Pretenţii. Decizia nr. 728/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 728/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-04-2014 în dosarul nr. 3750/263/2011**
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 728
Ședința publică de la 17 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător E. B.
Judecător C. S.
Grefier A. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta pârâtă S. C. E. Oltenia - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. prin M. Motru, împotriva deciziei civile nr. 93 din 04.02.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți . Minelor SA Târgu Jiu prin lichidator judiciar ROVIGO S.P.R.L, ., M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri ( actual M. E.) prin Direcție Generală de Resurse Minerale București și intimatul reclamant L. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic P. I. pentru recurenta pârâtă S. C. E. Oltenia - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. prin M. Motru și intimatul reclamant L. C. reprezentat de avocat S. C. și procurator L. C. A. lipsind intimații pârâți . Minelor SA Târgu Jiu prin lichidator judiciar ROVIGO S.P.R.L, ., M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri prin Direcție Generală de Resurse Minerale București.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Consilier juridic P. I., pentru recurenta pârâtă S. C. E. Oltenia - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. prin M. Motru, a solicitat admiterea recursului conform motivelor scrise.
A susținut că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a unității pe care o reprezintă.
S-a precizat că M. Leurda a fost închisă în anul 1999 și că în cauza de față sunt aplicabile dispozițiile art. 52 alin. 3 din Legea minelor potrivit cărora închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor se va face cu acordul autorității competente de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare. Astfel, obligația de executare a lucrărilor este prevăzută expres de această lege, iar cel obligat este M. E..
S-a mai arătat că la momentul eliberării titlului de proprietate, respectiv 19.04.2011, reclamantul avea cunoștință de faptul că terenul era degradat și că potrivit Legii 18/1991, republicată avea posibilitatea să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pe alt amplasament, dar nu a făcut acest lucru. La 06.10.2011, reclamantul a formulat acțiune în instanță.
În raport de cele susținute a pus concluzii de admiterea recursului și modificarea deciziei recurate în sensul respingerii acțiunii față de S. C. E. Oltenia.
Avocat S. C., pentru intimatul reclamant L. C., a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
A arătat că nu au fost invocate motive de nelegalitate.
De asemenea, nu poate fi invocată nici lipsa calității procesuale pasive, recurenta fiind cea care a cauzat un prejudiciu reclamantului.
S-a precizat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 52 din Legea minelor, depunând Manualul de închidere a minelor.
Cu privire la solicitarea recurentei de a se efectua o nouă expertiză a arătat că aceasta nu este admisibilă în recurs.
Referitor la contractul încheiat cu . că până în noiembrie 2011 nu a fost efectuată nicio o ecologizare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Motru sub nr._ reclamantul L. C. a chemat în judecată pârâtele SNL Oltenia SA Tg-J. și M. Motru, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la plata sumelor bănești pentru acoperirea prejudiciului care i-a fost cauzat prin activitățile miniere desfășurate de pârâte la M. Leurda.
Prin sentința civilă nr.2098 din 13.09.2012 pronunțată de Judecătoria Motru a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtele M. E. Comerțului și Mediului de Afaceri, cu sediul în București ,Calea Victoriei, nr.152, sector1, . sediul în București, .-38, ., sector 1 și Închidere și C. Minelor SA Tg-J., cu sediul în mun.Tg-J., ..1-15, jud. Gorj.
A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul M. E. Comerțului și Mediului de Afaceri.
Au fost respinse excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive invocate de pârâtele . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. Motru.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul L. C. împotriva pârâtelor . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. Motru, fiind obligate pârâtele în solidar să plătească reclamantului suma de 92.205 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de redare în circuitul agricol a terenurilor degradate din culpa celor două pârâte conform raportului de expertiză.
Au fost obligate în solidar cele două pârâte să plătească reclamantului 3893 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu expertiză.
Împotriva acestei sentința civile a declarat recurs . SA, iar Tribunalul Gorj prin decizia civilă nr.3490 din 26.11.2012 a admis recursul declarat, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 14.01.2013 sub nr._ .
Prin sentința civilă nr. 768 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost respinsă excepția prematurității formulării cererii invocată de pârâte.
A fost respinsă excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocate de pârâtele . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. Motru.
A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul M. E. Comerțului și Mediului de Afaceri.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului E. Comerțului și Mediului de Afaceri, cu sediul în București ,Calea Victoriei, nr.152, sector1, . sediul în București, .-38, ., sector 1 și Închidere și C. Minelor SA Tg-J., cu sediul în mun.Tg-J., ..1-15, jud. Gorj.
A fost admisă în parte cererea așa cum a fost precizată de reclamantul L. C., domiciliat în mun. Motru, ., ..1, ., în contradictoriu cu pârâtele . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg-J., cu sediul în Mun. Tg-J., ..1-15, jud. Gorj și M. Motru, cu sediul în mun. Motru, ..19, jud. Gorj.
Au fost obligate pârâtele . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. Motru să efectueze lucrările de redare în circuitul agricol a terenurilor în suprafață de 0,2635 ha, 0,2375 ha și 0,4823 ha, identificate conform raportului de expertiză.
A fost abilitat reclamantul ca în caz de refuz al pârâtelor să efectueze lucrările de redare a terenului în circuitul agricol, în contul și pe cheltuiala pârâtelor contra sumei de 92.205 lei.
Au fost obligate pârâtele la 3093 lei cheltuieli de judecată.
A fost respinsă în rest cererea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta pârâtă . SA - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. M. Motru, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 1763 din 17.09.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ s-a constatat nul ca nemotivat în termen recursul declarata de pârâta . SA Sucursala Minieră Tg-J. – M. Motru împotriva sentinței civile nr. 768 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
Împotriva acestei deciziii pârâta . SA Sucursala Minieră Tg-J. – M. Motru a declarat recurs fiind admis prin decizia civilă nr. 9576 din 28.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .
A fost casată decizia și trimisă cauza la Tribunalul Gorj pentru a fi soluționată ca instanță de apel.
După casare, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr._ .
Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin decizia civilă nr. 93 din 04.02.2014 a respins ca nefondat apelul formulat de pârâta . SA - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. M. Motru
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 52 alin.3 din Legea 85/2003, actualizată la data de 01.02.2014, închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de exploatare oprite înainte de . prezentei legi și care nu fac obiectul vreunei licențe se vor face cu acordul autorității competente de către ministerul de resort prin direcțiile de specialitate cu fonduri bugetare.
În cauza dedusă judecății, din întâmpinarea depusă la dosar de către . SA aflată la fila 33 din dosarul de fond ce se coroborează cu celelalte probatorii administrate în cursul cercetării judecătorești, rezultă că activitatea de producție din cadrul Minei Leurda a încetat în anul 1998, de la această dată unitatea intrând în proces de conservare.
Apelanta, deși invocă lipsa calității procesuale pasive în raport de art. 52 alin. 3 din Legea 85/2003, arătând că această calitate revine MECMA - Direcției Generale de Resurse Minerale, nu a dovedit în cursul cercetării judecătorești prin niciun înscris că lucrările de exploatare oprite în anul 1998 la M. Leurda și respectiv anterior intrării în vigoare a Legii 85/2003, nu au făcut obiectul unei licențe.
Potrivit dispozițiilor art.4 alin.1 din HG 493/2000 privind aprobarea programului pentru conservarea și închiderea definitivă a unor mine și cariere, etapa a IV-a ,,Cheltuielile pentru închiderea definitivă a minelor și carierelor, fundamentate în programele tehnice de dezafectare, ecologizare și conservare, elaborată în acest scop și avizate conform legii, inclusiv cheltuielile pentru conservare și proiectare, se acoperă din surse proprii și din alocațiile bugetare aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Industriei și Comerțului, în baza listelor anuale de lucrări întocmite de ordonatul principal de credite,,.
În raport de dispozițiile art.37 alin.5 din Legea minelor nr.85/2003, titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa, prin activitățile miniere efectuate până la data expirării ori renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau a administrării.
Cum între titularul dreptului pretins prin acțiune și pârâtele . SA - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. M. Motru există identitatea cerută de lege, în mod corect a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de acestea și pe cale de consecință a fost admisă în parte, așa cum a fost precizată, acțiunea formulată de reclamantul L. C. și obligate pârâtele să efectueze lucrările de redare în circuitul agricol terenurile în suprafață de 0,2635 ha, 0,2375 ha și 0,4823 ha identificate conform raportului de expertiză, iar în caz de refuz a fost abilitat reclamantul să efectueze lucrările de redare în circuitul agricol în contul și pe cheltuiala pârâtei contra sumei de_ lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta . SA - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. M. Motru, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs, pe cale de excepție invocă lipsa calității procesuale pasive, învederând că M. Leurda a fost închisă în anul 1999, conform H.G. nr. 493 / 2000, iar TP nr._ a fost eliberat în anul 2011.
Arată că activitatea obiectivului minier din zonă a încetat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2003 - Legea minelor, astfel că în speță sunt aplicabile prevederile art. 52 alin.3 din această lege, potrivit cărora, închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor se vor face cu acordul autorității competente de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.
În ceea ce privește obligațiile care revin ministerului de resort, precizează că prin art.56 lit..k se stabilește în mod expres că prin direcțiile de specialitate acest minister angajează executarea lucrărilor de conservare / închidere a minelor….asigură monitorizarea factorilor de mediu post-închidere.
Legea prevede în mod expres cui revine obligația de executare a lucrărilor de conservare / închidere a minelor sau a carierelor oprite înainte de . legii, respectiv ministerului de resort, prin urmare atât S. C. E. Oltenia SA (. Divizia Miniera Tg - J. cât și M. Motru nu au nici-o obligație potrivit legii pentru executarea lucrărilor în ceea ce privește minele a căror activitate a încetat înainte de . legii.
Față de această dispoziție a legii, susține că obligația de executarea lucrărilor, își are izvorul în lege, fiind expres prevăzută de aceasta, iar cel obligat este M. E..
În acesta situație, calitatea procesuală pasivă este a persoanei căreia, prin efectul legii, îi revine obligația de a închide minele sau carierele și de a reface mediul afectat de acestea.
Conform art.52 alin 3 din Legea nr. 85 / 2003, refacerea mediului în cazul minelor închise anterior apariției Legii nr. 85/2003, revine în sarcina ministerului de resort, prin direcțiile de specialitate - respective MECMA - Direcția Generala Resurse Minerale.
Arată de asemenea că, reclamantul la punerea în posesie a suprafețelor din titlurile de proprietate avea cunoștință de degradarea acestora și putea să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament. Pentru acest considerent apreciază faptul că reclamantul invocă propria culpă și anume că a acceptat să intre în posesia unui teren care nu este în circuitul agricol. De asemenea, reclamantul recunoaște că la data intrării în posesie avea cunoștință de aceste terenuri, dar a acceptat întrucât reprezenta o sursă de venit sub formă de compensații bănești fără ca acesta să depună vreun efort în acest sens,
Execuția în teren a lucrărilor de amenajare și punerea în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unități specializate în funcție de specificul lucrărilor, pe cheltuiala statului, conform Proiectului de Ameliorare. Lucrările de redare în circuitul agricol se desfășoară în conformitate cu prevederile documentațiilor tehnice întocmite de instituțiile de specialitate și cuprind mai multe etape. Aceste lucrări se realizează în etape succesive, lucrările efectuându-se de instituțiile avizate de M. Agriculturii - respectiv de Agenția Naționala pentru Resurse Minerale care are atribuții principale, între altele, potrivit art.55 lit.h din Legea minelor nr. 85/2003 avizarea documentațiilor privind executarea activităților miniere, cu prevederea și aprobarea, conform legii, a măsurilor de protecție a mediului și de reconstrucție ecologică, cu fonduri alocate de la bugetul de stat.
M. E. și Mediului de Afaceri este ordonatorul de credite pentru alocarea de fonduri bugetare pentru executarea lucrărilor de ecologizare.
Conform legislației specifice, lucrările de redare în circuitul agricol se fac în baza unui proiect de îmbunătățiri funciare întocmit de un proiectant specializat în îmbunătățiri funciare, autorizat de MADR, iar execuția propriu-zisă a proiectului se face de către agenți economici care sunt specializați și autorizați în domeniul MADR.
Redarea în circuitul agricol și ecologizarea nu se poate efectua pe suprafețe mici de teren și cu amplasament în diferite puncte. În acest sens trebuie întocmit un proiect tehnic care să cuprindă întreaga zonă.
În susținerea referitoare la lipsa calității procesuale pasive și indicarea autorităților responsabile și competente a efectua lucrările menționate mai sus, a înaintat instanței de fond și instanței de apel adresa nr._ / 05.06.2012 emisă de M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri prin care informa că a adjudecat lucrările de includere și ecologizare la obiectivul minier Leurda, judelui Gorj, societăților menționate în adresă și solicită prezența în data de 12.09.2012 pentru predarea/preluarea amplasamentului pentru începerea lucrărilor.
În data de 12.09.2012 s-a efectuat predarea terenurilor din Perimetrul Leurda, de către Primăria Motru către . a desfășurat procedura de licitație a lucrărilor de ecologizare și amenajare terenuri, licitație câștigată de .,cu durata contractului pe o perioada de 1 an.
Pe fondul cauzei, învederează că lamomentul eliberării titlului de proprietate, respectiv 19.04.2011, reclamantul avea cunoștința de faptul că terenul era degradat, iar potrivit Legii nr. 18/1991, republicată, avea posibilitatea să conteste amplasamentul și să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pe alt amplasament ( art.8 alin.3 ), dar nu a făcut acest lucru și a solicitat expres aceste terenuri.
În data de 06.10.2011 reclamantul a formulat acțiune în instanță.
Reclamantul a solicitat ca terenurile să fie redate circuitului agricol, iar la momentul emiterii TP terenurile în suprafața de 1,2323 ha erau încadrate în categoria – alte terenuri neagricole. Acest lucru rezultă și din conținutul expertizei specialitatea îmbunătățiri funciare.
În expertiză se arată că suprafața de 1,2323 ha se suprapune peste abatajul nr. 4 exploatat până în anul 1971, deci reclamantul știa de la momentul eliberării TP degradările existente în teren. Mai mult, din suprafața de 1,7333 ha pentru care se solicită redarea, doar suprafața de 0,9833 ha este efectiv degradată.
Contravaloarea lucrărilor de redare este exagerată fiind vorba doar de o suprafața de 0,9833 ha, restul fiind acoperită cu vegetație forestieră.
Pentru aceste terenuri nu s-a efectuat expertiză în specialitatea topografie și expertiză în specialitatea geologie, acestea fiind solicitate și la instanța de fond și la instanța de recurs în primul ciclu procesual și la instanța de fond în al doilea ciclu procesual.
Pentru considerentele expuse și în raport de dispozițiile legale în materie, solicită admiterea recursului și modificarea deciziei recurate în sensul respingerii acțiunii față de S. C. E. Oltenia SA, iar în teză subsidiară - admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare instanței de fond.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Astfel, o primă critică vizează soluționarea greșită a excepției lipsei calității procesuale pasive vizând pe de o parte pe recurenta pârâtă, iar pe de altă parte pe intimații pârâți M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri și ..
Recurenta a susținut că, în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce o privește pe recurenta pârâtă și greșit a fost admisă aceeași excepție în ceea ce privește pe intimatul pârât M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri ( implicit pe intimata pârâtă . )..
Critica referitoare la modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului E., Comerțului și Mediului de Afaceri este neîntemeiată.
Potrivit art.37 alin.5 raportat la art.52 alin.3 din Legea minelor nr.85/2003 ministerul de resort răspunde pentru repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice prin activitățile miniere, numai în situația în care mina și-a încetat activitatea anterior intrării în vigoare a Legii nr.85/2003 și numai dacă mina nu a avut licență de exploatare.
Or, în speță pârâta S. C. E. Oltenia SA – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. prin M. Motru deține licență de exploatare, situație în care pârâta rămâne ținută să repare prejudiciul cauzat din culpa sa, chiar dacă acest prejudiciu a fost constatat după încetarea administrării.
Mai mult, în conformitate cu dispozițiile art.4 alin.1 din HG 493/2000 privind aprobarea programului pentru conservarea și închiderea definitivă a unor mine și cariere, etapa a IV-a ,,Cheltuielile pentru închiderea definitivă a minelor și carierelor, fundamentate în programele tehnice de dezafectare, ecologizare și conservare, elaborată în acest scop și avizate conform legii, inclusiv cheltuielile pentru conservare și proiectare, se acoperă din surse proprii și din alocațiile bugetare aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Industriei și Comerțului, în baza listelor anuale de lucrări întocmite de ordonatul principal de credite”.
Atribuțiile M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri, ca minister de resort au fost strict stabilite prin art. 56 din Legea minelor nr. 85/2003, printre aceste atribuții neregăsindu-se și atribuția de refacere a zonelor miniere, această responsabilitate revenind pârâtelor S. C. E. Oltenia SA – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. Motru în raport de prevederile art. art.37 alin.5 raportat la art.52 alin.3 din aceeași lege.
Prin urmare, în mod legal instanțele anterioare au respins excepția lipsei calitățiii procesuale pasive invocată de pârâtele . SA – Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. Motru și au admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M. E. Comerțului și Mediului de Afaceri.
Cu privire la intimata ., Curtea reține de asemenea că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de aceasta a fost corect soluționată de instanțele anterioare.
În baza contractului de mandat încheiat cu pârâtul M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri, pârâta . are doar atribuții de gestionare și administrare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru executarea și finalizarea lucrărilor și serviciilor prevăzute în „Programul Anual de conservare, închidere, reconstrucție ecologică și activități postînchidere a minelor, în anul …, aprobate prin hotărâri ale Guvernului, a căror finanțare se realizează din alocații bugetare”, anexă la contractul de mandat încheiat cu ministerul economiei.
În atare situație, între pârâtă și reclamant nu există identitatea cerută de lege, așa încât nu se poate reține că intimata pârâtă . are calitate procesuală pasivă în cauza de față, așa cum corect au concluzionat și instanțele de fond și apel.
Susținerea recurentei (sub aspectul calității procesuale pasive a pârâtei . ) referitoare la adresa nr._/05.06._ emisă de M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri a fost invocată pentru prima dată în recurs, fiind formulată„ omisso medio”, trecându-se peste calea de atac a apelului, astfel că în raport de prevederile art. 299 raportat la art. 377 Cod procedură civilă, aceasta este inadmisibilă.
În ceea ce privește fondul cauzei, criticile recurentei pârâte sunt nefondate.
În speță nu se pune în discuție problema unor cheltuieli necesare pentru închiderea și conservarea Minei Leurda, ci prejudiciul cauzat de această mină unor terți (reclamantul din cauza de față) ca urmare a exploatării miniere, ceea ce antrenează răspunderea civilă delictuală a pârâtelor, întemeiată pe dispozițiile art.998-999 cod civil raportat și la prevederile art.95 din OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, modificată prin Legea nr.265/2006.
Câtă vreme s-a făcut dovada prejudiciului suferit de reclamantul L. C., dar și dovada legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu, în mod legal acțiunea formulată de acesta a fost admisă în parte, pârâtele fiind obligate să acopere prejudiciul cauzat reclamantului, în limitele sumelor stabilite prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert P. D..
Faptul că la momentul punerii în posesie, reclamantul a avut cunoștință de împrejurarea că terenul este afectat de lucrări miniere, este irelevant din punct de vedere juridic.
Reclamantul pretinde despăgubiri pentru terenul proprietatea sa pentru care deține titlu definitiv de proprietate, act valabil intrat în circuitul civil, care îi dă dreptul să uzeze de toate prerogativele prevăzute de lege pentru păstrarea acestui drept.
În aceste condiții, criticile recurentei pârâte întemeiate pe modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate a reclamantului, implicit cele referitoare la art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, sunt nefondate.
Referitor la obligația pârâtelor de a efectua lucrările de redare în circuitul agricol a terenurilor în suprafață de suprafață de 0,2635 ha, 0,2375 ha și 0,4823 ha, identificate conform raportului de expertiză. și abilitarea reclamantului ca în caz de refuz să efectueze lucrările de redare a terenului în circuitul agricol în contul și pe cheltuiala pârâtelor contra sumei de 92.205 lei, Curtea reține că această obligație le incumbă în temeiul prevederilor art.37 alin.5 și 52 alin.3 din Legea nr.85/2003 raportat la art.1073 Cod civil, astfel încât susținerile recurentei cu privire la acest aspect sunt nefondate și urmează a fi înlăturate.
.Contravaloarea lucrărilor de redare a terenului în circuitul agricol a fost stabilită prin raportul de expertiză efectuat în primul ciclu procesual, concluziile expertului tehnic sub acest aspect nefiind contestate în calea de atac a apelului exercitată împotriva sentinței civile nr. 768 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria Motru, astfel încât critica formulată direct în recurs este inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare.
Pentru considerentele expuse constatând că în cauză nu subzistă niciunul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de art.304 pct. 1-9 Cod pr.civilă recursul declarat de pârâtă este nefondat și în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă urmează a fi respins.
În baza art. 274 Cod procedură civilă recurenta va fi obligată la 1500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, către intimatul L. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă S. C. E. Oltenia - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. prin M. Motru, împotriva deciziei civile nr. 93 din 04.02.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant L. C. și intimații pârâți . Minelor SA Târgu Jiu prin lichidator judiciar ROVIGO S.P.R.L, ., M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri ( actual M. E.) prin Direcție Generală de Resurse Minerale București.
Obligă recurenta la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimatul L. C..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2014.
Președinte, G. I. | Judecător, E. B. | Judecător, C. S. |
Grefier, A. C. |
Red.jud.C.S.
Jud.apel D.F.T./V.N.
Jud.fond D.C.B.
Teh.red. A.G./2 ex
Data: 28.04.2014
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1429/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Succesiune. Decizia nr. 1410/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
