Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 2515/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2515/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-02-2012 în dosarul nr. 2515/2012
Dosar nr._ ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2515
Ședința publică de la 27 Februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Judecător I. B.
Judecător O. C. G.
Grefier G. Ț.
***************
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul C. S., împotriva sentinței civile nr.387 din 17.10.2011, pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți O. DE C. ȘI P. I. G., . și C. L. B., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat C. Lăinescu pentru intimații pârâți C. L. B. și ., lipsind: recurentul reclamant C. S. și intimatul pârât O. de C. și P. I. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat instanței nedepunerea taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei de către recurentul reclamant, după care;
Instanța din oficiu, a invocat excepția anulării recursului ca netimbrat, potrivit art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 și a acordat cuvântul cu privire la acest aspect.
Avocat C. Lăinescu pentru intimații pârâți C. L. B. și ., solicită admiterea excepției netimbrării recursului și solicită anularea recursului ca fiind netimbrat și în subsidiar în situația în care se va depune taxa de timbru până la sfârșitul ședinței de judecată pune concluzii de respingerea recursului și solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza pentru soluționare pe excepție.
CU R T E A
Asupra recursului civil de față:
P. sentința civilă nr.387 din 17.10.2011, pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant C. S. împotriva sentinței civile nr. 474/17.02.2011 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ .
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului în limita motivelor de apel, a constatat neîntemeiate criticile formulate de apelantul C. S. împotriva sentinței civile nr. 474/17.02.2011.
Reclamantul a contestat încheierea de carte funciară nr._/2006 prin care s-a înscris dreptul de proprietate asupra unui teren de 250 m.p în favoarea comunei B., teren pe care este construit un . către . Tg-J., unitate în favoarea căreia s-a notat dreptul de folosință asupra terenului de 250 m.p, reclamantul susținând totodată să se constate că terenul este proprietatea sa.
Reclamantul a invocat expres două titluri de proprietate dintre care, titlul emis pentru suprafața de 3,8504 ha (titlul de proprietate nr._/05.11.2004) și titlul emis pentru suprafața de 0,8637 ha (titlul de proprietate nr._/28.02.2009), însă aceste acte privesc terenuri situate în extravilanul localității și nu în intravilan, curți-construcții, așa cum este terenul de 250 m.p în litigiu.
Din actele depuse de apelant și concluziile scrise tribunalul a reținut că reclamantul tinde a-și întemeia pretențiile din prezenta acțiune pe drepturile ce îi sunt conferite de certificatul de moștenitor nr. 72/2009, susținând că terenul în litigiu face parte dintr-un teren dobândit de tatăl său prin contract de vânzare-cumpărare în anul 1961, teren care nu a fost expropriat deoarece exproprierea nu s-a realizat efectiv, astfel că a rămas în proprietatea tatălui și la deces a fost moștenit de reclamant.
Chiar și în această situație acțiunea formulată de reclamant nu poate fi admisă.
Cu privire la capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului în litigiu, așa cum a arătat instanța de fond, reclamantul are la îndemână acțiunea în realizarea dreptului, iar acțiunea în constatare nu poate fi primită în această situație. Reclamantul poate cerere realizarea dreptului în baza titlurilor de proprietate emise în materia fondului funciar sau în baza contractului de vânzare-cumpărare din anul 1961 în situația în care terenul nu a fost expropriat.
Cu privire la rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dispozițiile art. 34 din Legea 7/1996 au prevăzut împrejurările în care poate fi cerută, respectiv dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, că dreptul înscris a fost greșit calificat, că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea. Or, în cazul de față nu se regăsește niciuna din aceste situații astfel că, în mod just a fost respinsă acțiunea și de către instanța de fond.
Dispozițiile art.34 din Legea 7/1996 conferă acțiunii de rectificare carte funciară un caracter subsidiar în sensul, constatării în prealabil printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă că înscrierea sau actul în temeiul căreia s-a efectuat înscrierea, nu a fost valabil.
Reclamantul nu deține hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să fie anulat titlul în baza căruia s-a dispus înscrierea în cartea funciară în favoarea pârâtei și nici o hotărâre judecătorească irevocabilă privind revendicarea terenului, în care să fi fost comparat de titlurile părților și să se fi dat preferabilitate titlului reclamantului.
Astfel, în lipsa unei astfel de hotărâri, nu se poate cere rectificarea cărții funciare emisă pârâtei.
Ca urmare nu se impune nici suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea dosarului nr._ întrucât, soluția din prezenta cauză nu depinde de soluția ce se va adopta în acel dosar.
În dosarul nr._ . chemat în judecată pe pârâtul C. S. solicitând să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 72/2009 cu privire la suprafața de 946 m.p, întrucât ar face parte din domeniul public atestat prin HG 973/2002, deci în acel dosar este contestat titlul reclamantului.
O importanță pentru prezenta cauză ar fi prezentat situația în care dosarul respectiv ar fi avut ca obiect contestarea titlului pârâtei, în baza căruia s-au efectuat înscrierile în cartea funciară.
P. decizia civilă nr.1 din 16 ianuarie 2012, pronunțată în dosar nr._,
s-a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr.387/17.10.2011, formulată de petentele . L. B.; s-a completat dispozitivul deciziei, în sensul că a fost obligat reclamantul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimate, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva sentinței civile nr.387/17.10.2011 a Tribunalului O., a declarat recurs reclamantul C. S., fără a-l timbra.
În conformitate cu prevederile Legii 146/1997 și Legii 123/1997 cu modificările ulterioare, acțiunile și cererile introduse la instanțele de judecată sunt supuse taxelor de timbru care, potrivit art.20 alin.1 din Legea 146/1997 se plătesc anticipat, neîndeplinirea acestei obligații fiind sancționată cu anularea, neîndeplinirea acestei obligații căzând sub incidența art.20 alin.3 din Lg.146/1997 cu modificările și completările ulterioare.
Cum la dosarul cauzei nu există dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 4 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 0,15 lei reprezentând timbru judiciar, recurentul C. S. a fost citat cu mențiunea expresă a achitării acestei taxe, urmează a se anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul C. S., împotriva sentinței civile nr.387 din 17.10.2011, pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți O. DE C. ȘI P. I. G., . și C. L. B., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
Obligă recurentul la 300 lei cheltuieli de judecată către intimatul C. L. B. prin primar.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2012.
Președinte, R. M. | Judecător, I. B. | Judecător, O. C. G. |
Grefier, G. Ț. |
Tehn.G.Ț.
Data red. 01.03.2012
j.f. C.A.M.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 3354/2012. Curtea de Apel CRAIOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 2664/2012. Curtea de... → |
|---|
