Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 9847/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9847/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-10-2012 în dosarul nr. 9847/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9847
Ședința publică de la 18 Octombrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător C. S.
Judecător G. I.
Grefier A. C.
x.x.x.
M. Public reprezentat de procuror C. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul reclamant L. G. împotriva sentinței civile nr.129 din 3 mai 2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât S. R. prin M. Finanțelor P. și D.G.F.P.D..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că s-au depus concluzii scrise de către recurentul reclamant L. G. înregistrate sub nr._/16.10.2012 și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de recurentul reclamant prin motivele de recurs și de intimatul pârât prin întâmpinare, după care:
Instanța, luând act de cererile privind judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față;
La data de 12.12.2010, reclamantul L. G. a chemat în judecată pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. și D.G.F.P.D., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate caracterul politic al condamnării suferite de autorul său, L. G., obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri în valoare de 500.000 Euro pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea acestuia cât și prin strămutarea familiei în altă localitate și 150.000 EURO daune materiale reprezentând contravaloarea bunurilor mobile și imobile confiscare de regimul comunist.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în perioada 10.07._66 a fost strămutat din localitatea A., județul Bihor, în localitatea Mugeni, județul Harghita, ca urmare a condamnării tatălui său pe motive politice L. G..
În noaptea de 10 iulie 1950 a fost ridicat de autoritățile comuniste și judecat în regim de urgență ca dușman al poporului și chiabur și a fost condamnat la patru ani închisoare pe care i-a executat la Penitenciarul Poarta Albă.
Reclamantul a menționat că familiei sale i-a fost confiscată în totalitate averea din ., iar mama sa, împreună cu reclamantul și sora acestuia au fost obligați să părăsească localitatea, refugiindu-se în ..
Pentru a se întreține reclamantul a lucrat ca muncitor necalificat pe diverse șantiere de construcții din țară.
Teroarea și suferințe îndurate au avut aspra reclamantului consecințe extrem de negative atât în plan fizic, cât și psihic, fiindu-i lezate libertatea, integritatea fizică și psihică, drepturile fundamentale ale omului, afectându-i sub toate aspectele situația familială, profesională și socială.
Reclamantul a menționat că i-au fost confiscate următoarele: casa formată din patru camere și 21 ha de pământ, o batoză și suprafața de 2 ha pădure rășinoase.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele acte: acte de stare civilă, decizia nr.229/07.09.1998 privind acordarea unei drepturi prevăzute de Decretul-lege nr.118/1990, extras eliberat de Arhivele Naționale Direcția Județeană Bihor nr.C/1500/28.05.2005, tabele cu batozele existente în plasa Marghita, numele și prenumele proprietarului,certificat nr.C/454/31.10.1997, tabel nominal cu chiaburii, copie declarații R. V., Iegh I., Domoksi Ianioși, Csomor E.-Rosetta, Pito I., Bărză Ioa, sentința civilă nr.4137/1991 a Judecătoriei Oradea.
La data de 25 martie 2011, pârâta Direcția Generală a Finanțelor D. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunea ca neîntemeiată.
Această pârâtă a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune în conformitate cu dispozițiile art. 3 din Decretul nr.167/1958, capătul de cerere privind daunele materiale este nedovedit, reclamantul nefăcând dovada că bunurile a căror contravaloare o solicită au fost preluate abuziv.
In cauza a fost încuviințată prin încheierea din 31 martie 2011 cererea reclamantului privind efectuarea unor adrese către Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și către C.N.S.A.S., dispunându-se emiterea unor adrese către Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și către C.N.S.A.S. în vederea înaintării, în copie, a înscrisurilor ce atestă condamnarea suferită de către numitul L. G., tatăl reclamantului, actele care au stat la baza condamnării și orice alte documente, deținute de acestea cu privire la numitul L. G., precum și toate înscrisurile deținute de aceștia cu privire la confiscarea unei batoze acționată de o locomotivă marca Hofer Schransz seria_, HP-8, dacă acestea există.
P. încheierea de ședință din 3 noiembrie 2011, a fost încuviințată pentru reclamant proba cu expertiza tehnică de specialitate, care să identifice și să evalueze batoza acționată de o locomotivă marca Hofer Schransz seria_, HP-8 față de înscrisurile deținute la dosar.
P. încheierea de ședință de la 17 noiembrie_, instanța a desemnat expert tehnic, în lipsa acordului părților, prin tragere la sorți de pe lista experților autorizați comunicată de Biroul Local de Expertiză, pe domnul expert N. M. și efectuarea unei adrese către Primăria comunei A. pentru a înainta din arhiva fostului CAP, în copie, toate înscrisurile deținute referitoare la batoza marca Hofer Schransz seria_, HP-8 ce face corp comun cu o locomotivă, confiscate de la L. A., bunicul reclamantului.
P. încheierea de ședință de la 2 februarie 2012, față de împrejurarea că ambele adrese emise expertului N. M. au fost restituite la dosar, neputându-se lua în nici un mod legătura cu acesta în vederea efectuării expertizei încuviințate și, având în vedere că dosarul este unul vechi ce trebuie soluționat cu celeritate, instanța a dispus înlocuirea expertului N. M. cu un altul de pe lista de experți comunicată de Biroul Local de Expertize Tehnice de pe lângă Tribunalul D. și, în temeiul dispozițiilor art. 202 Cod procedură civilă și a numit expertul M. T. și a obligat reclamantul a depune la dosar înscrisuri din care să rezulte date cu privire la bunurile mobile confiscate în perioada anilor 1950 de la L. A., bunicul reclamantului, precum și starea tehnică a batozei marca Hofer Schransz seria_, HP-8 ce era acționată de o locomobilă la data rechiziționării sale.
P. încheierea de ședință din data de 15.03.2012 a fost înlocuit expertul M. T. cu expertul B. P., fata de răspunsul la adresa efectuata privind expertul M. T. la Biroul Local de Expertize Tehnice de pe lângă Tribunalul D., prin care se menționa ca acest expert nu mai efectuează expertize.
La dresa efectuata de instanță in sensul realizării expertizei tehnice dispusa in cauza, expert B. P. a răspuns ca :"Expertiza nu se poate realiza neexistând elemente de baza asupra utilajelor batoză de treierat grâu și locomobila.
Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr.129 din 3 mai 2012 a respins ca neîntemeiate capetele de cerere având ca obiect cererea de constatare a caracterului politic al condamnării autorului reclamantului și respectiv având ca obiect cererea de acordare daune materiale formulate de reclamantul L. G., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P..
A respins ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect acordarea de daune morale formulat de același reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Acțiunea promovată de reclamant și precizată ulterior are următoarele capete de cerere:
- obligarea paratei la plata către reclamant de daune morale atât pentru condamnarea suferita de tatăl sau, cât si pentru măsura strămutării adoptată față de reclamant personal, față de mama reclamantului si față de sora acestuia
- constatarea caracterului politic al condamnării penale la 4 ani închisoare suferită de tatăl reclamantului, L. G.
- obligarea pârâtei la despăgubirea reclamantului cu contravaloarea utilajului agricol- batoza acționată de o locomotivă marca Hofer Schransz seria_, HP, confiscata de la tatal reclamantului odată cu condamnarea sa.
Față de capătul de cerere având ca obiect solicitarea de acordare daune morale, instanța a constatat că prev.. art. 5 al.1 lit.a teza 1 si 2 Legea 221/2009 sunt declarate neconstituționale prin deciziile de neconstituționalitate adoptate sub nr. 1354/2010, nr. 1358/2010 si respectiv sub nr. 1360/2010.
Față de această împrejurare si față de prev. art. 147 Constituție, potrivit cu care daca Parlamentul nu modifica dispozițiile legale declarate neconstituționale pentru a le pune in acord cu legea fundamentala in termen de 45 de zile, acestea sunt considerate abrogate de drept, se constata ca prev. art. 5 al.1 lit.a teza 1 si 2 Legea 221/2009, care constituie temeiul juridic pe care se fundamentează acțiunea promovata, sunt abrogate de drept.
Ca atare, capătul de cerere având ca obiect solicitarea de acordare daune morale a fost respins ca inadmisibil.
In ce privește celelalte doua capete de cerere deduse judecații, s-au constatat următoarele:
În fapt, reclamantul este moștenitor în calitate de fiu, alături de sora sa, al autorului L. G.. Acesta din urma a avut calitatea de chiabur si de proprietar al unui utilaj agricol - batoza acționată de o locomotivă marca Hofer Schransz seria_, HP-8, atât terenul cât și utilajul fiind predate la G.A.C. – adresa fila 18 dosar.
Reclamantul a susținut in acțiune ca tatăl sau a fost condamnat pentru motive politice in anul 1950 sa execute 4 ani de închisoare la Penitenciarul Poarta A., iar pe parcursul litigiului a invocat ca familia sa –el, sora si mama sa - ar fi fost strămutata pe motive politice de asemenea începând cu anul 1950, ca le-a fost confiscata in acea împrejurare întreaga avere, printre care si un utilaj agricol, si a solicitat constatarea caracterului politic al condamnării suferite de tatăl sau si despăgubirea sa cu contravaloarea utilajului confiscat.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanța a constatat ca nu se confirma susținerea privind condamnarea la pedeapsa cu închisoarea a tatălui reclamantului.
Astfel, s-au efectuat adrese la CNSAS si Asociația Foștilor Deținuți Politici din România pentru a se trimite instanței, in copie, orice înscrisuri deținute cu privire la autorul reclamantului.
Asociația Foștilor Deținuți Politici din România nu a trimis instanței nici un înscris.
C.N.S.A.S. a trimis un set de 19 documente, precizând ca acestea constituie integral dosarul informativ privind pe numitul L. G. din județul Bihor.
Analizând înscrisurile trimise, instanța a constatat ca acestea privesc o alta persoana cu același nume, nefiind, insa, vorba de tatăl reclamantului, deosebirea dintre cele doua persoane reieșind la analiza extraselor de deces aflate la dosarul cauzei la filele 13 si 59.
Persoana fata de care s-au efectuat actele de urmărire trimise instanței a fost membru al Partidului A. M., fiind numit Primar al . ocupației Ardealului de armatele maghiare.
Din analiza extrasului de moarte al acestuia de la fila 59 dosar, s-a constatat ca acest L. G. s-a născut in . la 27.05.1896 si a decedat in ., la vârsta de 72 de ani, cauza decesului fiind cancer pulmonar..
Din analiza extrasului de moarte de la fila 13 dosar si care îl privește pe autorul reclamantului, s-a constatat ca acesta s-a născut in . județul Bihor, si a decedat in București, la vârsta de 43 de ani, datorita unui accident de munca.
Din adresa trimisa de C.N.S.A.S. si aflata la fila 64 dosar reiese ca autorul reclamantului, dl L. G., născut la data de 05.10.1911 figurează ca "necunoscut" in evidentele fostei Securitati.
F. de aceste împrejurări, precum si având in vedere ca martorul audiat nu a perceput personal împrejurările despre care a relatat instanței de judecata, acesta fiind născut ulterior consumării evenimentelor relatate – martorul Barza I. C. a fost născut in anul 1961, conform datelor din CNP, - instanța a înlăturat depoziția acestuia privind condamnarea autorului reclamantului.
Declarațiile extrajudiciare aflate la filele 19-24 dosar au fost înlăturate, acestea neavând relevanta in ansamblul probator al cauzei, deoarece martorii nu au fost audiați nemijlocit de instanța de judecată, si in condițiile prevăzute de Codul de procedura civila, si, in plus, aceste declarații prezintă supoziții ale martorilor cu privire la evenimentele prin care a trecut familia G., martorii menționați nefiind in postura de a cunoaște cu certitudine daca autorul reclamantului a fost condamnat penal sau daca fata de restul familiei acestuia s-a luat măsura strămutării.
In ce privește sentința civila nr. 4137/1991 a Judecătoriei Oradea, in aceasta hotărâre nu se consemnează aspecte care sa vizeze calitatea de persecutat politic a autorului reclamantului, ci doar aspecte vizând retrocedarea suprafeței de teren ce a aparținut părinților acestuia.
Adresele de la filele 17, 18, 90, 117 si 118 dosar nu privesc o eventuala condamnare a autorului reclamantului, ci exclusiv acte cu privire la situația patrimoniala a acestuia înainte de instaurarea regimului comunist si ulterior acestei date.
In ce privește Decizia nr. 229/07.09.1998 a DGPS D. prin care se acorda petentului L. G. o indemnizație lunara având in vedere calitatea acestuia de strămutat politic începând cu anul 1950, s-a constatat că aceasta decizie îl privește pe reclamant, care are același prenume ca tatăl sau pentru evenimente prin care a trecut el personal, precum si ca nu se face vorbire in cuprinsul acestei decizii de o eventuala condamnare penala a autorului reclamantului.
De altfel, in adoptarea acestei decizii, care privește exclusiv calitatea de strămutat a reclamantului, au fost avute in vedere aceleași înscrisuri aflate la dosarul cauzei, care au fost deja analizate de instanța, fără ca reclamantul sa se prevaleze de alte dovezi de natura a proba temeinicia susținerilor sale. Fiind un act administrativ, si nu o hotărâre / decizie a instanței de judecata, constatările din cuprinsul sau constituie doar un mijloc de proba de apreciat in ansamblul probelor administrate in cauza, neavând valoare probatorie absoluta similara prezumției autoritarii lucrului judecat. Ori, așa cum s-a reținut deja, nici una din probele aflate la dosarul cauzei nu confirma in mod cert existenta unei condamnări penale a autorului reclamantului sau adoptarea unei masuri administrative de strămutare față de restul familiei acestuia, singurele mijloace probatorii - declarații de martori – in care se face vorbire de aceste împrejurări prezentând in principal supoziții ale martorilor sau zvonuri cu privire la ce anume s-a întâmplat familiei G. in anul 1950, si nefiind de natura a determina instanța sa considere reale susținerile reclamantului in acest sens.
Față de cele de mai sus, instanța a constatat că afirmația reclamantului privind condamnarea penala a tatălui sau si cererea de constatare a caracterului politic al acestei condamnări sunt ambele neîntemeiate, nereieșind din materialul probator administrat ca tatăl reclamantului ar fi suferit vreo condamnare cu caracter politic.
In ce privește utilajul agricol - batoza acționată de o locomotivă marca Hofer Schransz seria_, HP-8, - care a aparținut tatălui reclamantului, instanța a constatat ca este confirmat probator, prin adresele de la filele 17, 18, 90, 117 si 118 dosar, precum si depoziția martorului audiat in cauza, ca atât terenul deținut de tatăl reclamantului, cât și utilajul menționat au fost predate la G.A.C. – adresa fila 18 dosar.
Nu se confirma, insa, modalitatea de predare – si anume confiscarea de către stat cu ocazia condamnării tatălui reclamantului.
Potrivit art. 5 al.1 lit. b Legea 221/2009, prin intermediul acestui act normativ este posibila:
"b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare;"
In speța, reclamantul a dovedit ca de la tatăl sau s-a preluat un utilaj agricol, insa, nefiind probata temeinicia susținerilor privind condamnarea penala a acestuia, in mod corelativ nu s-a demonstrat nici temeinicia susținerilor in sensul ca utilajul a fost confiscat ca efect al măsurii condamnării sau strămutării aplicate autorilor reclamantului.
Ca atare, din acest punct de vedere, fata de textul legal citat, cererea reclamantului de acordare a unei despăgubiri constând in contravaloarea acestei batoze, este neîntemeiată.
De asemenea, deși instanța a efectuat toate demersurile considerate necesare in cauza, si deși i-a pus in vedere reclamantului ca, la rândul sau, sa depună la dosar înscrisuri privind cele de mai jos, nu s-a depus la dosarul cauzei nici o proba privind:
- data fabricației utilajului agricol in cauza
- data achiziției acestui utilaj
- starea tehnica pe care o avea utilajul agricol la data preluării sale si nici măcar nu s-au specificat aceste date de către reclamant.
Potrivit art. 1169 C.civ. sarcina probei revine reclamantului.
S-a constatat ca în cauza nici nu au fost indicate de reclamant vreuna din datele de mai sus, si nici nu au fost probate in vreun fel de acesta.
Ca urmare a acestei conduite procesuale a reclamantului, așa cum rezulta din adresa expertului de la fila 125 dosar, nu este posibil de stabilit contravaloarea utilajului preluat de către stat de la tatăl reclamantului, reclamantul neindicând si neprobând in cauza nici unul din elementele menționate de expert si care sa facă posibila aceasta determinare.
In acest context, instanța a reținut ca in cauza nu este posibila determinarea contravalorii utilajului predat către stat in lipsa îndeplinirii de către reclamant a obligațiilor ce ii revin in vederea stabilirii acestei valori, astfel încât cuantumul acestei despăgubiri nu poate fi stabilit in mod cert.
Ca atare, chiar dacă s-ar considera ca art. 5 al.1 lit. b Legea 221/2009 îndreptățește reclamantul sa pretindă contravaloarea bunurilor confiscate de stat în orice împrejurări – si nu numai prin hotărârea de condamnare sau ca urmare a unei masuri administrative adoptate de fosta miliție -, cererea sa nu este întemeiata, nefiind posibilă, datorită propriei culpe a acestuia, determinarea cuantumului acestor despăgubiri.
Pentru toate considerentele de mai sus, instanța a respins cele doua capete de cerere supuse analizei ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul L. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In esentă, a sustinut că instanta de fond nu a intrat în cercetarea fondului, nefiind efectuată expertiza tehnică care avea ca obiectiv identificarea bunului mobil-batoză.
Sustine că autorul său a fost declarat chiabur, fiindu-i confiscată averea si deportat în . aspect evidentiat de certificatul nr. C/454/31.10.1997-MAI si depozitiile martorilor mentionate în declaratiile extrajudiciare, înscrisurile depuse la dosarul de fond atestând că autorul reclamantului i-a fost confiscată averea ca urmare a condamnării la 4 ani închisoare.
Intimatul S. R., prin reprezentant, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate si a dispozitiilor art. 304, 304 ind. 1 C.proc.civ. Curtea constată următoarele:
Critica recurentului ce vizează rezolvarea dată de prima instantă capătului de cerere privind constatarea caracterului politic al condamnării autorului său este nefondată.
La instanta de fond reclamantul a susținut că autorul, L. G., fiul lui A. si Irma, născut la data de 05.10.1911, în ., a executat 4 ani de închisoare la Penitenciarul Poarta Albă, pentru motive politice, la dosar nefiind depusă o hotărâre de condamnare.
In virtutea rolului activ conferit de art.129 C.proc.civ. instanta de fond a făcut demersuri pentru identificarea documentelor privind pretinsa condamnare suferită de autorul reclamantului, CNSAS comunicând că în evidentele sale nu figurează autorul reclamantului ci o altă persoană, având acelasi nume, născut în . la 27.05.1896, înaintând o copie a acestor documente.
Mai mult, în cuprinsul adresei nr. P 4430/2011, CNSAS a precizat în mod expres că autorul reclamantului, născut la 05.10.1911, figurează ca “necunoscut” în evidentele create de către fosta Securitate.
Potrivit art. 1 din Legea 221/2009
(1) ” Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
(2) Constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute în:
a) art. 185 - 187, 190, 191, 1931, 194, 1941 - 1944, 1961, 197, 207 - 209, 2091 - 2094, 210 - 218, 2181, 219 - 222, 224, 225, 227, 2271, 228, 2281, 229, 230, 2311, 258 - 261, 267, 2687, 2688,_,_,_,_, art. 284 ultimul alineat, art. 323 - 329, 349, 350 și 5786 din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare;
b) Legea nr. 80/1941 pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existența și interesele Statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 31 din 6 februarie 1941;
c) Legea nr. 190/1947 pentru portul și vânzarea armelor de foc, publicată în Monitorul Oficial nr. 134 din 16 iunie 1947;
d) Decretul nr. 212/1948 pentru completarea pedepselor privind unele infracțiuni ce interesează siguranța interioară și exterioară a Republicii Populare Române, publicat în Monitorul Oficial nr. 196 din 25 august 1948;
e) art. 4 și 5 din Decretul nr. 83/1949 pentru completarea unor dispozițiuni din Legea nr. 187/1945, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 2 martie 1949;
f) art. 2 lit. a), b), d) și e), art. 3 lit. a), b), f), g) și h) și art. 4 din Decretul nr. 183/1949 pentru sancționarea infracțiunilor economice, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949;
g) Legea nr. 16/1949 pentru sancționarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului și propășirea economiei naționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 15 ianuarie 1949;
h) Decretul nr. 163/1950 pentru deținerea, portul și vânzarea armelor și munițiilor, precum și transportul explosivilor, publicat în Buletinul Oficial nr. 54 din 26 iunie 1950;
i) Decretul nr. 199/1950 pentru modificarea Legii nr. 16/1949 pentru sancționarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului și propășirea economiei naționale, publicat în Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950;
j) art. 166 alin. 2, art. 237 și art. 238 din Codul penal din 1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 79 bis din 21 iunie 1968.
(3) Constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Caracterul politic al condamnărilor prevăzute la alin. (3) se constată de instanța judecătorească, în condițiile prevăzute la art. 4.”
De asemenea, în conformitate cu art. 6 din același act normativ „ Caracterul politic al condamnărilor prevăzute de prezenta lege va fi menționat pe hotărârile judecătorești prin care au fost pronunțate astfel de condamnări, în cazul în care se eliberează o copie de pe aceste”.
Din coroborarea acestor prevederi Curtea retine că instanța de judecată poate să constate caracterul politic al condamnării numai în măsura în care fapta pentru care s-a dispus condamnarea, printr-o hotărâre judecătorească, nu se încadrează la art. 1 al. 2 dar potrivit al. 3 cade sub incidența dispozițiilor OUG 214/1999, art. 2 al. 1 .
In speță, nu s-a depus o hotărâre de condamnare a autorului reclamantului pentru ca instanța să poată aprecia asupra incidenței prevederilor legale enunțate, dispozițiile Legii 221/2009, ce constituie temeiul de drept al acțiunii reclamantului, nelăsând loc unei alte interpretări.
In atare condiții, criticile ce privesc greșita evaluare a probatoriului cauzei nu pot fi primite, eventuala condamnarea suferită de autor neputând fi probată cu martori sau alte înscrisuri.
Așadar, rezolvarea dată de instanța de fond acestui capăt de cerere este corectă, nefiind dovedit că autorul reclamantului a suferit o condamnare cu caracter politic.
Tot astfel, nu pot fi reținute nici criticile ce privesc neacordarea despăgubirilor materiale ( contravaloarea unui utilaj agricol) deoarece art. 5 alin. 1 lit. b din legea 221/2009 prevede că îndreptățită la măsuri reparatorii în temeiul acestui act normativ este orice persoană ale cărei bunuri au fost confiscate prin hotărâre de condamnare or, nu s-a dovedit că preluarea bunului este consecința unei hotărâri de condamnare.
P. urmare, era de prisos efectuarea unei expertize pentru evaluarea utilajului agricol, criticile cu acest obiect fiind neîntemeiate.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant L. G. împotriva sentinței civile nr.129 din 3 mai 2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât S. R. prin M. Finanțelor P. și D.G.F.P.D..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Octombrie 2012
Președinte, E. B. | Judecător, C. S. | Judecător, G. I. |
Grefier, A. C. |
Red.jud.E.B.
Jud.fond A.E.G.
2 ex/A.G./16.11.2012
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 2012/2012. Curtea de Apel CRAIOVA | Validare poprire. Decizia nr. 24/2012. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
