Obligaţie de a face. Decizia nr. 21/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 21/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-11-2012 în dosarul nr. 11093/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr._
Ședința publică de la 21 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Judecător M. P.-P.
Judecător E. S.
Grefier V. R.
x.x.x
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorul T. N. M. împotriva deciziei civile nr. 1188 din 7 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul D. – Sectia I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații S. R. prin M. Finanțelor București, C. Județean Pt.Protecția C. D., C. Ș., I. A., L. M., M. M., B. I., C. F., având ca obiect obligație de a face .
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul contestator T. N. M., personal, lipsind intimații S. R. prin M. Finanțelor București,C. Județean Pt.Protecția C. D., C. Ș., I. A., L. M., M. M., B. I., C. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că recursul de față este declarat împotriva unei decizii irevocabile și nu este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, după care, instanța a pus în discuția părții prezente excepția de netimbrare a recursului:
Recurentul contestator a arătat că se obligă să achite taxa judiciară de timbru până la sfârșitul ședinței de judecată.
Apreciind cauza în stare de judecată, instanța pune în discuție excepția de inadmisibilitate a recursului, acesta fiind declarat împotriva unei decizii irevocabile.
Recurentul contestator arată că cererea sa de recurs este admisibilă și invocă excepția de necompetență a Secției Civile, apreciind că în cauza de față, competenta o are Secția C. Administrativ a acestei instanțe.
Instanța respinge excepția necompetenței secției civile în soluționarea recursului, după care, nemaifiind alte cereri și excepții de invocat, a trecut la soluționarea cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
P. sentința civilă nr.166/2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2010 s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul T. N. M. în contradictoriu cu pârâții S. R. prin M. Finanțelor Comisariatul Județean pentru Protecția C. D., C. F., C. Ș., I. A., M. M., Bobolin I., L. M., în favoarea Judecătoriei C..
P. cererea adresată Tribunalului D. la data de 24.09.2010 reclamantul i-a chemat în judecată civilă pe pârâți solicitând despăgubiri materiale pentru neîndeplinirea obligațiilor decurgând dintr-u contract civil, respectiv suma de 20.000.000 lei ROL pe care reclamantul a achitat-o pârâților la data de 01.04.2009 pentru construcția unui cavou în cimitirul din ., județul D..
Comisariatul Județean pentru Protecția C. D. a depus la data de 28.01.2010 întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive și solicitând judecarea cauzei în lipsă.
În ședința publică din data de 16.03.2011, instanța, din oficiu, a luat interogatoriu reclamantului, având în vedere că la data aceasta a depus mai multe note scrise în care sesizat mai multe nemulțumiri față de mai multe instituții ale statului.
În interogatoriu, reclamantul a precizat expres că îi cheamă în judecată civilă pe pârâții C. Ș., I. A., L. M., M. M., Bobolin I. și C. F. pentru obligarea acestora să-i restituie suma de 2000 lei pe care el a achitat-o pârâtului C. F. pentru o lucrare funerară ce urma să fie executată de către pârâți.
Au fost introduși în cauză și citați cu mențiunea expresă a chemării la interogatoriu.
P. sentința civilă nr.9480/25.05.2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul T. N. M., în contradictoriu cu pârâții S. R. pe M. Finanțelor București și C. Județean pentru protecția C. D., C. Ș. și I. A.,L. M. M. M., Bobolin I. și C. F.,
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamantul a formulat mai multe cereri în acest dosar în care și-a manifestat nemulțumirea față de mai multe instituții ale statului și anume Spitalul de Psihiatrie C., Parlamentul României, Consiliul Superior al Magistraturii și M. Justiției, M. de Interne.
Față de precizarea cererii prin intermediul interogatoriului luat de instanță, nu a fost de acord să se administreze nicio probă.
Potrivit dispozițiilor art. 109 alin.1 din C.pr.civ.” oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintată instanței competente”, iar art. 112 C.pr.civ, precizează elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de chemare în judecată în vederea determinării complete a cadrului procesual specific fiecărei cauze în parte.
Neîndeplinirea acestei cerințe poate fi remediată de către instanță de fond prin raportare la dispozițiile art. 112 alin. 1-3 și art. 1551 alin. 2, teza a II a din C.pr.civ.
În ședința publică din data de 18 octombrie 2010, instanța constatând că reclamantul nu a îndeplinit cerințele stabilite, a dispus suspendarea cauzei în baza art. 155 indice 1 C.pr.civ.
Cauza a fost repusă pe rol la solicitarea reclamantului care a solicitat continuarea judecății și soluționarea cauzei în baza actelor depuse de el la dosar.
Față de cele arătate, instanța a apreciat că acțiunea formulată de către reclamant nu este întemeiată și urmează să o respingă.
Potrivit art. 1169 C.civil ”cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească”.
Din actele depuse la dosar, instanța a apreciat că nu s-a dovedit faptul că ar fi existat o înțelegere între părți cu privire la realizarea unei lucrări funerare în cimitirul din ., județul D..
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs în termen legal reclamantul T. N.M..
P. decizia civilă nr.1730/03.10.2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul cu nr._, s-a constatat nul recursul formulat de recurentul reclamant T. N. M., împotriva sentinței civile nr.9480 din 25.05.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți S. R. prin M. Finanțelor București, Comisariatul Județean pentru Protecția C. D., C. Ș., I. A., L. M., M. M., B. I. Și C. F..
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut că recursul nu a fost motivat, nu au fost indicate motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate și nici nu sunt incidente motive de ordine publică.
În consecință, având în vedere dispozițiile imperative ale art. 306 alin.1 C.pr.civ., Tribunalul a constatat nulitatea recursului pentru nemotivare.
La data de 06.10.2011, contestatorul T. M. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.1730/03.10.2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul cu nr._ .
P. decizia civilă nr.1188 din 07 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosar nr._, s-a respins contestația în anulare formulată de contestator.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat următoarele:
Potrivit art. 317 C.pr.civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de citare a părții pentru ziua când s-a judecat cauza nu a fost îndeplinită potrivit cerințelor legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privind competența, dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului .
De asemenea, conform art.318 C.pr.civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare sau modificare.
Raportând aceste dispoziții legale la motivele invocate în contestație și analizând decizia pronunțată de tribunal în recurs, instanța a reținut că acestea nu se încadrează în motivele expres și limitativ prevăzute de art.317, art. 318 C.pr.civ.
Primul motiv prevăzut de art.318 C.pr.civ. pentru formularea contestației în anulare are în vedere erori materiale în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului, greșeli pe care le comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale.
În esență, contestatorul a invocat erori de interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în litigiile purtate, solicitând în consecință rejudecarea căii de atac a recursului.
Contestația în anulare este o cale de atac de retractare prin intermediul căreia pot fi remediate doar greșeli materiale, nu și reformarea unor greșeli de fond. Fiind o cale de atac de retractare și nu de control judiciar, este inadmisibilă repunerea în discuție a unor elemente de fond ce au fost soluționate de instanță și care s-a pronunțat asupra cererii de recurs conform dispozițiilor legale.
Față de aceste considerente, instanța a constatat că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de textele de lege, astfel că, în temeiul art.320 C.pr.civ., a respins contestația în anulare formulată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul T. N. M., arătând că instanța a aplicat greșit dispozițiile legale aplicabile în cauză, că a fost încălcată Constituția și se impune să-i fie achitată suma de 25 milioane lei de către pârâții- instituțiile statului.
În cauză nu a fost depusă întâmpinare de către intimații pârâți .
Analizând recursul declarat de către contestator, raportat la dispozițiile legale incidente, Curtea constată că acesta este inadmisibil și îl va respinge pentru următoarele considerente :
P. decizia civilă recurată, nr.1188 din 07 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția civilă în dosarul nr._, a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestator împotriva deciziei civile nr.1730/03.10.2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
Din analiza deciziei civile nr. 1730/03.10.2011 pronunțată de Tribunalul D. – Secția I civilă în dosarul nr._, rezultă că s-a constatat nul recursul formulat de recurentul reclamant T. N.M. împotriva sentinței civile nr.9480 din 25.05.2011, pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
În raport de obiectul cauzei, decizia civilă nr. 1730/03.10.2011 pronunțată de Tribunalul D. – Secția I civilă în dosarul nr._ este irevocabilă, așa cum rezultă de altfel și din dispozitivul ei (fila 20 dosar_ ).
Prezentul recurs reprezintă calea de atac exercitată de contestator împotriva soluției pronunțată de tribunal în cadrul contestația în anulare formulate împotriva deciziei civile nr. 1730/03.10.2011 pronunțată de Tribunalul D. – Secția I civilă în dosarul nr._,
Conform art.320 alin.3 cod procedură civilă, hotărârea dată în contestația în anulare este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Or, hotărârea atacată inițial, respectiv decizia civilă nr. 1730/03.10.2011 pronunțată de Tribunalul D. – Secția I civilă în dosarul nr._ , era irevocabilă, nefiind supusă astfel niciunei căi de atac.
În aceste condiții, nici decizia pronunțată în cadrul soluționării contestației în anulare formulată împotriva deciziei irevocabile nr. 1730/03.10.2011 pronunțată de Tribunalul D. – Secția I civilă în dosarul nr._ , nu este supusă niciunei căi de atac.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, raportat la art. art.320 alin.3 cod procedură civilă, recursul declarat de contestator urmează a fi respins ca inadmisibil
Cauza fiind soluționată pe excepție, nu vor fi analizate criticile formulate de către recurentul contestator, în raport de dispozițiile art.137 alin.1 cod procedură civilă, în conformitate cu care instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În privința excepție necompetenței secției civile în soluționarea recursului, invocată prin concluziile orale de către recurentul contestator, Curtea a respins-o ca nefondată, raportat la dispozițiile art.159 și 1591 cod procedură civilă.
Astfel, art.159 alin.1 cod procedură civilă prevede în mod expres la punctele 1, 2 și 3, care sunt cazurile de necompetență de ordine publică, prevăzând la alin.2 că, în toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată.
Din analiza dosarului instanței nr._ /2010 al Tribunalului D. se constată că nu a fost invocată niciodată de către contestator excepția necompetenței secției civile în soluționarea contestației în anulare și eventuala competență a secției de contencios administrativ și fiscal în soluționarea cauzei.
Această excepție a fost invocată pentru prima dată în fața instanței de recurs, deși art.1591 alin.2 cod procedură civilă prevede că necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de către judecător la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.
Art.1591 alin.3 cod procedură civilă prevede că necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfățișare.
D. necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii, conform art.1591 alin.1 cod procedură civilă, însă în speță nu este vorba de această necompetență generală a instanțelor judecătorești, astfel încât având în vedere că excepția necompetenței a fost invocată pentru prima dată în recurs de către recurentul contestator, această excepție a fost respinsă de către instanță, competența rămânând stabilită în favoarea Secției I Civile a Curții de Apel C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul T. N. M. împotriva deciziei civile nr.1188 din 7 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații S. R. prin M. Finanțelor București, Comisariatul Județean pentru Protecția C. D., C. Ș., I. A., L. M., M. M., B. I., C. F..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Noiembrie 2012.
Președinte, M. M. | Judecător, M. P.-P. | Judecător, E. S. |
Grefier, V. R. |
Red.jud.E.S.
Tehn.MC/2 ex.
Data red.27.11.2012
j.cont. C.I.C.
A.M.Tăruș
G.C.F.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 44/2012. Curtea de... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 21/2012. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
