Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 1798/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1798/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 15-02-2012 în dosarul nr. 1798/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1798
Ședința publică de la 15 Februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE TANIA ȚAPURIN
Judecător D. S.
Judecător M. P.
Grefier C. C.
x.x.x.
M. Public a fost reprezentat de procuror C. N. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul S. R., P. M. FINANȚELOR, P. DGFP GORJ împotriva sentinței civile nr. 338 din 28 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamantul P. P. I., având ca obiect Despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se următoarele: prin cererea de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 C.p.c.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
P. cererea înregistrată sub numărul_, venită prin declinare de competență de la Judecătoria Tg. J., reclamantul P. I C. a solicitat ca, în contradictoriu cu S. R., să se constate caracterul politic al condamnărilor suferite în perioada 1975-1989.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin sentința penală nr. 504/26.09.1980 a fost condamnat în baza art. 249 alin. 1 Cod pen. la 7000 lei amendă pentru infracțiunea de neglijență în serviciu prev. de art. 249 alin. 1 Cod pen., solicitând să se transforme pedeapsa amenzii în zile de închisoare, prin sentința civilă 358/23.01.1982 i s-a aplicat pedeapsa de 6 luni închisoare contravențională, a fost concentrat 6 luni într-o unitate de muncă la ordinul Serviciului de Securitate II al IPJ Gorj, a fost arestat în perioada 25 mai 1986- 7 iunie 1986 pentru tentativă de trecere a frontierei, în momentul în care i se retrăsese cetățenia română, iar prin sentința penală 1140/20.09.1989 a fost condamnat la 8 luni închisoare pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, după ce în prealabil i-au fost ridicate documentele de viză pentru emigrarea legală în SUA.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoz. art. 1 alin. 3 și 4 din Legea 221/2009 .
P. sentința civilă nr. 338 din 28 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul P. P. I., pentru constatarea caracterului politic al măsurilor administrative în temeiul Legii 221/2009, în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice București.
S-a constatat caracterul politic a condamnării de 8 luni închisoare dispusă prin sentința penală nr. 1140 din 20.09.1989 și a măsurii administrative de 6 luni concentrare într-o unitate militară de muncă.
S-a respins în rest cererea.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Spre deosebire de dispozițiile cuprinse în art. 1 alin. 1 și 2 din Legea 221/2009, care prevăd în mod expres și limitativ, prin enumerare, ce anume infracțiuni pentru care s-a dispus condamnarea persoanelor sunt considerate a fi condamnări de natură politică, în alin. 3 al articolului 1 invocat de reclamant, cuprinde o normă de reglementare printr-o normă de trimitere care face referiri la anumite scopuri urmărite prin săvârșirea infracțiunilor respective și care sunt cele prevăzute art. 2 alin. 1 din OUG 214/1999 .
Din analiza acestei reglementări a rezultat că legiuitorul a adoptat criteriul subiectiv pentru a delimita infracțiunile politice de cele de drept comun, distincția fiind făcută în raport cu elementele laturii subiective, respectiv mobilul și scopul făptuitorului în momentul săvârșirii faptei, în sensul că prin mobilul sau împrejurările săvârșirii o infracțiune aparent de drept comun capătă caracter politic.
Din interpretarea logică și gramaticală a textului art. 2 alin. 1 din OUG 214/1999 a rezultat că forma de luptă împotriva regimului totalitar presupune o atitudine în mod evident activă, de răsturnare a regimului comunist sau de contestare a legitimității puterii politice din acea perioadă.
Sub acest aspect, s-a reținut din probele de la dosarul cauzei că prin sentința penală 1140/20.09.1989, pronunțată de Judecătoria Tg. J., în dosarul 5923, P. I. a fost condamnat în baza art. 20 rap. la art. 245 Cod pen. la 8 luni închisoare pentru tentativa de trecere frauduloasă a frontierei, iar în baza art. 1 din Decretul 218/1977 s-a dispus să execute pedeapsa prin muncă corecțională într-o unitate socialistă, prev. de art. 86 alin. 3 C.pen.
Infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei era cuprinsă în Codul penal la acea dată în titlul V capitolul I ,, infracțiuni contra autorității” și se pedepsea cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, fapta fiind pedepsită de art. 245 alin. 1 c.pen.
Mobilul și scopul urmărit de P. I. la acea dată în momentul săvârșirii infracțiunii era determinat de faptul că la 4.01.1970 a fost identificat ca fiind autor al unei scrisori anonime adresată postului de radio ,,Europa Liberă,, din conținutul căreia a rezultat că acesta își manifesta o poziție negativă față de măsurile întreprinse de PCR, aducând calomnii la adresa conducerii de partid și de stat, el fiind luat în evidența informativă, așa cum a rezultat din actele depuse la 24.04.1976 ( file, 17,18).
A rezultat de asemenea din nota în cazul S. ( fila 24) că P. I. avea manifestări ,, deosebit de dușmănoase împotriva regimului, aducând grave injurii și calomnii la adresa secretarului general al PCR”, aceeași situație desprinzându-se și din adresa 4687/1975 ( fila 25).
De asemenea are un caracter politic și măsura luată la 15 august 1983 de Centrul M. care l-a concentrat pe P. I. și l-a repartizat la unitate de muncă la UM_ S., în acest sens fiind chiar memoriul adresat de el la 15 oct. 1983 inspectorului șef al IPJ Gorj.
În legătură cu infracțiunea prevăzută de art. 249 Cod pen. și pentru care a fost condamnat la 7000 lei amendă prin sentința penală nr. 504/1980 a Judecătoriei Petroșani, instanța nu poate să rețină caracterul politic al acestei condamnări, în raport de dispoz. art. 1 alin. 3 și 4 din Legea 221/2009, deoarece nu se poate susține că P. I. a săvârșit infracțiunea de neglijență în serviciu, scopul urmărit de el fiind unul de natură politică, iar în ceea privește sancțiunea de 6 luni închisoare contravențională aplicată prin sentința civilă 358/1982, s-a reținut de asemenea că prin Hotărârea 954/28.01.1994 a Comisiei Județene Gorj pentru aplicarea Decretului 18/1990, această sancțiune a fost avută în vedere la stabilirea perioadei de 6 luni ca vechime în muncă și pentru care i s-au acordat drepturile potrivit legii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul S. R., P. M. FINANȚELOR, P. DGFP GORJ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul arată că în mod greșit s-a constatat caracterul politic al condamnării la 8 luni închisoare pentru fapta prevăzută de art.246 Cod penal, săvârșită în forma tentativei, deoarece punerea în aplicare a rezoluției de trecere frauduloasă a frontierei nu a reprezentat o infracțiune pentru care s-a dispus o condamnare cu caracter politic, neputându-se cunoaște în concret scopul urmărit de făptuitor în momentul comiterii faptei.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că prin sentința penală nr. 1140/1989, pronunțată de Judecătoria Tg. J., petentul a fost condamnat la 8 luni închisoare pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. Mobilul și scopul urmărit de făptuitor în momentul săvârșirii faptei, așa cum corect a reținut instanța de fond, a fost de contestare a regimului totalitar al legitimității puterii politice din acea perioadă, avându-se în vedere și în contextul în care a fost săvârșită acea infracțiune, petentul fiind identificat ca autor al unei scrisori anonime adresată postului de radio Europa Liberă, din care rezultă poziția sa negativă față de PCR, față de conducerea de partid și de stat.
Acest context a fost amplificat de renunțarea la cetățenia română coroborate cu solicitarea petentului de a părăsi definitiv țara.
Având în vedere aceste considerente, instanța constată că recursul formulat este neîntemeiat, în cauză fiind dovedite scopurile urmărite prin săvârșirea infracțiunii și care sunt prevăzute în art.2 alin.1 din OUG nr.214/1999, la care face trimitere art.1 alin.3 din Legea nr.221/2009.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 alin. 1 Cod pr. civ., să se respingă ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul S. R., P. M. FINANȚELOR, P. DGFP GORJ împotriva sentinței civile nr. 338 din 28 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamantul P. P. I., având ca obiect Despăgubiri Legea nr.221/2009.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2012
Președinte, T. Ț. | Judecător, D. S. | Judecător, M. P. |
Grefier, C. C. |
Red. jud. DE. S.
Tehn. E. O.
2 ex./05.03.2012
J.f. V. G.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 1770/2012. Curtea de Apel CRAIOVA | Validare poprire. Decizia nr. 1123/2012. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
