Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1445/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1445/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 20-10-2014 în dosarul nr. 3278/311/2011
Dosar nr._ ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1445/2014
Ședința publică de la 20 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. P.
Judecător R. M.
Judecător I. M.
Grefier G. Ț.
*****************
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul M. I., împotriva sentinței civile nr.131 din 26.03.2013, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. T., A. A., Ș. A., A. H., A. A., intimați intervenienți în nume propriu B. D. și M. I., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică la strigarea cauzei la ordine a răspuns: intimatul pârât C. T. reprezentat de avocat G. M. lipsind: recurentul reclamant M. I., intimații pârâți A. A., Ș. A., A. H., A. A., intimați intervenienți în nume propriu B. D. și M. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează, că nu a fost depusă la dosarul cauzei de către recurentul reclamant dovada achitării taxei de timbru, după care,
Nemaifiind cererii de formulat, instanța a acordat cuvântul asupra excepției netimbrării recursului, după care,
Avocat G. M. pentru intimat pârât C. T. solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca netimbrat.
Se prezintă avocat P. R. pentru recurentul reclamant M. I. și depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei, după care,
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat P. R., pentru recurentul reclamant M. I., a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, în raport de care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probatoriului.
Avocat G. M. pentru intimat pârât C. T., a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 8.03.2011 sub nr._, reclamantul M. I. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul C. T., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 39 mp teren situat în . din titlul de proprietate nr. 7910/72 emis la data de 08.09.1998, situat în spatele imobilului casă de locuit și anexe; stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile părților și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 131 din 26.03.2013, pronunțată de Tribunalul O., a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de apelanții intervenienți în interes propriu B. D., domiciliată în Slatina, ., ., ., M. I. domiciliat în Pitești, ., Județul Argeș, împotriva sentinței civile nr. 4083 din 10.04.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. T., A. A., Ș. A., domiciliați în comuna Schitu, ., A. H., domiciliat în Sibiu, ., Județul Sibiu, A. A., domiciliat în Slatina, .. S4, ..
A fost respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant M. I., domiciliat în comuna Schitu, ..
S-a luat act că intimatul pârât C. T. nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel formulate de apelantul reclamant, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză și prin raportare la probele administrate la fond și în apel, tribunalul constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Contrar celor susținute de apelantul reclamant, prima instanță nu a încălcat forme de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 C.proc.civ., neputându-se reține că sentința a fost pronunțată cu nerespectarea principiului garantării dreptului la apărare și al contradictorialității.
În acest sens, din observarea actelor de procedură de la dosar, tribunalul constată că la termenul din data de 26.09.2012, când a fost prima zi de înfățișare, reclamantul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiză topografie cadastru, fără a solicita și administrarea probei cu martori, o asemenea cerere fiind formulată numai după depunerea la dosar a raportului de expertiză.
Procesul civil este guvernat de principii fundamentale pe baza cărora se stabilesc raporturile dintre instanța de judecată, părțile litigante și ceilalți participanți la proces, legat de activitatea lor procesuală. Principiile fundamentale reprezintă reguli esențiale ce determină structura procesului civil și guvernează întreaga activitate judiciară, nerespectarea acestora fiind sancționată cu nulitatea actelor de procedură, atrăgând casarea hotărârii judecătorești astfel pronunțate. Nulitățile decurgând din nesocotirea principiilor fundamentale sunt nulități virtuale și operează fără ca partea care le invocă să fie obligată la dovada vătămării, în astfel de situații fiind în prezența unei prezumții simple de vătămare, ce decurge din însăși natura normelor procedurale încălcate.
Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este principiul contradictorialității dezbaterilor. Contradictorialitatea constă în posibilitatea conferită de lege părților de a discuta și combate orice element de fapt sau de drept al procesului civil. Existența fundamentală a contradictorialității impune cerința ca nicio măsură să nu fie ordonată de instanță înainte ca aceasta să fie pusă în discuția contradictorie a părților, pentru că nicio măsură nu poate fi dispusă de judecător fără a acorda părților dreptul de a se apăra, asigurându-le acestora posibilitatea de a a-și susține și de a-și argumenta cererile, de a solicita administrarea de probe, de a combate susținerile adversarului, nerespectarea principiului contradictorialității și al garantării dreptului la apărare fiind sancționată cu nulitatea hotărârii.
Respectarea acestui principiu are o importanță deosebită în realizarea justiției prin procesul civil deoarece asigură realizarea dreptului constituțional la apărare al părților din proces și contribuie la stabilirea adevărului. În aplicarea acestui principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că părțile în litigiu trebuie să aibă posibilitatea de a lua cunoștință despre toate piesele din dosar, de natură a conduce la soluția ce o va pronunța instanța (Hotărârea C.E.D.O. din 22 februarie 1996, pronunțată în cauza Bulut c. Austria; Hotărârea C.E.D.O. din 22 iunie 2000, pronunțată în cauza Coeme și alții c. Belgia).
Prin sentința apelată nu s-a adus atingere nici dreptului la apărare. Principiul garantării dreptului la apărare este de ordin constituțional, fiind consacrat prin art. 24 al Legii fundamentale, și depășește interesul părților întrucât respectarea sa tinde la aflarea adevărului în procesul civil, încălcarea lui atrăgând, de asemenea, casarea hotărârii.
Nu s-a putut susține că cererea reclamantului a fost soluționată fără ca acesta să aibă posibilitatea de a-și expune punctul de vedere, adică de a se apăra, atunci când prima instanță a respins cererea de suplimentare a probatoriului încuviințat în cauză, cu atât mai mult cu cât solicitantul nici nu a indicat pe care prevedere legală, din cele conținute de art. 138 alin. 1 C.proc.civ., se întemeiază această solicitare.
Pe fondul pricinii, tribunalul a constatat că soluția adoptată de prima instanță este pe deplin justificată de probele administrate la fond, coroborate cu cele din apel.
În mod temeinic instanța de fond a ținut seama de concluziile raportului de expertiză la pronunțarea sentinței, în condițiile în care natura pricinii impune cunoștințe de specialitate în domeniul topografic.
Nu se poate da eficiența probatorie dorită de apelantul reclamant înscrisului denumit „notă de constatare”, din data de 31.08.2009, în condițiile în care în cuprinsul acestuia nu se indică în ce modalitate au fost efectuate măsurătorile și nici măcar dacă au fost efectuate măsurători.
În plus, dată fiind calitatea persoanelor care au făcut parte din această comisie (primar, viceprimar și inginer), fără legătură cu activități de măsurători topografice, tribunalul nu va ține seama la soluționarea cauzei de cele inserate în cuprinsul notei de constatare în cauză.
În condițiile în care singura probă care tinde a confirma susținerile reclamantului este depoziția martorei C. M., audiată în apel, probă care nu se coroborează însă cu alte probe de la dosar, tribunalul constată că afirmația potrivit căreia vechiul aliniament nu ar fi fost respectat de către pârâți nu este dovedită în speță, nefiind motive pentru a se schimba linia de hotar stabilită de prima instanță.
Aceasta cu atât mai mult cu cât din depoziția martorului M. I., audiat în apel, rezultă că atunci când a fost edificat de către pârâți gardul actual, au fost păstrați 2 stâlpi de lemn din vechiul gard, care au fost efectiv încastrați în fundație și care sunt vizibili și la momentul actual.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 296 C.proc.civ., ținând seama că prin încheierea de ședință din data de 03.09.2013 excepția netimbrării apelului declarat de apelanții intervenienți a fost admisă, tribunalul a anulat ca netimbrat calea de atac exercitată de aceștia și a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât.
Potrivit principiului disponibilității, principiu fundamental al procesului civil, tribunalul a lua act că intimatul pârât C. T. nu solicită cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că în fapt, prin decizia recurată, instanța de apel a respins ca nefondat apelul.
A arătat că prin cererea de apel formulată împotriva sentinței civile nr.4083 din 10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, a solicitat instanței de apel, invocând încălcarea dreptului la apărare prin respingere, cererii de suplimentare a probatoriului cu proba testimonială, administrare! probei cu martori precum și refacerea raportului de expertiză efectuat îi cauză.
In paragraful nr.7 din partea introductivă a deciziei recurate, se menționează faptul că:"instanța din oficiu dispune rectificarea încheierii de ședință din data de 27.03.2014, în sensul că proba testimonială cu martorii; a fost dispusă din oficiu și nu la cererea domnului avocat P. R. pentru apelantul reclamant M.".
Cererea de probatoriu pe care a formulat-o, așa cum am arătat, prin chiar cererea de apel, a fost reiterată la termenul din data de 03.10.2013 termen la care, apărătorul, a solicitat administrarea probei testimonial cu martorii depuși cu listă la instanța de fond precum și refacerea raportului de expertiză, urmând ca expertul să aibă în vedere toate înscrisurile emise d Primăria comunei Schitu.
Așa cum se poate observa din dispozitivul încheierii din data d 31.10.2013, instanța de apel a prorogat pronunțarea asupra probele solicitate de către apărătorul meu pentru următorul termen de judecată și î mod eronat instanța a dispus rectificarea încheierii din data de 27.03.2014 sub aspectul solicitării cererii de probatoriu, cererea de probatoriu fiind formulată la termenul din data de 31.10.2013.
Deși a solicitat administrarea probei testimoniale cu doi martori, instanța de apel ne-a cenzurat numărul de martori la câte unul pentru fiecare parte, respectiv martorul C. M., propusă de mine și M. I., propus de către intimatul C. T..
Din depozițiile celor doi martori, rezultă cu certitudine faptul că gardul edificat de către intimatul-pârât nu este construit în linie dreaptă, martora C. M. afirmând :".. .în prezent gardul nu mai este în linie dreaptă, ci este spre proprietatea reclamantului. Vechiul gard din sârmă ghimpată era în linie dreaptă.", iar martorul M. I. afirmând că :"Nici gardul vechi și nici gardul nou nu au fost și nici nu sunt în linie dreaptă, ci prezintă o buclă, în sensul că este curbat spre proprietatea reclamantului. Este deci apropiat spre casa apelantului reclamant."
Interesantă este afirmația acestui ultim martor, în sensul că, așa cum reiese din ultimul paragraf al depoziției sale, s-a stabilit în . 1999 și nu cunoaște situația existentă anterior acelui an.
., când imobilul a fost construit în anul 1975, așa cum reiese din nota de constatare nr.432 din 14.05.1975, notă în care se precizează distanța de l,90m dintre casă și hotar, cu un martor care nu știa care a fost amplasamentul gardului înainte de 1999 și cu siguranță ani buni după aceea, cu două depoziții în care se menționează că gardul nu este în linie dreaptă, apreciez că instanța de apel a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil în momentul în care a restricționat numărul martorilor propuși de către mine a fi audiați, în momentul în care nu a efectuat adrese către O.C.P.I.01t pentru a ne emite schițele cu amplasamentele terenurilor și mai ales atunci când a respins cererea privitoare la refacerea raportului de expertiză.
Se impunea refacerea raportului de expertiză deoarece expertul, așa cum rezultă din răspunsul la adresele formulate de apărătorul meu, nu a avut în vedere documentele existente în cadrul primăriei, nefiind solicitat vreun punct de vedere în acest sens. De altfel, așa cum s-a stabilit pe parcursul derulării procesului în fața instanței de apel, documentele cele mai importante, se aflau în posesia O.C.P.I. O..
Din schița aferentă raportului de expertiză întocmit în cauză, se observă că expertul specifică dimensiunile peste tot mai puțin acolo unde era cel mai important, între imobilul meu și gardul construit de către intimatul-pârât.
Față de cele mai sus menționate, a solicitat admiterea apelului, casarea deciziei Tribunalului O. și trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând ca instanța de apel să administreze probatoriul cerut de către mine atât la instanța de fond, prin cererea de apel, cât și la termenele din data de 31.10.2013 și 24.04.2014, respectiv audierea celui de-al doilea martor depus cu listă la instanța de fond la termenul din data de 16.01.2013, emiterea, în vederea obținerii schițelor cu amplasamentele terenurilor în litigiu, de adrese către O.C.P.I.O. și refacerea raportului de expertiză.
In drept, se întemeiază pe disp.art.304 pct.9,312 alin3, c.pr.civ.1865.
Legal citat intimatul pârât C. T. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în recurs, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză și în conformitate cu dispozițiile art.3041 din Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente :
Astfel, sunt nefondate susținerile recurentului potrivit căruia instanța de apel i-a încâlcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, în condițiile în care a încuviințat doar audierea unui singur martor, din cei doi propuși de el, pentru a dovedi faptul că gardul despărțitor ce delimitează proprietățile învecinate ale părților, a fost refăcut de către pârât pe un nou amplasament precum și respingerea cererii privind refacerea raportului de expertiză..
Pronunțându-se în acest fel asupra cererii de probatorii formulată de către apelant, Tribunalul O. nu a încălcat reclamantului cele două principii fundamentale ce guvernează procesul civil român.
Aceasta întrucât expertiză efectuată în cadrul primei instanțe a fost întocmită în mod corespunzător, în raport de măsurătorile efectuate la fața locului și de actele de proprietate prezentate de către părți.
Chiar dacă prima instanță nu a avut în vedere actele premergătoare, care a stat la baza celor două titluri de proprietate emise pe numele autorilor reclamantei și pârâtului, aceste înscrisuri au fost înaintate de către Primăria comunei Schitu Greci, în cadrul instanței de apel, însă Tribunalul verificând aceste înscrisuri în raport cu actele avute în vedere de către prima instanță la pronunțarea soluției, s-a constatat că în ceea ce privește suprafețele de terenuri pe care le deține în proprietate părțile din proces, nu există diferențe, astfel încât s-a concluzionat că nu se impune refacerea raportului de expertiză în raport de aceste înscrisuri depuse în cadrul instanței de apel.
În al doilea rând Tribunalul O. a considerat că în dovedirea amplasamentului liniei de hotar este suficient să fie audiați doar câte iun singur martor, din partea ambelor părți, neputându-se susține astfel că procedând astfel Tribunalul O. a încălcat formele de procedură prevăzute sun sancțiunea nulității prevăzute de art. 1205 alin 2 c.pr.civ.
În ceea ce privește critica adusă de către recurent instanței de apel, privind analizarea depozițiilor martorilor audiați în cauză, se constată că nu poate fi primită întrucât stabilirea situației de fapt de către cele două instanțe de fond pe baza probatoriului administrat în cauză, constituie un aspect de netemeinicie și nu de nelegalitate
Aceasta întrucât odată cu abrogarea dispozițiilor 304 pct. 11 c.pr.civ; instanța de recurs cenzurează hotărârile instanțelor anterioare, numai prin prisma aplicării corecte a legii, verificând doar aspectele de nelegalitate invocate.
Sub acest aspect pentru a fi admisibil recursul, este necesar ca cele invocate prin intermediul acestei căi extraordinare de atac să se încadreze într-unul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 pct.1 -9 c.pr.civ.
În cauză recurentul a invocat prevederile art. 304 pct.9 c.pr.civ, însă motivele invocate de către acesta nu se încadrează în acest motiv de modificare, astfel ca în baza art. 312 alin1 C.Pr.Civ., urmează, sa fie respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat formulat de reclamantul M. I., împotriva sentinței civile nr.131 din 26.03.2013, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. T., A. A., Ș. A., A. H., A. A., intimați intervenienți în nume propriu B. D. și M. I., având ca obiect revendicare imobiliară.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2014.
Președinte, S. P. | Judecător, R. M. | Judecător, I. M. |
Grefier, G. Ț. |
Red.jud.S.P./30.10.2014
Tehn. 2ex/G.Ț.
J.f.C.M.
J.apel.S.O./I.B.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1288/2014. Curtea de Apel... | Grăniţuire. Decizia nr. 560/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
