Anulare act. Decizia nr. 8384/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8384/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 8384/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 8384
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător P. P.
Judecător M. P.
Grefier M. V. A.
********************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta B. A. M. M., împotriva deciziei civile nr. 115/15.03.2013, pronunțată de Tribunalul D. –Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-succesor cu titlu particular A. F. – A. și intimata reclamantă B. M., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta pârâtă B. A. M. M., asistată de avocat S. I., lipsind intimatul-succesor cu titlu particular A. F. – A., reprezentat de avocat M. U., lipsind intimata reclamantă B. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Cutea, constatând ca nu mai sunt cererii de formulat și excepții de invocat și apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvntul asupra recursului.
Avocat S. I. pentru recurenta pârâtă B. A. M. M. a susținut că decizia recurată nu conține motivele pe care se sprijină, argumentele invocate fiind străine pricinii, cauze de nelegalizate prevăzuta de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. In motivarea deciziei, instanța de apel arata inițial faptul ca in cauza de fata, pentru a aprecia asupra legalității sentinței pronunțate de instanța de fond, se impune a se lamuri felul nulității invocata de intimatul reclamant prin cererea introductiva de instanța.
Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispoz.art. 304 pet. 9 C. proc. civ., a susținut că instanța de apel in motivare face trimitere la dispozițiile art. 85 din Legea nr. 36/1995 potrivit cu care, cei vătămați in drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței anularea si stabilirea drepturilor lor conform legii, fara a stabili daca, textul de lege amintit instituie o cauza de nulitate absoluta sau de nulitate relativa. A solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat M. U. pentru a pus concluzii orale în raport ce care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra cauzei de față
Prin sentința civilă nr.7014/09.05.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea având ca obiect nulitate act, formulată de reclamanta B. M., în contradictoriu cu pârâta B. M. A..
A fost obligată reclamanta către pârâtă la plata sumei de 1860 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut că: la data de 17 iulie 2002 a fost emis certificatul de moștenitor nr. 79 de către BNP C. T., în baza art. 76 și art. 83 din Legea nr. 36/1995,de pe urma autorului B. F., decedat la data de 30.07.1994, cu ultimul domiciliul în C. și au rămas ca moștenitori B. A. M. M., soție supraviețuitoare, cu cota de ½ din masa succesorală, fiind străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 C. Civil, B. M. – mama și B. Genică – tata.
Instanța a reținut că potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2001 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. Civil, moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii. Așadar, având în vedere că moștenirea autorului s-a deschis la data de 30.07.1994, se vor aplica în speță dispozițiile vechiului cod civil și nu dispozițiile art. 1134 din Noul Cod Civil.
Cu privire la caracterul nulității certificatului de moștenitor, instanța reține că potrivit art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale, până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor a cotei și a bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.
Fiind vorba despre calitatea de moștenitor, nulitatea care sancționează eventuala nerespectare a unor dispoziții legale la încheierea actului juridic, respectiv certificatul de moștenitor, este una relativă, fiind vorba despre o normă legală prin care se ocrotește un interes particular.
Ca urmare, acțiunea în anulabilitate este prescriptibilă, ceea ce înseamnă că nulitatea relativă poate fi invocată numai în termenul general de prescripție extinctivă de trei ani și potrivit art. 9 alin. 2 din Decretul 167/1958, în caz de viclenie ori eroare sau în celelalte cazuri de anulare, prescripția începe să curgă de la data când cel îndreptățit, reprezentantul său legal sau persoana chemată de lege să-i încuviințeze actele a cunoscut cauza anulării, însă, cel mai târziu, de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului.
În speță, certificatul de moștenitor a fost emis la data de 17 iulie 2002, iar prezenta cerere de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 08.02.2012.
Față de susținerea reclamantei că a luat la cunoștință de certificatul de moștenitor în dosarul nr._, instanța a reținut că în dosarul nr._ al Judecătoriei C., Jud. D., s-a pronunțat sentința civilă nr._/16.06.2011.
În cuprinsul acestei sentințe, se face vorbire de certificatul de moștenitor nr. 79/17.07.2002, la fila 27 a sentinței. Deoarece, din cuprinsul sentinței, instanța nu poate identifica exact termenul la care s-a depus certificatul de moștenitor nr. 79/17.07.2002 ( având în vedere că dosarul nr. 604 s-a înregistrat în anul 2008), se va raporta la data pronunțării sentinței, 16.06.2011. În acest sens devin aplicabile dispozițiile art. 19 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, astfel: cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai în termen de o lună de la încetarea cauzelor care justifică depășirea termenului de prescripție. Ori, reclamanta nu s-a încadrat nici în acest termen, depunând prezenta cerere de chemare în judecată la data de 08.02.2012.
Din aceste considerente, instanța a reținut întemeiată excepția prescripției invocată de pârâtă și ca urmare a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, calificat drept apel reclamanta B. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia nr. 115/15.03.2013, pronunțată de Tribunalul D. –Secția I Civilă, în dosar nr._, s-a admis apelul formulat de apelanta-reclamantă B. M., calitate preluată de apelantul-succesor cu titlu particular ANGHELEESCU F.-A., împotriva sentinței civile nr. 7014/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă B. M. A..
A anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut următoarele;
Dintre criticile formulate de catre apelanti, Tribunalul a analizat cu prioritate critica care învederează ca in mod gresit a fost solutionata exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
Pentru o analiza corecta a cauzei se impune cercetarea felului nulitatii care este invocata de către reclamanta apelanta.
Certificatul de moștenitor sau de legatar este actul eliberat de notarul public în urma finalizării procedurii succesorale notariale prin care se constată masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor, cotele ce le revin, precum și bunurile atribuite fiecăruia, dacă s-a realizat și împărțeala acestora ( art. 81 și 83 din Legea nr.36/1995).
Certificatul de moștenitor nu este titlu juridic de proprietate, ci numai un mijloc de insezinare și un instrument probator al calității de moștenitor și al cotei succesorale sau bunurilor care se cuvin.
Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței anularea și stabilirea drepturilor lor, conform legii.
În privința anulării certificatului de moștenitor, trebuie să se distingă după cum partea care solicită anularea a participat la procedura succesorală notarială și a consimțit la eliberarea lui sau, dimpotrivă, are calitatea de terță persoană care nu și-a dat acordul la emiterea lui.
Dacă reclamantul nu a participat la procedura succesorală notarială, poate contesta calitatea de succesor a titularului certificatului de moștenitor sau întinderea drepturilor lui succesorale, mențiunile cuprinse în certificat fiind opozabile numai până la proba contrară. Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor este însă imprescriptibilă când vizează: 1) constatarea calității de moștenitor, stabilirea masei succesorale și a drepturilor fiecărui moștenitor; 2) cuprinderea în masa succesorală a unui bun proprietatea altuia (situație în care acțiunea în anulare întrunește caracteristicile unei acțiuni în revendicare sau în constatare, după caz).Ca regulă generală, acțiunea în anularea certificatului de moștenitor nu este o acțiune de sine stătătoare, ci o acțiune grefată" pe acțiunile care sancționează direct drepturile moștenitorilor sau terților, motiv pentru care se vor aplica regulile specifice acestor din urmă acțiuni care constituie suportul și dau consistență acțiunii în anularea certificatului de moștenitor.
Raportat la aceste considerente și la obiectul dedus judecății, s-a constatat că în mod greșit instanța de apel a reținut caracterul prescriptibil al acțiunii și a soluționat cauza pe excepție.
In consecința cum instanta de fond a solutionat cauza admitind exceptia prescriptiei cererii de chemare in judecata, rezulta ca instanța de fond nu a intrat in cercetarea fondului .
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. A. M. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând următoarele:
In fapt, prin decizia recurata instanța de apel a dispus desființarea sentinței pronunțata de Judecătoria C. si trimiterea cauzei spre rejudecare, cu motivarea ca se impune cercetarea cauzei pe fondul acesteia, si nu pe excepție.
Apreciez ca in privința deciziei reculate sunt incidente doua cauze de nelegalizate, astfel:
a) Decizia nu confină motivele pe care se sprijină, argumentele invocate fiind străine pricinii, cauze de nelegalizate prevăzuta de art, 304 pct 7 C. proc. civ. In motivarea deciziei, instanța de apel arata inițial faptul ca in cauza de fata, pentru a aprecia asupra legalității sentinței pronunțate de instanța de fond, se impune a se lamuri felul nulității invocata de intimatul reclamant prin cererea introductiva de instanța.
Deși o astfel de apreciere era absolut corecta, in motivarea extern de succinta, instanța de apel nu lămurește acest aspect, ci expune considere teoretice privitoare la forța probantă a certificatului de moștenitor, sau la caracterul imprescriptibil al anumitor tipuri de acțiuni, fara o motivarea concreta asupra cauzei de fata,
Se impunea ca instanța sa lămurească cu ce fel de acțiune a apreciat a fi sesizata instanța de fond, ce fel de militate este invocata si in raport de aceasta a se stabili dacă suntem in prezenta unei acțiuni cu privire la care dreptul material la acțiune este prescriptibil sau nu.Mai mult, in considerente se face aprecierea ca instanța de apel ( chiar instanța care a judecat ) in mod greșit a reținut caracterul prescriptibil ai acțiunii. Motivarea este una dintre cerințele obligatorii ale oricărei hotărâri judecătorești, aceasta trebuind sa cantina o analiza clara a elementelor de fapt §i de drept incidente in cauza, analiza care sa conducă și sa susțină soluția conținuta in dispozitiv.
In cauza de fata, decizia recurata, conține in motivare doar aprecieri de ordin general, teoretic, fara referiri concrete la elementele ce particularizează litigiul dedus judecații, astfel meat apreciem ca o astfel de motivare intra sub incidenta dispozițiilor art. 304 pct., 7 C. proc. civ,
b) Decizia este pronunțata cu greșita interpretare si aplicare a legii, cauza de neegalitate prevăzuta de dispozițiile art. 304 pet. 9 C. proc. civ.
Instanța de apel in motivare face trimitere la dispozițiile art. 85 din Legea nr. 36/1995 potrivit cu care, cei vătămați in drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței anularea si stabilirea drepturilor lor conform legii, fara a stabili daca, textul de lege amintit instituie o cauza de nulitate absoluta sau de nulitate relativa. Criteriul esențial, unanim admis de doctrina §i practica judiciara, in raport de care se realizează delimitarea intre cauzele de nulitate absoluta si cea de nulitate relativa, ori de cate ori legea nu conține dispoziții exprese in acest sens, este criteriul interesului ocrotit. Prin raportare la acest criteriu, cum legea conferă dreptul de a cere anularea certificatului doar celor vătămați in drepturile lor, vătămare ce nu poate fi remediata altfel, este cert faptul ca suntem in prezenta unei cauze de nulitate relativa si nu absoluta. in același sens este si formularea conținuta in art. 85 din Legea nr. 36/1995 care face vorbire despre anularea certificatului si nu constatarea nulității absolute a acestuia. Prin instituirea sancțiunii nulității certificatului de moștenitor s-a dorit protejarea unui interes privat, §i nu a unui interes general, obștesc.
Este adevărat faptul ca regimul juridic al unei acțiuni pentru anularea unui certificat de moștenitor este diferit după cum ea este exercitata de o persoana care se pretinde moștenitor, sau de către un terț fara vocație la moștenire. Insa, in cauza de fata, acțiunea a fost inițiata de către numita B. M., In calitate de sora a defunctului B. M., aceasta pretinzând faptul ca In mod greșit nu a fost inclusa in certificatul de moștenitor si nu a participat la procedura succesorala notariala.
Fiind in prezenta unei cauze de nulitate relativa, aceasta este supusa regimului juridic aplicabil in aceasta materie, putând fi invocata doar de persoanele vătămare in dreptul lor, putând fi acoperita prin confirmare, si având un caracter prescriptibil. De altfel, caracterul prescriptibil al acțiunii in anulare certificatului de moștenitor vine in acord cu regimul juridic general pe care legiuitorul 1-a consacrat exercitării drepturilor in materia succesiunii. Astfel, daca legiuitorul a interes sa limiteze la un termen de 6 luni exercitarea dreptului de opțiune succesorala, cu atat mai mult, o acțiunile in anularea unui certificat de moștenitor ce nu constituie prin el însuși un titlu de proprietate nu poate avea decât caracter prescriptibil. A accepta teza contrara, ar însemna a prelungi la nesfârșit starea de incertitudine cu privire la raporturile dintre moștenitori și drepturile cuvenite acestora.
F. de aceste considerente, soluția instanței de fond care a reținut ca dispozițiile art. 1134 din noul Cod civil, nu sunt aplicabile in cauza de fata, text de lege care a constituit temeiul juridic al cererii introductive, a fost absolut corecta.
Cum intimații reclamant, prin acțiunea introductiva a invocat lezarea . privat, este cert ca suntem In prezenta unei cauze de nulitate relativa, §1 nu absoluta, cauza ce poate fi invocata doar de cel ce se pretinde lezat in drepturile sale. In cauza, defunctul B. F. a decedat la data de 30 iulie 1994. Succesiunea sa a fost dezbătuta pe cale notariala in anul 2002, iar intimata a solicitat constatarea nulității certificatului de moștenitor emis de pe urma defunctului sau frate In anul 2012.
Fiind o cauza de nulitate relativa, dreptul la acțiune este prescriptibil, In termenul general de prescripție de trei ani, termen care este supus regimului juridic prevăzut de dispozițiile art. 9 al. 2 din Decretul 167/1958 potrivit cu care "In caz de viclenie ori eroare sau in celelalte cazuri de anulare, prescripția începe sa curgă de la data când cel îndreptățit, reprezentantul sau legal sau persoana chemata de lege sa-i încuviințeze actele, a cunoscut cauza anularii, insa, cel mai târziu, de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului". Or, In cauza de fata certificatul a fost emis in anul 2002, iar acțiunea este promovata In anul 2012, astfel ca fata de considerentele mai sus expuse, exercitarea dreptul ui material la acțiune s-a facut cu nerepetarea termenului de prescripție de 3 ani in cauza ultimate reclamanta nu a solicitat repunerea in termenul de 3rescriptie, cerere care oricum nu mai putea fi formulata, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 19 al. 2 din Decretul nr. 167/1958. "Cererea de repunere in termen va putea fi /acuta numai in termen de o luna de la încetarea cauzelor care justifica depășirea termenului de prescripție",
S-a invocat faptul ca nu s-a cunoscut existenta actului decât urmare a citării in litigiul având numărul_, astfel ca termenul de prescripție ar fi trebuit sa curgă de la acel moment. In acel dosar, in care s-a depus certificatul de moștenitor contestat, soluția a fost pronunțata in luna iunie 2011, iar momentul la care intimata a luat cunoștința de existenta actului este cu mult anterior. Daca dorea sa fie repusa in termenul de prescripție, trebuia sa formuleze cererea in termen de o luna de la momentul a care a luat cunoștința de act, ceea ce nu s-a întâmplat, cererea fiind promovata in anul 2012.
Desi este corecta motivarea instanței de apel potrivit cu care acțiunea în anularea certificatului de moștenitor nu este o acțiune de sine stătătoare, și o acțiune grefată pe acțiunile care sancționează direct drepturile parților, a soluționarea cauzei instanța nu a făcut corect aplicarea acestui raționament.
Pe de alta parte, chiar daca stabilirea caracterului prescriptibil al acțiunii s-ar face in raport de natura dreptului pretins vătămat prin emiterea certificatului, respectiv daca acesta este un drept prescriptibil sau nu, in cauza de fata dreptul la acțiune este tot unul prescriptibil.. In cauza de fata, acțiunea privește dobândirea calității de moștenitor, drept prescriptibil ntracat el se dobândește prin efectul exercitării opțiunii succesorale in ermenul prevăzut de lege.
In mod greșit instanța de apei face trimiteri cu privire la contestarea componentei masei succesorale, in condițiile in care prin cererea introductiva nu s-au invocat decât aspecte privitoare la stabilirea corecta a tuturor comoștenitorilor. Criticile privitoare la componenta masei succesorale m fost formulate pentru prima data prin cererea de apei, astfel ca instanța de ipel nu se putea considera legal sesizata cu analiza unor astfel de cereri.
Nu in ultimul rând se impune mențiunea ca in condițiile in care intimata nu a acceptat in termen legal succesiunea defunctului B. F., aceasta nu justifica nicio vătămare adusa drepturilor sale, pe care le-i pierdut prin efectul conduitei pasive a acesteia, astfel încât promovare cererii introductive de instanța este lipsita de interes.
Pentru considerentele expuse mai sus a solicitat admiterea recursului modificarea deciziei recurate, in sensul respingerii apelului si menținerea sentinței pronunțata de Judecătoria C..
Analizând recursul formulat Curtea reține următoarele;
Primul motiv de critică formulat de recurent este nefondat.
Astfel, critica vizează faptul că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, argumentele fiind străine de natura pricini.
Curtea, analizând sub acest aspect decizia atacată reține că aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină, instanța arătând în considerentele hotărârii, în ce condiții se poate cere anularea certificatului de moștenitor, distingând între cei ce au participat la procedura succesorală notarială și cei ce nu au participat la această procedură.
De asemenea, instanța de apel arată în considerente situațiile în care acțiunea în anularea certificatului de moștenitor este prescriptibilă sau nu, argumentele respective nefiind străine de natura pricinii, așa cum susține recurentul.
Susținerile recurentului în sensul că instanța de apel nu lămurește felul nulității invocate de către intimata - reclamantă, nu se susține în condițiile în care instanța de apel arată că acțiunea în constatarea calității de moștenitor este imprescriptibilă, fiind deci o nulitate absolută.
Cât privește faptul că în considerente chiar instanța de apel reține că în mod greșit s-a reținut caracterul al acțiunii, aceasta este evident o greșeală de dactilografiere ce nu determină nelegalitatea deciziei respective.
O altă critică formulată de recurent privește faptul că în mod greșit instanța de apel a considerat că acțiunea formulată de reclamantă este una imprescriptibilă, susținând recurentul că în speță nulitatea invocată de către reclamantă este una relativă și deci acțiunea este supusă termenului de prescripție de 3 ani.
Și această critică este nefondată.
În speță, reclamanta a solicitat anularea certificatului de moștenitor, și constatarea calității sale de moștenitor legal al defunctului B. F..
Prioritar în soluționarea acțiunii este constatarea calității de moștenitoare legală a reclamantei.
Acțiunea prin care se cere constatarea calității de moștenitor legal este o acțiune reală, îmbrăcând forma unei acțiunii în constatarea unui drept întemeiată pe dispozițiile art. 111 cod proc. civ, fiind astfel o acțiune imprescriptibilă.
Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor, este așa cum a reținut și instanța de apel, o acțiune grefată pe acțiunile care vizează drepturile moștenitorilor, sau terților, motiv pentru care li se aplică regulile specifice acestor acțiuni.
Cum în speță, așa cum s-a arătat, acțiunea în anularea certificatului de moștenitor este o acțiune imprescriptibilă, și acțiunea în anularea certificatului de moștenitor grefată pe constatarea calității de moștenitor a unei persoane ce nu a participat la dezbaterea succesiunii, este una imprescriptibilă.
Criticile recurentului sub acest aspect apar astfel ca fiind nefondate.
Celelalte critici referitoare la termenul la care începea să curgă prescripția cît și la repunerea în termenul de prescripție nu mai au relevanță, astfel că nu vor mai face obiectul analizei instanței.
Pentru considerentele arătate, Curtea constată că decizia atacată este temeinică și legală, astfel că în baza art. 312 cod proc. civ. va respinge ca nefundat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta B. A. M. M., împotriva deciziei civile nr. 115/15.03.2013, pronunțată de Tribunalul D. –Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-succesor cu titlu particular A. F. – A. și intimata reclamantă B. M..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Președinte, M. C. | Judecător, P. P. | Judecător, M. P. |
Grefier, M. V. A. |
Red.Jud. M. P.
Tehn. red. MA / 2ex
Data
Jud. apel R.L.Z.
M.E.N.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 9004/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 8911/2013. Curtea de... → |
|---|
