Anulare act. Decizia nr. 2165/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2165/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 2165/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2165
Ședința publică de la 08 Martie 2013
Complet constituit din:
Președinte: I. M.
Judecător: S. A. C.
Judecător: M. M.
Grefier: A. Golașu
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul C. I. împotriva deciziei civile nr. 407/18.10.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți ., SC N. . comunei M. – Instituția Primarului, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 01.03.2013, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză la 08.03.2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. decizia recurată, Tribunalul Gorj a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant C. I. împotriva sentinței civile nr.1707/30.06.2010 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._, reclamantul C. I. a chemat în judecată pe pârâții, P. M., . . și a solicitat să se constate fie nulitatea absolută, fie anularea contractului de închiriere nr. 214/02.03.2009.
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei, P. M. la încheierea contractului de vânzare cumpărare privind imobilul - apartament nr. 2 situat în localitatea M., ., sub sancțiunea daunelor cominatorii în cuantum de 300 lei/zi de întârziere calculate de la data introducerii cererii și până la îndeplinirea obligației.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei o precizare prin care a învederat că solicită constatarea nulității absolute a contractului de închiriere nr. 214/02.03.2009 dată fiind cauza imorală a contractului dar și încălcarea cu intenția a unui act normativ de ordine publică, încheierea actului având drept scop fraudarea legii
P. sentința civilă nr.1707/30.06.2010 s-a respins acțiunea reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că la data de 02.03.2009 a fost încheiat contactul de închiriere nr. 214/2009, având ca părți contractante pe pârâta, ., în calitate de proprietar și . de chiriaș și că această convenție a intervenit urmare a cererii formulate la data de 12.02.2009 de către ., prin administrator, I. B., prin care se solicita închirierea apartamentului situat în . . amenajării unui depozit de medicamente.
Că, pe respectiva cerere se află mențiunea că în ședință ordinară a Consiliului Local M. s-a aprobat închirierea și schimbarea destinației pentru locuit în depozit de medicamente.
Că, la data de 31.07.2008, a fost adoptată de Consiliul Local al C. M. o hotărâre privind reducerea prețului apartamentelor degradate – diminuarea cu 50% a valorii de inventar a 419 apartamente și potrivit susținerilor părților nici unul dintre cele 419 apartamente nu a fost înstrăinat
Au fost reținute dispozițiile art.966 C.civ. și s-a apreciat că dispozițiile legale care interesează ordinea publică sunt, în totalitatea lor, norme imperative, de la care nu se poate deroga prin act juridic, sub sancțiunea nulității absolute.
Că, un act juridic se socotește săvârșit în frauda legii când anumite norme legale sunt folosite nu în scopul în care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative, fiind o încercare de abatere legii de la finalitatea ei, fraudarea legii constituie un abuz de drept, sancționat (explicit sau implicit) printr-o . dispoziții legale (art. 1 și 3 din Decretul 31/1954, art. 1203 Cod civil, art. 723 Cod proc. civilă).
S-a apreciat că în speță, nu s-a făcut dovada ca prin încheierea contractului de închiriere, pârâții au urmărit un scop prohibit de lege sau contrar ordinii publice, aceștia neavând vreun raport obligațional cu reclamantul, dar nici cunoștință de existența cererii nr. 5633/26.09.2008, prin care reclamantul și-a arătat disponibilitatea de a achiziționa apartamentul cu pricina.
Că, atâta timp cât imobilul nu a fost înstrăinat ci doar cedată folosința ca atribut al dreptului de proprietate, iar cererea reclamantului viza dobândirea dreptului de proprietate nu s-a apreciat existența unei complicități a pârâților la fraudarea interesului reclamantului.
Cu privire la lipsa unei hotărâri a Consiliului Local prin care să se fi dispus schimbarea destinației de locuință a imobilului, în spațiu pentru desfășurarea de activități comerciale s-a reținut potrivit minutei întocmite la data de 26.02.2009 și a procesului verbal din aceeași dată că s-a hotărât închirierea pe durată nedeterminată a apartamentului litigios dar și schimbarea destinației din spațiul de locuit pentru a se amenaja un depozit de medicamente.
S-a respins capătul de cerere privind încheierea contractului de vânzare cumpărare a apartamentului litigios cu motivarea că simpla ofertă de a contracta făcută de către una dintre părți nu produce efecte juridice în lipsa consimțământului valabil exprimat și a acceptării acesteia de către cealaltă parte, în cauză neexistând consimțământul valabil exprimat și acceptarea ofertei de a contracta a celeilalte părți.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul.
Prima critică formulată se referă la faptul că instanța a respins greșit cererea sa privind nulitatea absolută a contractului de închiriere ce a avut ca obiect apartamentul situat în localitatea M., ..5, . acesta era lovit de nulitate absolută, nulitate ce a constat în frauda la lege, întrucât nu se putea încheia acest act pentru un apartament cu destinație de locuințe, fără ca să fie schimbată destinația în spațiu pentru desfășurarea de activități comerciale.
În susținerea acestui motiv de recurs sunt expuse mai multe considerente care au fost arătate și prin motivele de fapt ale cererii de chemare în judecată.
Se invocă existența cererii nr. 5633/26.09.2008, a hotărârii nr. 9 din 31.07.2008 a Consiliului Local M. privind vânzarea și nu închirierea apartamentelor, încălcarea dispozițiilor art.42 din Legea 230/2007.
Printr-o altă critică apelantul susține că instanța a încălcat dispozițiile art.1073 C. civ. cât și HCL nr. 9/31.07.2008.
Precizează în acest sens c ă a formulat cerere pentru cumpărarea apartamentului în litigiu la data de 26.09.2008 și ulterior acestei cereri, imobilul a fost închiriat către ., cu încălcarea dreptului său.
Tribunalul analizând apelul a constatat că acesta nu este fondat și l-a respins în temeiul art. 296 C. pr. civ. pentru următoarele considerente:
Frauda la lege invocată de apelant ca și motiv de nulitate absolută a contractului de închiriere intervenit între pârâtele . și . nu a fost dovedită în speța de față în condițiile art. 960 C. civ.
Apelantul trebuia să dovedească că părțile prin mijloace viclene au realizat convenția prin eludarea unor norme imperative contra unui interes legitim și ocrotit de lege al acestuia.
De asemenea, frauda la lege există și în situația în care anumite norme legale imperative sunt folosite în scopul eludării altor norme legale imperative, respectiv pentru ocolirea unor dispoziții legale de la sensul și spiritul lor, situație care în speța de față nu există.
Obiectul convenției a căror nulitate se solicită îl reprezintă închirierea unui apartament situat în . făcea parte din cele 419 apartamente pentru care P. M. a hotărât vinderea acestora cu diminuarea prețului.
Faptul că proprietarul a dispus cedarea folosinței bunului și nu înstrăinarea lui nu reprezintă o eludare a unor norme legale imperative atâta timp cât dreptul de proprietate este socotit a fi dreptul cel are o persoană fizică sau juridică de a dispune de bunul său în mod absolut și nelimitat.
Normele invocate de apelant în susținerea cererii dar și prin motivele de apel nu reprezintă norme imperative care să prohibească cedarea folosinței bunului din litigiu.
Solicitarea apelantului de a cumpăra imobilul prin cererea nr.5633/26.09.2008 nu-i conferă acestuia un drept nici cel puțin de preemțiune asupra bunului litigios, atâta timp cât proprietarul este singurul care poate dispune de acesta.
Nu este fondat nici cel de-al doilea motiv de apel prin care se invocă încălcarea prevederilor art. 1073 C. civ. și HCL nr. 9/31.07.2008.
Obligația solicitată de apelant a fi executată de către pârâtă nu există în sarcina acesteia, întrucât apelantul nu este creditorul pârâtei și nu are nici un drept de a dobândi îndeplinirea exactă a unei obligații.
Instanța de fond a apreciat în mod corect și cu privire la soluționarea acestui capăt de cerere, considerând că încheierea actelor juridice bilaterale sunt guvernate de principiul consensualismului și de îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 948 C.civ.
Față de cele reținute apelul declarat a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei decizii în termen legal a declarat recurs reclamantul C. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând că are interes în acțiunea de constatare a nulității absolute, deoarece la data de 25.09.2008 a solicitat cumpărarea apartamentului prin cererea înregistrată la P. M. sub nr. 5633/26.09.2008 ca efect a HCL 9/31.07.2008, prin art. 2 din hotărârea amintită Primarul și compartimentele de specialitate erau obligați să ducă la îndeplinire vânzarea apartamentelor devastate.
Precizează în acest sens că deși a formulat cerere pentru cumpărarea apartamentului în litigiu la data de 26.09.2008 și ulterior acestei cereri, imobilul a fost închiriat către ., cu încălcarea dreptului său.
Susține astfel recurentul că cererea sa privind nulitatea absolută a contractului de închiriere încheiat între . și P. M., lovit de nulitate absolută, nulitate ce a constat în frauda la lege, este întemeiată și se impune anularea acesteia cu obligarea Primăriei M. să încheie contract de vânzare – cumpărare în condițiile HCL 9/2008, conform cererii sale nr. 5633/2008.
Cum cererea nu s-a soluționat de bună-voie, cere și daune cominatorii.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, Curtea, constată următoarele:
P. acțiunea pendinte, reclamantul C. I. a chemat în judecată pe pârâții, P. M., . . solicitând să se constate fie nulitatea absolută, fie anularea contractului de închiriere nr. 214/02.03.2009, iar pe cale de consecință a solicitat obligarea pârâtei, P. M. la încheierea contractului de vânzare cumpărare privind imobilul - apartament nr. 2 situat în localitatea M., ., sub sancțiunea daunelor cominatorii în cuantum de 300 lei/zi de întârziere calculate de la data introducerii cererii și până la îndeplinirea obligației.
Reclamantul a depus ulterior la dosarul cauzei o precizare prin care a învederat că solicită constatarea nulității absolute a contractului de închiriere nr. 214/02.03.2009, dată fiind cauza imorală a contractului, dar și încălcarea cu intenție a unui act normativ de ordine publică, încheierea actului având drept scop fraudarea legii
Soluționarea prezentei cauze a fost suspendată potrivit disp. art. 244 pct. 2 cpc până la pronunțarea unei soluții de P., după desființarea rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru nr. 1927/P/2009 din 01 04 2010 și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru a dispus scoaterea de sub urmărire penală prin ordonanța din 16 08 2011.
În pronunțarea acestei soluții s-a reținut că, cererea de închiriere a apartamentului solicitat spre cumpărare de către reclamant a fost aprobată în unanimitate de către consilierii prezenți în ședința Consiliului local M. de la data de 26 02 2009.
În baza acestui acord s-a încheiat contractul de închiriere a cărui anulare se solicită în speța de față.
Se reține în continuare că prin încheierea acelui contract nu s-a produs niciun prejudiciu nici reclamantului, întrucât între acesta și Consiliul local nu s-a încheiat nicio convenție cu privire la apartamentul în litigiu, în speță fiind prezentată o simplă ofertă de cumpărare, ofertă care nu a fost acceptată .
Împotriva ordonanței din data de 16 08 2011 s-a formulat plângere la Judecătoria Motru, care a fost respinsă în mod definitiv prin sentința penală nr. 69/13 03 2012.
În motivarea acestei soluții s-a statuat că procurorul a procedat la verificarea contractului de închiriere și a stabilit că acesta a fost legal încheiat în baza unei aprobări emise de Consiliul Local M. în ședința din 26.02.2009.
Se reține totodată că nu a fost prejudiciat Consiliul Local M. pentru că prețul chiriei stabilită prin contract corespunde chiriei stabilită prin HCL M. nr.9/28.03.2008, stată la fila 24 din dosarul de urmărire penală unde se menționează expres că se aprobă prețul la serviciile efectuate de . .
A mai reținut procurorul că nu a fost prejudiciat nici petentul deoarece între acesta și Consiliul Local M. nu intervenise un contract cu privire la imobilul apartament, fiind în prezența unei simple oferte de cumpărare și care nu a fost acceptată.
La dosarul de urmărire penală nu există nici un înscris, emanând de la Consiliul Local M., care să poată fi considerat ,, ofertă de vânzare” adresată petentului sau unui număr nenominalizat de persoane, singura dovadă fiind cererea petentului de cumpărare, temeinic și legal calificată de procuror ca fiind ,, simplă ofertă de cumpărare” și care, nefiind acceptată de către destinatar, Consiliul Local M. nu a dat naștere la drepturi și obligații contractuale .
HCL M. nr.9/31.07.2008 stată la fila nr.9 din dosarul de urmărire penală nu reprezintă ,, ofertă de vânzare”, respectiv din cuprinsul său nu rezultă manifestarea de voință a Consiliul Local M. de vânzare a imobilelor apartamente către petent sau o persoană nenominalizată, mărginindu-se a se stipula diminuarea cu 50 % a valorii de inventar a celor 419 apartamente, în vederea vânzării.
Nicăieri în cuprinsul acestei hotărâri sau al vreunui înscris de la dosarul cauzei nu se menționează de Consiliul Local M. că ,, s-a hotărât vânzarea” atribuție conferită expres de prevederile art.36 al.5 lit. b din Legea nr.215/2001 și pe care intimații să nu o fi adus la îndeplinire.
Este considerată neîntemeiată și susținerea privind încălcarea dispozițiilor art.36 al.5 din Legea nr.215/2001, prin dispozițiile art. 36 al.2 lit.c din Legea nr.215/2001 stabilindu-se în favoarea consiliului local ,, atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei”, iar prin contractul de închiriere așa cum este el depus în copie la fila 10 din dosarul de urmărire penală nu rezultă că bunul închiriat respectiv apartamentul urma să fie folosit pentru desfășurarea de activități comerciale, ci dimpotrivă, din cuprinsul său rezulta obligația chiriașului de a nu schimba destinația spațiului ce face obiectul contractului .
Că este așa și că titularul contractului de închiriere nu a adus nici o modificare imobilului închiriat rezultă și din cuprinsul procesului verbal întocmit la data de 03.05.2011 de domnul expert M. V. ale cărui constatări se coroborează cu cele ale Direcției de Sănătate publică Gorj consemnate în procesul verbal înregistrat sub nr. 17 /12.04.2011 stat la fila 154 din dosarul de urmărire penală.
Cât timp din cuprinsul contratului de închiriere intervenit între administratorul . rezultă că acesta nu este pe durată nedeterminată ,ci este încheiat pe o durată de 3 ani, că nu există vreo dovadă că imobilul apartament nu ar mai fi proprietatea Consiliului Local M. sau că prin modul în care au acționat cei trei intimați ar fi făcut imposibilă vânzarea, susținerile petentul C. I. privind prejudicierea Consiliului Local M. cu suma de 25.500 lei sunt fără vreun fundament, Consiliul Local M. având posibilitatea ca oricând, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. 5 lit. b din Legea nr.215/2001, să hotărască vânzarea acestui apartament.
Se mai reține că, în absența unei oferte reale de a cumpăra, venită din partea petentului și urmată de consemnarea la CEC a sumei de 25.500 lei, simpla cerere a acestuia înregistrată la data de 26.09.2008 sub nr. 5633 nu conține nici un indiciu privind prejudicierea acestei autorități a administrației publice locale Consiliul Local M. cu vreo sumă de bani sau în alt mod.
Reține instanța că la fila 219 din dosarul de urmărire penală există adresa nr. 2139/21.03.2009 prin care sub semnătura intimatului G. G. este încunoștințat petentul că în vederea închirierii sau vânzării –cumpărării Consiliul Local M. îi aduce la cunoștință că sunt disponibile peste 300 apartamente în diferite stadii de degradare și pentru care a fost aprobată diminuarea valorii acestora cu 50% prin HCL nr. 9/2008.
În vederea concretizării acestei oferte nominal adresată petentului și care poate angaja răspunderea ofertantului Consiliul Local M. reprezentat de către primarul G. G., nu s-a făcut nici un demers de către petent.
Pentru că nu a fost prejudiciat nici petentul C. I. și nici Consiliul Local M. în mod temeinic și legal procurorul a reținut că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a început urmărirea penală împotriva intimaților din prezenta cauză G. G., D. N. și D. A. și incidența prevederilor art. 10 lit. d C.p.p.
Pentru considerentele expuse în baza art. 2781 alin 8 lit. a C.p.p., instanța a respins ca nefondată plângerea petentului C. I., menținând soluțiile dispuse în dosarul nr. 1927/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru .
Potrivit disp. Art. 22 c.pr.pen., hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia.
Toate motivele de nelegalitate invocate de către recurent au făcut obiectul analizei organelor de urmărire penală și a instanței penale, care au considerat că în cauză nu au fost încălcate dispozițiile legale, prin încheierea contractului de închiriere nr. 214/02 03 2009.
De asemenea s-a statuat în mod definitiv că o simplă cerere a petentului de a cumpăra apartamentul în litigiu, temeinic și legal calificată de procuror ca fiind o ,,simplă ofertă de cumpărare” și care, nefiind acceptată de către destinatar ,Consiliul Local M., nu a dat naștere la drepturi sau obligații contractuale .
P. urmare, cum în procesul penal a fost analizat modul de încheiere a contractului, sub aspectul legalității, nefiind identificat niciun motiv de încălcare ale dispozițiilor imperative ale legii, instanța civilă nu poate să concluzioneze în sens contrar reținerilor instanței penale.
Toate susținerile reclamantului recurent nu sunt de natură a demonstra caracterul ilicit al cauzei actului juridic contestat, după cum nici condițiile de incidență în speță a fraudei la lege nu sunt dovedite.
Se invocă totodată neîndeplinirea condițiilor generale de valabilitate ale actelor juridice, printr-o simplă referire la disp. art. 948 c. civ., fără a se efectua o dezvoltare convingătoare ale acestor motive de recurs, exceptând cazul menționat la punctul 4 – cauza ilicită.
În concluzie, potrivit disp. art. 312 cpc, nefiind incidente în speță motive de recurs care să conducă fie la modificarea, fie la casarea deciziei contestate, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. I. împotriva deciziei civile nr. 407/18.10.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți ., SC N. . comunei M. – Instituția Primarului, având ca obiect anulare act.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08 Martie 2013.
Președinte, I. M. | Judecător, S. A. C. | Judecător, M. M. |
Grefier, A. Golașu |
Red. AC
Tehnored. A.G. 11 Martie 2013
Jud. apel: Nicolița Ș. și C. A. M.
Jud. fond: S. M. O.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 1773/2012. Curtea de Apel CRAIOVA | Grăniţuire. Decizia nr. 2992/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
