Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 07/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 07/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 07-11-2012 în dosarul nr. 10600/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr._
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător Tania Țapurin
Judecător D. S.
Grefier C. C.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta C. A. împotriva sentinței civile nr. 238 din 10 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât S. R. P. M. FINANȚELOR.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se următoarele: recurenta reclamantă a depus întâmpinare, prin care a solicitat judecata în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 C.p.c.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față:
P. cererea formulată la data 25.05.2012, reclamanta C. A. a chemat în judecată S. R., solicitând acordarea de daune morale în cuantum de 120.000 euro.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este fiica lui M. I. și M. Polina, că tatăl său M. I. a fost condamnat la 2 ani de detenție, fiind arestat la 03.04.1959 și eliberat la 27.04.1960 pentru că a fost legionar și s-a împotrivit regimului comunist, detenția fiind efectuată în Penitenciarul de la Salcia și Periprava.
A solicitat reclamanta ca la întinderea reparațiilor morale să se țină seama de durata privării de libertate a tatălui, de suferințele pricinuite mamei și celor trei copii, de suferințele fizice și psihice la care a fost supus autorul, precum și de drepturile nepatrimoniale ocrotite de lege cum ar fi dreptul la propria imagine, onoare și demnitate.În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr.221/2009.
Au fost anexate acțiunii: fișa matricolă penală cu nr. matricol nr.63/1959 emisă de Penitenciarul Periprava, certificatele de naștere și de căsătorie ale reclamantei precum și certificatul de deces al autorului M. I..
În cauză, a formulat întâmpinare Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, în numele și pentru S. R. ( împuternicită conform adresei nr.l85827/01.06.2012- fila 17), solicitând respingerea acțiunii, motivat de faptul că dispozițiile art.5 alin.1 lit a din Legea nr.221/2009 au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr.1358/21.10.2010 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial din 15.11.2010, astfel că trebuie să se țină seama de art.31 alin.1 din legea nr.47/1992 și art.l47 din Constituție.
P. sentința nr.238 din 10 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta C. A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București.
Tribunalul a constatat că în cauză se solicită, în temeiul Legii 221/2009 acordarea de daune morale produse ca urmare a unei condamnări cu caracter politic.
Acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral este reglementată de Legea 221/2009 prin art. 5 alin. 1 lit. a, text care prin decizia nr. 1360/21.10.2010 a Curții Constituționale, s-a constatat că este neconstituțional.
P. aceeași decizie, s-a dispus că, în conformitate cu disp. art 147 alin,1 din Constituție, dispozițiile din lege constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă în acest interval, Parlamentul (……), după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile constituției.
Potrivit disp. art. 51 din Constituția României ” respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, iar potrivit art. 145 alin. 2 „deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii”.
Din interpretarea acestor dispoziții legale, cât și a celor prevăzute în art. 144 lit. c din Constituție, rezultă că instanța este obligată să aplice decizia Curții Constituționale, prin care s-a stabilit neconstituționalitatea unei legi sau a unor dispoziții din lege.
În consecință, având în vedere că termenul de 45 de zile de la publicarea Deciziei nr.1360/21.10.2010 a expirat și că în această perioadă organul legislativ nu a pus de acord prevederile neconstituționale din Legea nr.221/2009 cu dispozițiile Constituției, instanța trebuie să aplice Decizia nr. 1360/21.10.2010, care lipsește de efecte juridice dispozițiile art.5 alin. 1 lit. a din lege, iar pe cale de consecință nu se pot acorda de către instanța de judecată daune morale.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta C. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată că instanța de judecată – Tribunalul Gorj, a făcut adresă către UM_ Pitești și către CNSAS, astfel că la data pronunțării sentinței, documentația solicitată de instanță nu a sosit, judecata făcându-se fără aceste documente (hotărâre judecătorească).
P. decizia Curții Constituționale au fost declarate neconstituționale dispozițiile art.5 din Legea nr.221/2009, referitoare la cuantumul despăgubirilor morale; Guvernului României îi revenea sarcina ca în termen de 45 zile să alinieze această lege, statului îi revenea obligația de a stabili prin legi măsurile reparatorii pentru cetățeni. Legile trebuie să fie previzibile și accesibile. Legea nr.221/2009 nu îndeplinește aceste condiții.
A susținut că în drept a fost încălcat art.44 din Constituția României și art.6 CEDO.
Solicită admiterea recursului și casarea sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.299 și 312 Cod pr.civilă.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 06.03._89 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-a inclusiv pot solicita instanței prevăzute la art.4 alin.4, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea Statului la plata unor despăgubiri în cuantum prevăzut de dispozițiile legale incidente.
Dispozițiile art.1 pct.1 din OUG 62/2010 care au modificat lit. a art. 5 au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr.1354/2010, textul anterior acestei modificări având următorul conținut: „a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va ține seama și de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză în temeiul D.L. nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 06 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și al OUG 214/1999, aprobată cu modificări și completări prin Lg. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, prev. art.5 al.1 lit.a Teza I au fost declarate neconstituționale prin deciziile Curții Constituționale nr.1358/2010 și nr.1360/2010.
În astfel de situații sunt aplicabile disp. art. 31 alin.1 și alin.3 din Lg. 47/1992 care prevăd că, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie, iar dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În aplicarea art.31 alin.1 și 3 din Lg. 47/1992 și art.147 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt definitive și obligatorii, efectele răsfrângându-se și în alte cauze nu doar în cauza în care a fost invocată excepția.
Fiind opozabile erga omnes și având putere numai pentru viitor, rezultă că după publicare, deciziile prin care se declară neconstituțională o dispoziție legală au efect asupra cauzelor aflate în curs de soluționare sau care se vor soluționa în viitor.
În acest sens s-a pronunțat și ÎCCJ prin Decizia în interesul legii nr.12/19.09.2011, statuând că declararea neconstituționalității dispoz. art.5 alin.1 lit. a Teza I din Lg. 221/2009 a avut drept consecință atât încetarea efectelor juridice ale acestora, cât și imposibilitatea de a le invoca drept temei juridic în cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de C. Constituțional în Monitorul Oficial.
Astfel fiind, dacă până la această din urmă decizie o instanță judecătorească ar mai fi putut face aprecieri asupra momentului în care deciziile Curții Constituționale sunt aplicabile unui proces aflat în curs de soluționare, după publicarea deciziei în interesul legii, aceasta devine obligatorie pentru toate instanțele judecătorești, acestea din urmă nemaiputând da soluții contrare, conform art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă.
Sunt considerentele pentru care Curtea în temeiul disp.art.312 C.pr.civilă, respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta C. A. împotriva sentința nr.238 din 10 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Noiembrie 2012
Președinte, M. P. | Judecător, T. Ț. | Judecător, D. S. |
Grefier, C. C. |
Red.jud.M.P./15.11.2012
Tehn.M.D.2 ex
J.f.C.A.M.
| ← Cereri. Decizia nr. 13/2012. Curtea de Apel CRAIOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 9175/2013. Curtea de... → |
|---|
