Contestaţie privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu. Contradicţii între menţiunile din preambului sentinţei ce constituie titlu executoriu şi soluţia din dispozitiv..
| Comentarii |
|
Inadmisibilitatea remedierii acestora pe calea contestaţiei la titlu
Contestaţia la titlu reglementată de dispoziţiile art. 711 alin. 2 NCPC este un mijloc procedural destinat să expliciteze dispozitivul hotărârii ce urmează a fi valorificat, în scopul de a se putea proceda la executarea silită; pe această cale nu poate fi anulat sau modificat titlul executoriu, neputând fi aşadar invocate şi implicit nici analizate împrejurări de natură a repune în discuţie aspecte ce au fost stabilite definitiv şi irevocabil, şi nu este posibilă nici completarea dispozitivului, prin stabilirea calităţii de debitor a unei persoane care nu a avut calitatea de parte în procesul în care s-a pronunţat hotărârea ce constituie titlu executoriu
Prin cererea înregistrată la Judecătoria TgJiu sub nr. 81/318/2014, contestatorul OCPI G.a formulat, în contradictoriu cu intimatul T.T.G.L. contestaţie la executare împotriva executării silite a sentinţei civile nr. 5925 din 16.09.2010 pronunţată de Judecătoria T-J. dosarul nr. 8575/318/2010, rămasă definitivă prin neapelare, executare pornită prin somaţia emisă la data de 12.12.2013 de executorul judecătoresc T.N. în dosarul de executare nr. 223/E/2013, urmare cererii de executare silită formulată de creditorul T.T.G.L., iar în temeiul dispoziţiilor art. 711 Cod procedura civilă, lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 5925/16.09.2010 pronunţata de Judecătoria T-J. în dosarul nr.8575/318/2010, încetarea executării silite şi anularea tuturor actelor din dosarul de executare nr. 223/E/2013 precum şi anularea încheierii nr.8149/06.12.2013 a Judecătoriei T.-J. prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silită întrucât, cu cheltuieli de judecată, precum şi suspendarea executării silite până la soluţionarea prezentei contestaţii.
In motivarea acţiunii, contestatorul a arătat că prin dispozitivul sentinţei civile nr. 5925 din 16.09.2010 pronunţată de Judecătoria T.-J. în dosarul nr. 8575/318/2010, îndreptat prin încheierile nr. 163/20.01.2011 şi nr. 2171/28.06.2012 s-a admis cererea formulată de petentul T.T.G.L. şi s-a dispus rectificarea cărţii funciare nr. 8672 în sensul stabilirii corecte a coordonatelor parcelei A38, respectându-se planul parcelar, iar în partea introductivă a acestei sentinţe, instanţa de fond a arătat că în urma punerii în discuţie a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiei sale invocată prin întâmpinare, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a OCPI G. în baza art.50 ind. 1 din Legea nr.7/1996 în sensul că soluţionarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară se face fără citarea oficiului teritorial pe care, dintr-o eroare materială, nu a mai reiterat-o şi în dispozitivul acestei sentinţe civile. Mai mult, instanţa de fond a reţinut în considerentele aceleiaşi sentinţe că „trasarea în teren a parcelei A 38 fiind transpusă eronat de către PFA M.N." ori persoanele fizice autorizate nu sunt salariaţii OCPI G..
Contestatorul a arătat că împreună cu somaţia, executorul judecătoresc i-a transmis şi copia procesului verbal încheiat în data de 18.03.2011 la sediul său, înregistrat cu nr. 3/4624/18.03.2011, prin care s-a stabilit că persoana fizică autorizată M.N. va întocmi documentaţia cadastrală de rectificare în baza acestei sentinţe civile pentru imobilul cu numărul cadastral 5705, parcela A38. tarlaua 62 cu respectarea planului parcelar care va fi întocmit de Comisia Locală de fond funciar a municipiului T-J. De asemenea, conform dispoziţiilor art.24 alin.(2) din Ordinul Directorului General al Agenţiei Naţionale de cadastru şi Publicitate imobiliară nr.634/2006, cu modificările şi completările ulterioare, răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentaţiei şi corespondenţa acesteia cu realitatea din teren precum şi pentru identificarea şi materializarea limitelor imobilului în concordanţă cu actele doveditoare a dreptului de proprietate puse la dispoziţie de proprietar, revine persoanei autorizate iar conform dispoziţiilor art.22 alin (10) din I^egea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „angajaţilor Agenţiei Naţionale şi ai unităţilor subordonate le este interzis să execute, în calitate de persoane fizice autorizate sau de experţi judiciari, lucrări de specialitate" . Prin dispozitivul sentinţei civile nr. 5925 din 18.09.2010 instanţa nici nu a stabilit vreo obligaţie în sarcina OCPI G., rectificarea unei cărţi funciare efectuându-se, la cerere, de către OCPI G. cu respectarea dispoziţiilor legale în materie de carte funciară potrivit prevederilor art. 877 cod civil conform cărora drepturile tabulare se dobândesc, se modifică şi se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciară
Contestatorul a arătat şi că, în ceea ce priveşte încheierea nr. 8149/06.12.2013 a Judecătoriei T.-J. prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silită, solicită anularea acesteia fiind dată fără îndeplinirea condiţiilor legale şi că constatarea faptului că sentinţa civilă nr. 5925 din 15.09.2010, pronunţată de Judecătoria T.-J. in dosarul nr. 8575/318/2010, nu conţine obligaţii susceptibile de executare silită în înţelesul dispoziţiilor art.628 alin, (1) Cod procedură civilă conform cărora „pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de hani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, desfiinţarea unei construcţii, a unei plantaţii ori a altei lucrări, încredinţarea minorului, stabilirea locuinţei şi vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlu executoriu". In motivarea încheierii nr.8149/06.12.2013, instanţa a apreciat cererea de încuviinţare a executării silite ca fiind întemeiată faţă de prevederile art.632 afini şi 2 Cod procedură civilă şi faţă de prevederile de art. 120 din OUG nr.99/2006 care, de altfel, nici nu sunt incidente în cauza de faţă şi fără a se analiza că sentinţa civilă nr.5925/16.09.2010 a Judecătoriei T. J. nu conţine obligaţii ce pot fi executate conform dispoziţiilor art.628 alin. 1 Cod procedură civilă şi fără ca prin aceasta să se reţină în sarcina OCPI G. achitarea vreunui debit faţă de creditorul T.T.G.L. aşa cum eronat reţine instanţa în motivarea încheierii respectiv „în consecinţă va autoriza creditorul să treacă ia executarea obligaţiei cuprinsă în titlul executoriu, pentru recuperarea debitului'.
Contestatorul a arătat că, potrivit dispoziţiilor art.622 afin. (4) Cod procedură civilă, executarea unor obligaţii de a face, precum înscrierea sau radierea unui drept, act sau fapt dintr-un registru public, emiterea unei autorizaţii, eliberarea unui certificat sau predarea unui înscris şi artele asemenea, se poate obţine la simpla cerere a persoanei îndreptăţite, făcută în temeiul unui titlu executoriu, fără a fi necesară intervenţia executorului judecătoresc, iar numitul T.T.G.L. în baza dispoziţiilor vechiului cod de procedură civilă a mai încercat, de două ori, investirea cu formulă executorie a acestei sentinţe însă Judecătoria T.-J. a respins de fiecare dată cererea. Mai mult, instanţa nu a observat că, de la data când a rămas definitivă, prin neapelare, sentinţa civilă nr.5925/16. 09.2010 (care a fost comunicată petentului T.T.G.L.la data de 11.10.2010 şi OCPI-ului la data de 12.10.2010) au trecut mai mult de 3 ani iar conform prevederilor art. 705 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită în speţa de faţă la data rămânerii definitive a sentinţei civile nr.5925/16.09.2010 astfel că această sentinţa şi-a pierdut puterea executorie
Contestatorul, şi-a întemeiat acţiunea în drept, pe dispoziţiile art. 622 şi urm. Cod procedură civilă coroborate cu dispoziţiile legale în materie de carte funciară, respectiv art. 676-915 Cod civil, Legea nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul Directorului General al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 634/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin sentinţa civilă nr. 1904/27.03.2014 pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu. în dosarul nr.81/318/2014 a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite.
A fost respinsă excepţia prescrierii dreptului de a cere executarea silită şi excepţia lipsei calităţii procesuale active.
A fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatorul OCPI G. în contradictoriu cu intimatul T.T.G.L.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:
Referitor la cererea privind suspendarea executării, instanţa a respins-o cu următoarea motivare:
Potrivit art. 718 Cod procedură civilă „până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea”.
Instanţa a constatat că motivele invocate de contestator nu sunt temeinice, deoarece rectificarea cărţii funciare nu ar crea un prejudiciu contestatorului, acesta in concluziile pe fond precizând, prin consilier juridic, că intimatul poate solicitat rectificarea cărţii funciare conform planului parcelar. Deci, nemulţumirea contestatorului se referă la faptul că OCPI nu are calitate procesuală şi că intimatul nu trebuia să solicite executarea silită şi nu contestă faptul că intimatul nu ar avea dreptul la rectificarea Cărţii funciare, neprecizând care ar fi prejudiciul creat de intimat.
Astfel, instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 718 Cod procedură civilă, în sensul că nu există motive temeinice. De altfel, din moment ce contestaţia la executare a fost respinsă, suspendarea executării rămâne fără obiect, deoarece suspendarea executării silite se poate dispune până la soluţionarea contestaţiei şi nu până la soluţionarea definitivă a contestaţiei.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a OCPI, excepţie invocată de intimat, instanţa a respins-o, având in vedere că potrivit art. 711 Cod procedură civilă împotriva executării silite se poate face contestaţie la executare de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.
întrucât, in dosarul de executare, OCPI are calitatea de debitori, fiindu-i comunicată somaţia nr. 223/E/2013, acesta are calitate procesuală activă în contestaţia la executare fiind persoană interesată în sensul art. 711 Cod procedură civilă deoarece împotriva sa s-a pornit executarea silită.
Cu privire la excepţia prescrierii dreptului de a cere executare silită, excepţie invocată de contestator, instanţa a respinso cu următoarea motivare:
Potrivit art. 705 alin. 1 Cod procedură civilă „Dreptul de a obţine executare silită, se prescrie in termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel”, iar potrivit art. 2 „in cazul hotărârilor judecătoreşti, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii definitive”.
Este adevărat că sentinţa civilă nr. 5925/16.09.2010 a rămas definitivă la data de
27.10.2010 (fiindu-i comunicată intimatului T.T.G.L. la data de 11.10.2010), dar instanţa a constatat că termenul de prescripţie s-a întrerupt conform art. 708 alin. 5 Cod procedură civilă.
Astfel, intimatul a depus cererea de executare in luna martie 2011, iar la data de
18.03.2011 (fila 15 din dosar) s-a încheiat procesul verbal prin care OCPI a stabilit că PFA. M.N. va întocmi documentaţia cadastrală de rectificare in baza sentinţei civile nr. 5925/2010 şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 163/20.01.2011 în termen de 10 zile de la data întocmirii procesului verbal. Deci, termenul de prescripţie a fost întrerupt, aşa încât un nou termen a început să curgă din anul 2011, contestaţia la executare fiind formulată în termenul legal de 3 ani.
Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 5925/16.09.2010 pronunţată în dosarul nr. 8575/318/2010 şi îndreptată prin decizia nr. 8559/2013, s-a admis cererea formulată de petentul T.T.G.L. in contradictoriu cu intimatul OCPI G. şi s-a dispus rectificarea Cărţii funciare nr. 8672 conform planului parcelar. Sentinţa a rămas definitivă prin neapelare .
în baza acestei sentinţe a formulat cerere de executare silită petentul T.T.G.L. (intimat in prezenta cauză), formându-se dosarul de executare nr. 223E/2013 al BEJ T. N., după ce anterior formulase la OCPI cereri de executare.
în data de 30.12.2013, OCPI a formulat contestaţie la executarea împotriva executării silite a sentinţei civile nr. 5925/16.09.2010 pronunţată în dosarul nr. 8575/318/2010 prin care a solicitat, in temeiul art. 711 Cod procedură civilă, lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 925/2010, încetarea executării silite şi anularea tuturor actelor de executare din dosarul nr.
223/E/2013 precum şi anularea încheierii nr. 8149/06.12.2013 prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite.
Faţă de starea de fapt constatată, instanţa a reţinut următoarele:
Potrivit art.442 Cod procedură civilă „in cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţia potrivnică”, iar potrivit art. 711 alin. 2 Cod procedură civilă „dacă nu s-a utilizat procedură prevăzută la art. 443, se poate face contestaţie la executare şi în cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu”
Potrivit textului de lege enunţat, lămurirea dispozitivului unei sentinţe se poate face cu privire la întinderea, înţelesul sau aplicarea acestuia. în speţă, verificând dispozitivul sentinţei civile, instanţa a constatat că acesta a fost lămurit, fiind dispusă rectificarea cărţii funciare conform planului parcelar.
Potrivit doctrinei şi practicii judiciare contestaţia având ca obiect „lămurire dispozitiv”este destinată să expliciteze dispozitivul hotărârii ce urmează a fi pus in executare, fără a reprezenta un mijloc procedural destinat a anula sau modifica însuşi titlul executoriu, o atare finalitate putându-se realiza doar prin intermediul căilor de atac.
De asemenea, în decizia nr.1493/18.02.2011, s-a reţinut de către ICCJ faptul că „o eventuală greşeală de judecată sub aspectul titularului obligaţiei, in funcţie de situaţia de fapt concretă, ar fi putut fi îndreptată doar in calea de atac împotriva sentinţei, in prezentul cadra fiind posibilă doar lămurire dispozitiv”.
Susţinerea contestatorului în sensul că OCPI nu are calitate procesuală pasivă nu reprezintă argument contradictoriu in cuprinsul dispozitivului, ci existenţa unor contradicţii între considerente şi dispozitiv, care ar fi trebuit să conducă la o altă soluţie decât cea efectiv adoptată.
Această neregularitate din conţinutul deciziei conduce la incidenţa cazului de casare (contradicţie intre considerente şi dispozitiv) cu consecinţa producerii unei vătămări ce nu ar putea fi înlăturată decât prin casarea hotărârii.
Faptul că cererea a fost admisă in contradictoriu cu OCPI dovedeşte că acesta are calitate de debitor.
Dacă OCPI consideră că există contradicţie între considerente şi dispozitiv în sensul că s-a reţinut că nu are calitate procesuală pasivă, aceasta reprezintă motiv de apel şi nu lămurire dispozitiv, având posibilitatea să declare apel, hotărârea fiindu-i comunicată. Motivul invocat de contestator, respectiv să se menţioneze in dispozitiv că acesta nu are cabtate procesuală pasivă, nu reprezintă un motiv de lămurire dispozitiv, pentru că, a menţiona in dispozitiv faptul că OCPI nu are calitate procesuală pasivă ar reprezenta o modificare a dispozitivului şi nu o lămurire deoarece, prin admiterea excepţiei bpsei cahtăţii procesuale pasive, acţiunea ar fi fost respinsă faţă de OCPI, or, in dispozitiv, cererea a fost admisă în contradictoriu cu OCPL
întrucât contestatorul nu a declarat apel împotriva hotărârii care-i era opozabilă, nu poate sobcita modificarea hotărârii prin contestaţie la executare.
Referitor la încheierea de încuviinţare a executării silite, instanţa a considerat că sunt îndeplinite condiţiile legale prevăzute de art. 628 Cod procedură civilă, prin titlul executoriu stabilindu-se obligaţia de a face, respectiv rectificarea cărţii financiare.
în consecinţă, întrucât executarea silită a fost pornită in baza unui titlu executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 5925/16.09.2010, nu există motive de anulare a actelor de executare.
Cu aceste considerente au fost respinse cererea de suspendare a executării silite, excepţia prescrierii dreptului de a cere executarea sibtă şi excepţia lipsei calităţii procesuale active şi contestaţia la executare formulată de contestatorul OCPI G. în contradictoriu cu intimatul T.G.T.L.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelantul OCPI G., prin care a invocat neintrarea în cercetarea fondului de către prima instanţă întrucât nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate de către contestatoare.
S-a făcut trimitere la dispoziţiile legale ce reglementează instituţia lămuririi hotărârii judecătoreşti, lămurire care, apelanta susţine că se referă la aspectele formale ale judecăţii, respectiv judecătoml nu revine în această cale la soluţia pronunţată.
în concret s-a invocat atâta vreme cât excepţia lipsei calităţii pasive a OCPI a fost pusă în discuţia contradictorie a părţilor, instanţa admiţând mai întâi excepţia după care a trecut la discutarea probatoriului, numai dintr-o eroare materială la redactarea hotărârii nu a mai reiterat în conţinutul dispozitivului admiterea excepţiei.
S-a apreciat ca fiind eronată reţinerea instanţei că prin menţionarea în dispozitiv a lipsei calităţii procesuale pasive s-ar ajunge la o modificare a hotărârii, întrucât probatoriile s-au discutat exclusiv în contradictoriu cu intimatul T.T.G.L., a susţinut totodată că explicitarea dispozitivului în sensul în care s-a solicitat prin contestaţia la executare are în vedere prevederile art. 877 Cod civil în sensul că drepturile tabulare se dobândesc, se modifică şi se schimb numai cu respectarea regulilor de carte funciară, că dispoziţiile de rectificare C.F din dispozitivul sentinţei 5925/2010 nu relevă o obligaţie stabilită în sarcina apelantei, ci doar dreptul petentului la rectificarea C.F. 8872 în sensul stabiliri coordonatelor corecte ale parcelei A 38 respectând planul parcelar.
S-a mai arătat că în considerentele sentinţei s-a arătat că „trasarea în teren A38 fiind transpuse eronat de către PFA M.N.” , ori potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. 2 din Ordinul Directorului General al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 634/2006, corectitudinea întocmirii documentaţiei revine persoanei autorizate, iar conform dispoziţiilor art. 22 alin. 10 din Legea 7/1996 „ angajaţilor Agenţiei Naţionale şi ai unităţilor subordonate le este interzis să execute, în calitate de persoane fizice autorizate sau de experţi judiciar, lucrări de specialitate”.
S-a mai invocat că titlul executoriu nu menţionează clar şi explicit cine are obligaţia stabiliri corecte a coordonatelor parcelei A38.
O altă critică a vizat greşita reţinere de către instanţă a faptului că încheierea de încuviinţare executare silită îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 628 Cod procedură civilă, în acest sens s-a susţinut că instanţa a ignorat dispoziţiile art. 32 din Legea 7/1996 conform cărora soluţionarea acţiunii în rectificare CF se face fără citarea OCPI care nu poate avea calitatea de debitor într-o astfel de acţiune.
S-a susţinut de asemenea că este în eroare asupra titlului executoriu, că nu sunt incidente dispoziţiile art. 632 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă şi art. 120 din OUG 29/2006, respectiv nu s-a verificat tocmai faptul că sentinţa nu conţine obligaţii ce pot fi executate silit, că nu se menţionează în sarcina OCPI G. vreo obligaţie constând în plata vreunui debit.
Tribunalul Goij prin decizia civilă nr.729 de la 3.07.2014 a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant OCPI G.
Pentru a pronunţa această decizie tribunalul a reţinut următoarele:
în prealabil au fost expuse câteva consideraţi legate de legea procesuală aplicabilă în
cauză.
Sentinţa civilă nr. 5925/16.09.2010 ce constituie titlul executoriu a fost pronunţată sub imperiul vechiului cod de procedură civilă în raport de ale cărui prevederi hotărârile pronunţate în legătură cu acţiunile de rectificare carte funciară erau supuse atât apelului, cât şi recursului.
Cererea privind punerea în executare a sentinţei a fost înregistrată la BEJ T.N. la 29.11.2013 aşa cum rezultă din copiile actelor de executare aflate la dosarul de fond, încuviinţarea executării silite fiind realizată prin încheierea nr. 8149 din 16.12.2013 a Judecătoriei T.-J., după intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Potrivit ari. 3 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010, dispoziţiile noului cod de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestora în vigoare.
Aşadar, raportat la data începerii executării silite legea procesuală aplicabilă este Legea nr. 134/2010.
Prin contestaţia la executare formulată de OCPI s-a solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 5925/16.09.2010 şi anularea formelor de executare inclusiv a încheierii de încuviinţare a executării silite.
Referitor la lămurirea dispozitivului sentinţei solicitată în cadrul contestaţiei la executare îşi găseşte întemeierea juridică pe dispoziţiile art. 711 alin. 2 Cod procedură civilă, care prevede că hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută, dispoziţii similare fiind cuprinse şi în Vechiul Cod de procedură civilă.
Astfel, pentru hotărârea judecătorească a cărui dispozitiv se solicită a fi lămurit legea procesuală în vigoare la momentul pronunţării ei prevedea atât calea de atac a apelului, cât şi cea a recursului şi în virtutea reguli referitoare la căile de atac ce trebuie urmate în cazul lămuririi unei hotărârii judecătoreşti şi a lipsei unor excepţii de la această regulă se apreciază că decizia prezentă trebuie să fie prevăzută cu calea de atac a recursului.
Instanţa de fond a fost învestită în raport de motivele cererii introductive de instanţă atât cu contestaţie la titlu - lămurire dispozitiv, cât şi o contestaţie la executare propriu zisă.
Astfel, că în raport de această dublă formă a contestaţiei la executare sunt incidente dispoziţiile art. 460 alin. 3 Noul Cod de procedură civilă care stipulează „în cazul în care prin aceeaşi hotărâre au fost soluţionate mai multe cereri principale sau incidentale dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului hotărârea în întregul ei este supusă apelului. Hotărârea dată în apel este supusă recursului”.
Cât priveşte temeinicia şi legalitatea sentinţei, tribunalul apreciază că apelul este nefondat raportat la toate aspectele contestaţiei la executare.
S-a constatat că aspectul esenţial dedus judecăţii şi care trebuie analizat prioritar este cel legat de lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 5925 din 16.09.2010, sub acest aspect instanţa de fond a apreciat corect că dispozitivul sentinţei nu se impune a fi lămurit având în vedere că lămurirea, respectiv explicitarea dispozitivului hotărârii să nu reprezinte un mijloc procedural destinat a anula sau modifica însuşi titlul executoriu.
Dispozitivul hotărârii este clar sub aspectul admiterii acţiunii în contradictoriu cu OCPI, dispozitivul fiind partea din hotărâre care se poate duce la îndeplinire şi pe calea executării silite.
Reiterarea în dispozitiv a soluţiei menţionate în practicaua hotărârii referitoare la calitatea procesuală pasivă este de natură a modifica conţinutul dispozitivului, care este în concordanţă cu minuta sentinţei.
Deşi există contradicţie între dispozitiv şi menţiunile din practicaua hotărârii aşa cum a reţinut şi instanţa o astfel de contradicţie putea face obiectul căilor de atac împotriva hotărârii, aşadar nu se poate reţine că ar fi eventual o greşeală materială a instanţei.
Cât priveşte referirea apelantei la dispoziţiile legale în raport de care nu are calitate procesuală în acţiunii privind rectificarea cărţii funciare, la faptul că potrivit actelor normative în materia publicităţi imobiliare răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentaţiei revine persoanei fizice autorizate, respectiv angajaţilor Agenţiei Naţionale le este interzis să execute aceste lucrări, sunt aspecte care vizează fondul cauzei soluţionate prin hotărârea judecătorească pusă în executare, care evident nu mai poate fi repus în discuţie pe calea contestaţiei la executare şi de altfel nu este relevată o imposibilitate absolută a aducerii la îndeplinire a dispoziţiilor din titlul executoriu.
Aşadar, aspectele legate de faptul că potrivit Legii 7/1996 soluţionarea acţiunii rectificare carte funciară se face fără citarea Oficiului Teritorial şi în acest context lipsa calităţii de debitor a OCPI exced limitelor contestaţiei la executare în contextul în care se apreciază că dispozitivul hotărârii este neechivoc sub aspectul părţi în contradictoriu cu care s-a dispus admiterea acţiunii.
Referirea la aspectul că acţiunea reclamantului este admisă în contradictoriu cu OCPI relevă că obligaţia privind rectificarea cărţii funciare nu poate fi pusă decât în sarcina părţi împotriva căreia s-a constat admisibilitatea acţiunii.
Cât priveşte susţinerea că instanţa de fond nu a cercetat fondul cauzei, apelanta făcând referire la neanalizarea aspectelor pentru care s-a cerat nulitatea încheierii nr. 8149/2013, s-a constatat că instanţa de fond deşi nu face o motivare detaliată sub acest aspect reţine aspectul esenţial că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 628 Cod procedură civilă prin titlul executoriu stabilindu-se obligaţia de a face, respectiv rectificare cărţii funciare ( dintr-o eroare de dactilografiere s-a trecut „financiare”).
Astfel, instanţa de fond a relevat că şi în situaţia rectificării cărţi funciare hotărârea judecătorească este aptă de a fi pusă în executare.
Obligaţia ce revine apelantei în acord cu dispozitivul hotărârii judecătoreşti este o obligaţie de a face ce presupune faptul personal al acesteia, dispoziţiile procesuale în materia ale executării silite prevăzând şi procedura de urmat în situaţia în care se pune în discuţie obligaţii de a face care nu pot fi îndeplinite prin altă persoană decât debitorul, în acest sens fiind dispoziţiile art. 905 Cod procedură civilă şi dispoziţii din a căror interpretare rezultă că astfel de hotărârii sunt supuse încuviinţări executări silite.
Referirea la motivarea încheierii de încuviinţare a executării silite nu justifică anularea acestei încheierii, trimiterea la dispoziţiile OUG 99/2006 fiind în legătură cu recuperarea de către creditor a debitului referitor la cheltuielile de executare, însă este cert că hotărârea judecătorească trebuia supusă procedurii încuviinţării executării silite.
în raport de cele arătate, în baza art. 480 Cod procedură civilă, apelul a fost respins ca nefondat.
împotriva deciziei a declarat recurs OCPI G.
în motivarea recursului a arătat că, în fapt, prin contestaţia la executare formulată au solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr.5925/16.09.2010 cât şi anularea formelor de executare inclusiv a încheierii de încuviinţare a executării silite.
în ceea ce priveşte contestaţia la titlu-lămurire dispozitiv, atât instanţa de apel, cât şi instanţa de la fond arată în mod eronat că nu se impune a fi lămurit dispozitivul sentinţei civile nr.5925/18.09.2010 motivând că reiterarea în dispozitiv a soluţiei menţionate în practicaua hotărârii referitoare la calitatea procesuală pasivă este de natură a modifica conţinutul dispozitivului încălcându-se astfel prevederile art.711 alin.(2) din Noul Cod de procedura civilă conform cărora „dacă nu s-a utilizat procedura prevăzuta la art.443, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu
Arată că în apel a criticat sentinţa civilă nr. 1904/27.03.2014 şi sub aspectul că instanţa de fond nu a lămurit toate aspectele invocate prin contestaţia la executare întrucât s-a solicitat explicitarea dispozitivului hotărârii ce urmează a fi valorificat şi în raport de faptul că:
- rectificarea unei cărţi funciare se efectuează, la cerere, cu respectarea dispoziţiilor legale speciale în materie de carte funciară potrivit prevederilor Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată şi ale art.877 Cod civil conform cărora drepturile tabulare se dobândesc, se modifică şi se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciară.
- titlul executoriu, respectiv sentinţa civilă nr. 5925 din 18.09,2010, nu este clar şi explicit, neconţinând o obligaţie de a face în sarcina sa şi nefiind prevăzut; cine are obligaţia stabilirii corecte a coordonatelor parcelei A38 în raport şi de dispoziţiile art.22 alin.{10) din Legea nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aspecte invocate şi prin contestaţia la executare.
Or, hotărârea recurată nu face referire şi la aceste motive de apel invocate iar lipsa din considerente a motivelor pentru care au fost înlăturate criticile formulate consideră că echivalează cu pronunţarea unei hotărâri care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin.l pct.6 din Noul Cod procedură civilă.
De-asemenea, hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art.488 alin. 1 pct.8 din Noul Cod procedură civilă.
Motivarea instanţei de apel conform căreia obligaţia privind rectificarea cărţii funciare nu poate fi pusă decât în sarcina părţii împotriva căreia s-a constatat admisibilitatea acţiunii încalcă nomele speciale în materie de carte funciară prevăzute de Legea nr.7/1996, repubbcată, de Titlul VII „Cartea funciară" din Codul civil precum şi dispoziţiile art.908 din Noul Cod procedură civilă privind efectuarea înscrierilor în cartea funciară întrucât o hotărâre în rectificare carte funciară nu este susceptibilă a fi executată sibt în raport şi de dispoziţiile imperative ale art.877 Cod civil.
Susţine că prin motivele de apel a arătat şi că la soluţionarea cererii de încuviinţare a executării sibte, instanţa nu a verificat titlul executoriu, respectiv sentinţa civilă nr. 5925 din
18.09.2010, întrucât din motivarea în fapt precum şi în drept a încheierii nr.8149/08.12,2013 rezultă că instanţa este în eroare tocmai asupra titlului executoriu încheierea nr.8149/08.12.2013, neavând nicio legătură cu sentinţa civilă nr. 5925 din 16.09.2010, astfel:
- prevederile art.632 alin.l şi 2 Cod procedură civilă şi art. 120 din OUG nr.99/2008 faţă de care instanţa apreciază cererea de încuviinţare a executării sibte ca fiind întemeiată nu sunt incidente în cauză;
- nu s-a verificat tocmai faptul că sentinţa civilă nr.5925/18.09.2010 a ludecătoriei T.-J. nu conţine obbgaţii ce pot fi executate silit conform dispoziţiilor art.628 alin.ţl ) Cod procedură civilă,
- prin sentinţa civilă nr. 5925 din 18.09.2010 nu se menţionează, în sarcina OCPI Gorj, vreo obligaţie constând în plata unui debit faţă de creditorul T.T.G.L. aşa cum s-a reţinut în motivarea încheierii nr.8149/06.12.2013 „va autoriza creditorul să treacă la executarea obligaţiei cuprinsă în titlu! executoriu, pentru recuperarea debitului'.
Or, sentinţa civilă nr. 5925/18.09.2010 care reprezintă titlul executoriu nu constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în sarcina sa pentru a îndreptăţii instanţa să încuviinţeze executarea silită în vederea recuperării debitului aşa cum s-a menţionat în motivarea încheierii.
De asemenea, consideră că motivarea instanţei de apel conform căreia este cert că hotărârea judecătorească trebuia supusă procedurii încuviinţării sibte şi că motivarea acestei încheieri nu justifică anularea întrucât trimiterea la dispoziţiile OUG 99/2006 sunt în legătură cu recuperarea de către creditor a debitului referitor la cheltuielile de executare sunt contradictorii şi străine de natura cauzei.
Consideră că recuperarea cheltuieblor de executare sunt în raport de accesorialitate faţă obligaţia principală ce ar trebui să rezulte din titlul executoriu şi acestea nu conferă sentinţei civile nr. 5925 din 18.09.2010 valoarea unui titlu de creanţă pentru a fi incidente dispoziţiile OUG 99/2006 aşa cum în mod nelegal a reţinut instanţa de apel.
Mai mult, s-a invocat şi faptul că sentinţa civilă nr.5925/18.09.2010 a Judecătoriei T.-J. care constituie titlul executoriu nu conţine obbgaţii ce pot fi executate sibt, aspecte care ar fi trebuit să ducă la respingerea cererii de încuviinţare a executării sibte conform dispoziţiilor art.685 abn.5 pct.6 din NCPC şi nu la admiterea acesteia, însă instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra lor.
O dovada în sensul că titlul executoriu nu conţine obbgaţii ce pot fi executate sibt este şi faptul că executorul judecătoresc a emis somaţia în dosarul nr.223/E/2013 cu menţiunea că se anexează acesteia copii certificate după încheierea de încuviinţare a predării sibte a bunurilor imobile deşi prin aceasta se încuviinţa, de altfel eronat, executarea sibtă pentru recuperarea unui debit.
Or, consideră că nu este legală şi nici suficientă motivarea instanţei de apel conform căreia prin titlul executoriu s-a stabilit o obligaţie de a face, respectiv rectificarea cărţii funciare atât timp cât instituţia noastră a invocat prin motivele de apel şi faptul că acest titlu executoriu nu conţine obligaţii ce pot fi executate silit, instanţa de apel nepronunţându-se asupra acestora.
Consideră că nu este o condiţie suficientă ca titlul executoriu, respectiv sentinţa civilă nr.5925/16.09.2010 a Judecătoriei T.-J., să fie pronunţat în contradictoriu cu instituţia, atât timp cât instituţia nu intervine prin operaţiunea de rectificare/radiere în cartea funciară în dreptul evidenţiat în cuprinsul acesteia în favoarea intimatului T.T.G.L., în vederea realizării unor drepturi proprii, ci în exerciţiul unor atribuţii care le-au fost conferite prin Legea 7/1996 şi celelalte reglementări în vigoare şi, totodată, cu respectarea normelor speciale de carte funciară.
De asemenea, rectificarea cărţii funciare nr. 8872 în sensul stabilirii corecte a coordonatelor parcelei A38 cu respectarea planului parcelar este condiţionată şi de existenţa planului parcelat în tarlaua 62 a mun. T.-J. iar, din înscrisurile depuse la dosar, instituţia a făcut dovada că acesta nu este încă finalizat de persoanele abilitate prin lege să-l întocmească, respectiv Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar a mun. T.-J., motiv pentru care instanţa de apel trebuia să analizeze motivul de apel constând în faptul că sentinţa civilă nr.5925/16.09.2010 a Judecătoriei T.-J. nu conţine obligaţii în sarcina OCPIG. ce pot fi executate silit.
La data de 20.10.2014 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, faţă de dispoziţiile art. 717 Cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârea pronunţată în contestaţie poate fi atacată numai cu apel, iar dispoziţiile art. 711 alin. 4 şi art. 714 alin. 4 nu sunt incidente.
în mod temeinic a respins instanţa cererea privind suspendarea executării silite, deoarece rectificarea cărţii funciare nu ar crea un prejudiciu contestatorului.
Cu privire la calitatea procesuală activă a contestatorului, în mod corect a fost reţinută calitatea de debitor a OCPI - G.
De asemenea, în mod corect a reţinut instanţa că executarea silită a fost întreruptă la data de 18.03.2011, şi apoi la data de 24.04.2012, conform art. 708 alin. 5 Cod procedură civilă, astfel încât dreptul de a cere executarea silită nu s-a prescris.
Cu privire la fondul cauzei, a arătat intimatul că, aşa cum au reţinut instanţele, în cadrul contestaţiei la executare nu pot fi puse în discuţie motivele de fapt şi de drept avute în vedere în cauza în care s-a pronunţat sentinţa nr. 5925/16.09.2010, deoarece aceasta nu reprezintă un mijloc procedural destinat pentru a anula sau a modifica însuşi titlul executoriu.
în recurs nu au fost administrate probe noi.
Recursul este nefondat, faţă de următoarele considerente.
Analizând cu prioritate, conform art. 248 Noul Cod procedură civilă, excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de către intimat, Curtea a reţinut că este nefondată. Astfel, aşa cum în mod corect a reţinut Tribunalul Goij, faţă de data depunerii cererii de executare în dosarul de executare silită nr. 223/E/2013 - 29.11.2013, în cauză erau aplicabile dispoziţiile Noului Cod de procedură civilă, intrat în vigoare la data de 15.02.1013, conform art. 3 din Legea nr. 76/2012.
Ori, potrivit art. 717 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie poate fi atacată numai cu apel, cu excepţia hotărârilor pronunţate în temeiul art. 711 alin. 1 şi art. 714 alin. 4, care pot fi atacate dreptului comun, iar potrivit art. 717 alin.2 NCPC hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută.
Aceste dispoziţii sunt incidente în cauză, în condiţiile în care, prin contestaţia la executare formulată în prezenta cauză, s-a solicitat atât lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 5925/16.09.2010, cât şi anularea formelor de executare, inclusiv a încheierii de încuviinţare a executării silite.
Prin prisma acestor dispoziţii legale, hotărârea pronunţată în soluţionarea contestaţiei privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă atât apelului, cât şi recursului, în condiţiile în care sentinţa civilă nr. 5925/16.09.2010 a Judecătoriei Tg. Jiu, privind rectificarea cărţii funciare, era la rândul ei susceptibilă a fi atacată atât cu apel, cât şi cu recurs.
Prin urmare, chiar dacă unul din capetele de cerere formulate de recurentă viza o contestaţie la executare propriu zisă, sentinţa dată în cauză este supusă atât apelului, cât şi recursului, conform art. 460 alin. 3 Noul Cod procedură civilă, care prevede că în cazul în care prin aceeaşi hotărâre au fost soluţionate mai multe cereri principale sau incidentale dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului hotărârea în întregul ei este supusă apelului, iar hotărârea dată în apel este supusă recursului.
Reţinând admisibilitatea recursului, cu privire la motivele de recurs invocate de recurentul contestator, Curtea a reţinut următoarele.
Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct 6 Noul Cod procedură civilă, care vizează situaţia în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, nu este întemeiat.
Decizia recurată a fost motivată în fapt şi în drept, corespunzător exigenţelor art. 425 Noul Cod procedură civilă, instanţa arătând argumentele care au justificat soluţia pronunţată şi răspunzând argumentat criticilor formulate prin motivele de apel, eventualele deficienţe putând fi complinite prin motivarea prezentei decizii.
Faptul că instanţa nu şi-a însuşit raţionamentul juridic al recurentului şi nu a răspuns detaliat tuturor argumentelor apreciate relevante de către acesta nu echivalează cu nemotivarea hotărârii, pentru a fi incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 Noul Cod procedură civilă.
în ceea ce priveşte criticile referitoare la nelegalitatea deciziei recurate, Curtea a reţinut că titlul executoriu a cărui lămurire a fost solicitată de către recurentul contestator este reprezentat de sentinţa civilă nr. 5925/16.09.2010 a Judecătoriei Tg. Jiu, pronunţată în dosarul nr. 8575/318/2010, îndreptată prin încheierile de îndreptare eroare materială nr. 163/20.01.2011 şi nr. 2171/28.06.2012, astfel cum au fost modificate prin decizia nr. 8559/01.10. 2013 a Curţii de Apel Craiova, prin care s-a admis cererea formulată de petentul
T.T.G.L. in contradictoriu cu intimatul OCPI G. şi s-a dispus rectificarea Cărţii funciare nr. 8672, în sensul stabilirii corecte a coordonatelor parcelei A38, respectându-se planul parcelar. Sentinţa a rămas definitivă prin neapelare.
Susţinând necesitatea lămuririi acestei sentinţe, recurentul a invocat faptul că la termenul din data de 16.09.2010 instanţa a admis excepţia lipsei procesuale pasive a OCPI Goij, dar din eroare nu a mai reiterat-o şi în dispozitivul sentinţei nr. 5952/16.09.2010.
Contestaţia la titlu reglementată de dispoziţiile art. 711 alin. 2 NCPC este un mijloc procedural destinat să expliciteze dispozitivul hotărârii ce urmează a fi valorificat, în scopul de a se putea proceda la executarea silită.
Prin urmare, pe această cale nu poate fi anulat sau modificat titlul executoriu, neputând fi aşadar invocate şi implicit nici analizate împrejurări de natură a repune în discuţie aspecte ce au fost stabilite definitiv şi irevocabil.
Ori, din acest punct de vedere, dispozitivul sentinţei nr. 5925/16.09.2010 a Judecătoriei Tg. Jiu este clar, prevăzându-se expres admiterii acţiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu OCPI G.
Contradicţia existentă între menţiunile din preambului sentinţei şi soluţia din dispozitiv putea fi cenzurată exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile în care, aşa cum au reţinut şi instanţele de fond, lămurirea dispozitivului în sensul solicitat de recurentul contestator ar avea drept consecinţă respingerea acţiunii formulate în contradictoriu cu OCPI Goij pentru lipsa calităţii procesuale pasive, aşadar modificarea titlului executoriu, ceea ce nu este posibil.
în acest context, nici solicitarea recurentului de a fi lămurită sentinţa în sensul stabilirii persoanei care are obligaţia stabilirii corecte a coordonatelor parcelei A38 nu putea fi primită, în condiţiile în care pe calea contestaţiei la titlu nu este posibilă nici completarea dispozitivului, prin stabilirea calităţii de debitor a unei persoane care nu a avut calitatea de parte în procesul în care s-a pronunţat hotărârea ce constituie titlu executoriu.
Nu vor putea fi primite nici argumentele invocate de către recurent vizând necesitatea lămurii dispozitivului raportat la imposibilitatea punerii în executare a hotărârii, motivat de dispoziţiile speciale existente în Legea nr. 7/1996, Titlul VII, Cartea funciară, art. 908 Cod civil şi art. 877 Cod civil, dar şi de faptul că până în prezent Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar a mun. T.-J. nu a finalizat planul parcelar în tarlaua nr. 62.
Astfel, dispoziţiile legale care reglementează atribuţiile Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi procedura de rectificare a cărţii funciare puteau constitui argumente care, în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. 8575/318/2010 privind rectificarea cărţii funciare, justificau lipsa calităţii procesuale pasive a OCPI G. în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat mai sus, prin dispozitivul acestei sentinţe a fost admisă acţiunea în contradictoriu cu OCPI G, iar sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă, pe calea contestaţiei la titlu nu este permisă reanalizarea acestor dispoziţii legale deoarece în acest mod s-ar aduce atingere puterii de lucru judecat a sentinţei nr. 5925/16.09.2010 a Judecătoriei Tg. Jiu, ceea ce nu este admisibil.
De asemenea, în considerentele sentinţei nr. 5925/16.09.2010 a Judecătoriei Tg. Jiu s-a făcut referire la nerespectarea planului parcelar iniţial, nu la necesitatea întocmirii în viitor a unui asemenea plan de către reprezentanţii comisiei locale.
A mai invocat recurentul că sentinţa civilă nu cuprindea obligaţii ce puteau fi executate silit, conform art. 628 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, astfel încât cererea de încuviinţare a executării silite trebuia respinsă, conform art. 665 alin. 5 pct. 6 Noul Cod procedură civilă, susţinând că asupra acestui aspect instanţa de apel a omis să se pronunţe.
Referitor la aceste susţineri, a reţinut Curtea în primul rând că prin decizia recurată instanţa de apel a reţinut, printre altele, faptul că obligaţia privind rectificarea cărţii funciare nu putea fi pusă decât în sarcina părţii împotriva căreia s-a constatat admisibilitatea acţiunii.
în al doilea rând, susţinerile recurentului în sensul că sentinţa prin care s-a dispus rectificarea cărţii funciare nu conţine obligaţii susceptibile a face obiectul executării silite sunt contrazise de dispoziţiile art. 908 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, în care s-a prevăzut expres că dacă printr-un titlu executoriu s-a dispus efectuarea unei înscrieri în cartea funciară împotriva celui înscris ca titular al dreptului, creditorul va putea solicita, direct sau prin intermediul executorului judecătoresc, biroului de cadastru şi publicitate imobiliară să dispună înscrierea în baza acestui titlu.
Prin urmare, legiuitorul a prevăzut expres, în cadrul executării silite a obligaţiilor de a face sau a nu face, şi posibilitatea executării silite a obligaţiei privind efectuarea unei înscrieri în cartea funciară stabilite printr-un titlu executoriu, prin formularea de către creditor a unei cereri adresate biroului de cadastru şi publicitate imobiliară, direct sau prin executorul
judecătoresc.
Prin prisma acestor considerente, şi contestaţia formulată împotriva încheierii prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite nr. 8149/06.12.2013 a Judecătoriei Tg. Jiu a fost în mod corect respinsă, parte din aceste susţineri fiind invocate de recurentă şi în susţinerea acestei contestaţii.
împrejurarea că în considerentele acestei încheieri, alături de dispoziţiile art. 632 alin. 1 şi art. 665 Noul Cod procedură civilă, reţinute corect ca fiind incidente în cauză, s-au făcut referiri şi la dispoziţii legale care nu aveau legătură cu titlul executoriu în baza căruia urma să se facă executarea silită, nu era suficientă pentru a se dispune anularea acestei încheieri.
Astfel, în condiţiile în care, faţă de motivele mai sus expuse, nu era incident nici unul din cazurile prevăzute de art. 665 alin. 5 pct. 1-7 Noul Cod procedură civilăţîn forma în vigoare la data formulării cererii de executare silită) în care instanţa putea respinge această cerere, soluţia de admitere a cererii de încuviinţare a executării silite a fost corectă.
De asemenea, prin această încheiere a fost admisă încuviinţarea executării silite „prin toate formele prevăzute de lege”, aşadar inclusiv executarea silită directă a obligaţiilor de a
face şi a nu face, conform art. 887 şi art. 903 Noul Cod procedură civilă, menţionate de executorul judecătoresc în cuprinsul somaţiei comunicate recurentului.
Faţă de aceste considerente, reţinând că nu sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 Noul Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat.
(Decizia nr. 1526/2014 din 06.11.2014 - Secţia I civilă, rezumat judecător Ţârlea Mirela Cristina)
| ← Nemotivarea de către instanţa de apel a unuia dintre motivele... | Perimarea. Calea de atac → |
|---|
