de expertiză întocmit de doamna expert S. M., iar la data 18.02.2013 a fost depus raportul de expertiză de către domnul expert D. I..
Că la data de 13.03.2013 s-a depus lotizare valorică și fizică întocmită de cei doi experți și că pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, însoțite de un raport de expertiză judiciară întocmit într-o altă cauză având un obiect similar, de s.c. nr. 6312/2002 și de promisiunea bilaterală din data de 26.08.2011, încercând să dovedească că bunurile nu au fost evaluate în mod corect, invocând neconvocarea expertului asistent cu ocazia deplasării în teren.
Instanța, prin încheierea de ședință din data de 14.03.2013 a reținut că obiecțiunile formulate de pârât sunt întemeiate în parte, iar în ceea ce privește nulitatea raportului de expertiză pentru neconvocarea expertului asistent s-a reținut că nu sunt motive de nulitate raportat la prevederile art. 208 C. pr. civ. care impun convocarea părților nu și a expertului asistent.
Că la data de 27.03.2013 domnul expert D. I. a răspuns la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, în ceea ce privește evaluarea, iar la data de 09.04.2013 domnii experți au răspuns și la obiecțiunile formulate cu privire la lotizarea fizică, întocmind alte două variante de lotizare.
Că prin încheierea de ședință din data de 28.03.2012 pârâtul a învederat că reclamanta a solicitat partajarea unei anexe gospodărești care nu a fost reținută în încheierea de admitere în principiu fiind reținută o altă cameră, pe care reclamanta nu a solicitat-o la partaj.
Instanța pentru a verifica susținerile pârâtului, a dispus citarea reclamantei cu mențiunea prezentării la interogatoriu, iar prin declarația depusă la fila 344 din dosar a precizat că imobilul compus din cinci camere solicitat la partaj, este reprezentat de casa cu trei camere și camerele din anexă, camera ce unește casa cu anexa fiind reprezentată în anexa la raportul de expertiză de camera șapte.
Că prin încheierea de ședință din data de 11.04.2013 instanța a reținut că nu se poate pronunța o încheiere de admitere în principiu în condițiile art. 673 ind. 6 C. pr. civ., așa cum a solicitat pârâtul, întrucât asupra camerei ce unește anexa cu casa a avut loc o dezbatere contradictorie.
Cu privire la variantele de lotizare întocmite de experți instanța a reținut că potrivit art. 673 ind. 9 C. pr. civ., „la formarea și atribuirea loturilor, s-a ținut seama, după caz de acordul părților, de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, de masa bunurilor de împărțit, de natura bunurilor, domiciliul și educația părților, faptul că unii dintre coproprietari au făcut construcții înainte de a se cere împărțeala, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor, sau altele asemenea”.
Instanța a reținut că părțile nu au fost de acord cu aceeași variantă de lotizare, că pârâtul este cel care a realizat lucrări în gospodăria autorilor, cu contribuție proprie, lucrări care nu fac parte din masa de împărțit, a efectuat îmbunătățiri la construcțiile ce fac parte din masa de împărțit, realizează lucrări în atelierul aflat în gospodăria autorilor și care nu face parte din masa de împărțit, între părți există relații tensionate, așa cum a rezultat din atitudinea acestora pe tot parcursul judecății, că pârâta locuiește în Municipiul C., iar pârâtul este cel care se ocupă de gospodăria autorilor, toate aceste aspecte formând convingerea instanței în sensul că varianta de lotizare care corespunde criteriilor prev. la art. 763 ind. 9 C. pr. civ. este varianta doi de lotizare, variantă în care reclamanta va primi bunurile mobile cu o valoare de 965 lei, iar pârâtul va primi în lot bunurile imobile și cazanul de țuică, cu o valoare de_ lei, urmând să plătească sultă reclamantei în sumă de_ lei.
În temeiul art. 276 C. pr. civ. a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2627,4 lei, având în vedere că în procesul de partaj părțile au o dublă calitate, de reclamant și de pârât, iar soluția profită tuturor, astfel că ambele fac cheltuieli de judecată, urmând ca partea care a făcut cheltuieli mai mici să suporte diferența.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul.
Prin motivele de apel s-a făcut un istoric al cauzei deduse judecății și s-a criticat sentința invocându-se faptul că instanța a introdus la partaj bunuri imobile care nu s-au cerut și nu a introdus bunuri care s-au cerut, acordându-se mai mult decât s-a cerut și neacordându-se ce s-a cerut.
În acest sens s-a precizat că nu s-a cerut construcția din BCA ce reprezintă o cameră ce face legătura între construcția C.1 și C.2 și nu a introdus la împărțit camera nr.3 din construcția C.2.
A susținut că încăperea ce unește cele două construcții a fost realizată numai de el.
A invocat anularea adeverinței nr._/11.11.2010 pe care o consideră că a fost determinantă pentru soluționarea cauzei și sentințele penale pronunțate și apreciază că greșit i s-a respins cererea de suspendare a soluționării cauzei până la soluționarea procesului penal.
O altă critică s-a referit la neacordarea cheltuielilor de înmormântare și introducerea în mod greșit în masa de împărțit a unui pătul din lemn împrejmuit cu plasă de sârmă care a fost realizat de el în perioada anului 1983.
Apelantul a criticat și atribuirea variantei de lotizare, motivând că fiecare parte trebuie să primească bunuri în natură pentru a se evita sulta împovărătoare.
De asemenea s-a criticat și dispoziția referitoare la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, motivând că nu au fost aplicate dispozițiile art.276 C.pr.civ., întrucât cererea reclamantei a fost admisă numai în parte.
Prin decizia civilă nr. 405 din 18 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârât.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Critica de nelegalitate privind faptul că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut și nu a acordat ceea ce s-a cerut nu este fondată.
S-a avut în vedere cererea formulată de reclamantă privind partajarea averii succesorale rămase la decesul autorilor N. G. și N. S. și ca urmare a cererii pârâtului formulată în ședința publică din 28.03.2013, instanța a lămurit această situație referitoare la construcțiile solicitate a fi introduse în masa de împărțit.
În ședința publică din 11.04.2013, instanța a luat un interogatoriu reclamantei cu privire la obiectul material dedus judecății, în speță construcții și aceasta a precizat că a înțeles să solicite întreg imobilul compus din casa cu 3 camere și casa cu 2 camere, bucătărie și cameră, ultimele situate în continuarea primei construcții și unite prin camera arătată de apelant prin motivele de apel.
A mai precizat reclamanta că întreg imobilul este reprezentat în anexa 1 și camera solicitată de apelant reprezintă camera 7 pe care a cerut-o.
Interogatoriul reclamantei se află la fila 344 a cauzei de rejudecare și din acesta rezultă intenția reclamantei de a introduce la împărțit imobilul compus din 7 camere, inclusiv camera ce unește construcțiile C.1 și C.2.
Cu privire la adeverința nr._/11.11.2010 a Primăriei Bălești și la faptul că aceasta a fost anulată ca urmare a unei judecăți penale, tribunalul a constatat că din probele testimoniale administrate rezultă că la decesul autorilor a rămas imobilul compus din 7 camere și camera construită din BCA în prelungirea construcției C.1 a fost realizată de autori cu ajutorul părților și nu s-a dovedit că aceasta a fost realizată numai de apelantul pârât, astfel corect instanța a apreciat că face parte din imobilul ce a rămas la decesul autorilor.
Nu se impunea suspendarea soluționării cauzei până la judecarea procesului penal și nu se impune nici desființarea sentințelor pentru acest motiv, întrucât adeverința invocată avea un rol declarativ și nu constitutiv de drepturi, iar din depozițiile martorilor A. V., D. V., U. C. și Z. E. rezultă că această cameră a fost construită împreună cu autorii de ambele părți.
Din depozițiile martorilor A. V. și D. V. rezultă că pătulul din lemn invocat prin motivele de apel a fost de asemenea construit de autori.
Cheltuielile de înmormântare solicitate prin cererea reconvențională nu au fost dovedite de apelant că ar fi fost suportate numai de el.
Martora A. V. a declarat că reclamanta a fost cea care a plătit cheltuielile de înmormântare.
Nu poate fi reținută nici critica privind lotizarea bunurilor supuse partajării.
Criteriile reținute de instanță în temeiul art.7639 C.pr.civ. privind atribuirea loturilor sunt de natură să asigure punerea în executare a sentinței, mai ales că ocupațiunea bunurilor a fost exercitată de către apelantul pârât.
Faptul că acesta a fost obligat la plata unei sulte pentru echivalarea loturilor, sultă pe care o consideră împovărătoare, nu reprezintă un motiv care să conducă la reformarea sentinței sub acest aspect în raport de criteriile arătate în mod expres de instanță, respectiv de faptul că pârâtul are în gospodăria autorilor un atelier pe care-l folosește și că relațiile dintre părți sunt tensionate.
Plata sultei se poate realiza și prin valorificarea lotului în natură chiar de către apelantul pârât.
Obligarea apelantului pârât la suportarea cheltuielilor de judecată s-a făcut chiar în temeiul art.276 C.pr.civ. reținându-se corect că soluționarea partajului profită ambelor părți, iar partea care le-a avansat este în drept să recupereze restul cheltuielilor de la cealaltă parte avându-se în vedere suma avansată și cotele de participare la succesiune.
Apelantul pârât a motivat critica formulată doar în sensul că acțiunea reclamantei a fost admisă în parte dar nu a indicat faptul că ar fi efectuat și el cheltuieli de judecată și că acestea nu ar fi fost avute în vedere ca urmare a compensării.
În raport de cele reținute motivele invocate sunt nefondate, apelul declarat fiind respins ca nefondat.
A fost obligat apelantul în temeiul art.274 C.pr.civ., la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate de intimata reclamantă în apel ca urmare a culpei sale procesuale reprezentând onorariu avocat potrivit chitanței nr.100/2013.
Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs pârâtul N. I., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, pârâtul invocă incidența dispozițiilor art.304 pct.9 cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Dezvoltând motivele de recurs, pârâtul face istoricul cauzei, și susține că deși prin cererea de apel a arătat că în mod greșit instanța de fond a introdus în masa de împărțit bunuri imobile care nu s-au cerut de reclamantă, respectiv camera construită din bca și nu a introdus bunuri imobile care s-au cerut, respectiv camera nr.3 din construcția C 2 construită de părinții lor, instanța de apel în mod greșit a soluționat această neconcordanță fundamentată pe interogatoriul luat reclamantei la instanța de fond, și totodată ignorând certificatul_ în care s-a precizat că a fost anulată în totalitate adeverința_/11.11.2010, eliberată de Primăria Bălești, în temeiul căreia s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu de către instanța de fond.
În mod greșit instanța de apel nu a dat relevanță adeverinței 7858/20.09.2013, care atestă construcțiile efectuate și declarate de autorii comuni începând cu anul 1981 și până la anul decesului, 2009, adeverință care exprimă realitatea, după anularea adeverinței_/2010, anulată de Curtea de Apel C. în mod irevocabil.
O altă critică adusă ambelor hotărâri vizează greșita lotizare dispusă de instanțe, în ceea ce privește atribuirea loturilor, pârâtul susținând că a solicitat ca fiecărei părți să i se atribuie bunuri în natură, întrucât nu are posibilități materiale financiare de a plăti sulta stabilită prin hotărâri, și este pensionat pe caz de boală, motive suficiente ca să se facă partajul conform variantei 4 de lotizare.
Un alt element de netemeinicie și nelegalitate al celor două hotărâri îl reprezintă obligarea sa greșită de a plăti cheltuielile de judecată la instanța de fond în cuantum de 2627,4 lei, și cheltuielile din apel, fără a se avea în vedere înscrisurile depuse la dosar.
În susținerea recursului, recurentul a depus înscrisuri și concluzii scrise, recursul fiind întemeiat pe dispozițiile art.304 pct 6, 9 cod procedură civilă.
Recursul este nefondat.
Motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 cod procedură civilă – potrivit căruia „instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut”, nu este incident în speță.
În noua formulare a pct.6 al art.304 cod procedură civilă, dată prin OUG 138/2000 sunt cuprinse două ipoteze, anume un caz de plus petita, când instanța a cărei hotărâre se atacă a acordat mai mult decât s-a cerut, și un caz de extra petita ,când instanța s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut.
Acest motiv de recurs are ca finalitate respectarea principiului fundamental al disponibilității procesuale: instanța este obligată să statueze în cadrul procesual determinant de părți și asupra întregului obiect al litigiului dedus judecății, astfel cum a fost stabilit prin acțiunea principală și prin cererile incidentale sau accesorii formulate în proces.
Curtea apreciază că instanța de apel a respectat principiul disponibilității și a statuat asupra obiectului dedus judecății, în raport de cererile formulate de ambele părți și de interogatoriul luat reclamantei în ședința din 11.04.2013, partajând întregul imobil compus din 7 camere, inclusiv camera ce unește construcțiile C1 și C2.
A interpretat corect probele administrate în cauză, argumentând că adeverința_/2010 emisă de Primăria Bălești, ce a fost anulată prin hotărâre judecătorească irevocabilă, nu are rol constitutiv de drepturi, ci declarativ și a fost evaluată prin raportare la celelalte probe administrate în cauză.
Motivul de recurs prev. de art.304 pct.9 cod procedură civilă, ce poate fi invocat atunci când hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea ori aplicarea greșită a legii, nu este incident în cauză.
Recurentul a invocat aplicarea greșită a dispozițiilor art.6739 cod procedură civilă, raportat la art.741 cod civil, motivând că fiecărei părți să i se atribuie bunuri în natură întrucât nu are posibilități materiale financiare de a plăti sulta stabilită prin hotărâri și este pensionat pe caz d e boală, motive suficiente să se facă partajul conform variantei 4 de lotizare.
Curtea nu poate reține ca întemeiată această critică deoarece dispozițiile art.6739 cod procedură civilă enumeră cu titlu exemplificativ mai multe criterii ce trebuie luate în considerare, criterii care au, în principiu, valoare egală, neexistând o ierarhie utilă acesteia, ele urmând a avea o valoare mai mică sau mai mare în funcție de împrejurările cauzei.
Instanța de apel a dispus această lotizare pentru a asigura punerea în executare a sentinței, mai ales că ocupațiunea a fost exercitată de pârât iar valoarea sultei nu a reprezentat un motiv care să conducă la reformarea sentinței, mai ales că pârâtul are în gospodăria autorilor un atelier pe care îl folosește iar relațiile dintre părți sunt tensionate pentru a se putea dispune lotizarea în natură a imobilului. Este neîntemeiată și critica privind acordarea cheltuielilor de judecată, tribunalul procedând la o aplicare corectă a dispozițiilor art.274-276 cod procedură civilă.
În baza art.274 cod pr civilă obligă recurentul la 850lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul N. I., împotriva deciziei civile nr.405 din 18 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._ și a sentinței civile nr. 3277 din 18 aprilie 2013,, pronunțată de Judecătoria Tg.J., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă V. M..
Obligă pârâtul la 850 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă V. M..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Noiembrie 2013.
Președinte,Judecător,Judecător,
M. MudavaElena StanManuela P. P.
Red.jud.M.M.
Tehn.MC/2 ex.
Data red.
j.a. N.Ș.
M.B.
j.f. O.C.P.
| ← Servitute. Decizia nr. 9357/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretenţii. Decizia nr. 9119/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
