Obligaţie de a face. Decizia nr. 2849/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2849/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-03-2012 în dosarul nr. 2849/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2849
Ședința publică de la 02 Martie 2012
Completul constituit din:
Președinte: M. M.
Judecător: I. M.
Judecător: A. M.
Grefier: A. Golașu
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul R. Ș. împotriva Deciziei civile nr. 198/30.09.2011, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. Distribuția SA prin C. Z. de E. Medie și Joasă Tensiune Drobeta Turnu Severin, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant R. Ș., asistat de avocat ales I. G., cu împuternicire la dosar, lipsă fiind partea adversă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că dosarul a fost repartizat prezentului complet conform art. 99 alin. 11 din ROIIJ, recursul declarat și motivat în termen legal fiind timbrat corespunzător.
Apărătorul recurentului-reclamant depune la dosar Adresa Primăriei Municipiului Drobeta Turnu Severin nr. 2257/01.02.2012 și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat se constată pricina în stare de judecată și se acordă cuvântul pe fond.
Avocat I. G. pentru recurentul-reclamant solicită admiterea recursului și modificarea hotărârilor criticate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și motivată. Depune la dosar chitanța nr. 4/2012 și cere cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința nr.2428 de la 02.05.2011 a respins acțiunea promovată de reclamantul R. S., în contradictoriu cu pârâta ..J., cu motivarea că în raport de probatoriul administrat în cauză, cât și de susținerile reclamantului prin acțiune, instanța reține că pârâta a montat un panou electric pe domeniul public în fața gardului ce marchează frontul la stradă al gospodăriei reclamantului, fără a împiedica în vreun fel accesul acestuia cu autoturismul în gospodăria proprie.
La data edificării panoului, reclamantul avea montate porți metalice pe care pătrundea în gospodărie, apărările acestuia nefiind legate de existența unei firme cu sediul în aceeași locație și cu nevoia de a avea acces propriu, ci doar de împiedicarea lui de a pătrunde cu autoturismul în garajul ce este edificat la parterul casei.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs reclamantul R. S. criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 9 c.pr.civ., în sensul că a făcut o interpretare și apreciere total greșită a dispozițiilor legale aplicabile încălcând astfel dreptul său de proprietate asupra bunului imobil de care nu poate dispune .
A arătat că au fost încălcate și disp. art. 129 alin 4 și 5 c.pr.civ în sensul că judecătorul fondului a respins nejustificat cererea de extindere a probatoriului cu proba testimonială și nu a ținut cont de constatările expertului, cu atât mai mult cu cât a dovedit că intimata nu deține autorizație de lucrări așa cum prevede Legea 13/2007 .
La termenul din 30 septembrie s-a dispus recalificarea căii de atac din recurs în apel.
Tribunalul M. prin decizia civilă nr. 198/30 septembrie 2011 a respins apelul formulat de recurentul-reclamant R. S., împotriva sentinței civile nr. 2428 din 02 mai 2011 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu pârâta .. prin C. Z. de E. Medie și Joasa Tensiune Tr. S., intimat - pârât C. Distribuție SA. Drobeta Turnu Severin
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a reținut că, în ceea ce privește primul motiv de apel s-a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la demontarea punctului de aprindere montat în fața gardului imobilului proprietatea, din însăși cuprinsul acesteia rezultând că prin montarea acestuia îi sunt blocați 6 metri din fața gardului unde dorea să-și construiască cale de acces către garaj .
Din adresa aflată la fila 3 dosar rezultă că punctele de aprindere ale intimatei trebuie montate în imediata apropiere a posturilor de transformare iar alegerea locului de amplasare s-a făcut de comun acord cu reprezentanții primăriei pe un teren ce face parte din domeniul public al primăriei și în conformitate cu Ordinul ANRE nr. 4/2007.
Astfel nu se poate reține că prin montarea acestuia îi este încălcat dreptul de proprietate al apelantului, punctul fiind montat pe terenul proprietatea publică a municipiului iar conform raportului de expertiză efectuat în cauză apelantul are edificate porți metalice cu lățimea de 4 m prin care se asigură accesul în curtea locuinței .
De altfel apelantul poate, în baza art. 41 alin 7 din Legea 13/2007, să solicite modificarea amplasamentului însă cu suportarea integrală a cheltuielilor ocazionate de aceasta.
Cel de-al doilea motiv de apel a vizat încălcarea de către instanța de fond a disp art. 129 alin 4 și 5 c.pr.civ în sensul că a respins cererea de extindere a probatoriului cu proba testimonială însă din încheierea de ședință din 4 octombrie 2010, termen la care s-a pus în discuție probatoriul rezultă că apărător pentru reclamant a solicitat doar proba cu expertiză, încuviințată de instanță, iar la termenele ulterioare nu s-a solicitat pentru ca instanța să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 138 pct. 2 c.pr.civ pentru administrarea altor probe.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul R. Ș. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că s-a făcut o interpretare și apreciere total greșită a dispozițiilor legale referitoare la amplasarea de către intimată pârâtă, fără autorizație, a blocului de măsură pentru iluminatul public, în mijlocul trotuarului în fața proprietății sale, blocându-i accesul auto din calea publică, în curte, la garaj.
Arată că în speță au fost încălcate și dispozițiile art.129 (4 și 5 ) Cod pr.civilă în sensul că nici instanța de apel și nici instanța de fond nu au urmărit și nu au manifestat interes pentru înțelegerea situației de fapt și de drept dedusă judecății.
Critică sentința și pentru faptul că instanța de fond, contrar normelor de procedură i-a respins nejustificat cererea de extindere a probatoriului cu proba testimonială, iar în ce privește aprecierea probelor, nu a ținut seama de constatările expertizei.
Un alt motiv de critică este acela că instanța de apel, nu a făcut nicio cercetare în cauza, dispunându-se atât recalificarea căii de atac din recurs în apel, cât și judecarea pe fond a apelului.
Consideră că instanța de fond, cât și instanța de apel nu au lămurit situația de fapt dedusă judecății și încălcând grav normele de procedură, au pronunțat o hotărâri care îi afectează exercitarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil de la adresa susmenționată.
Recursul este nefondat.
Analizând criticile aduse sentinței recurate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată următoarele:
Din adresa aflată la fila 3 a dosarului de fond rezultă că punctele de aprindere trebuie montate în imediata apropriere a posturilor de transformare, iar alegerea locului de amplasare s-a făcut de comun acord de către reprezentanții Primăriei Dr.Tr.S. și cei ai pârâtei. Terenul din litigiu face parte din domeniul public al Primăriei, astfel încât aceasta poate dispune de modalitatea de folosire al acesteia, iar prin montarea punctului de aprindere, nu s-a lezat dreptul de proprietate al reclamantului, din planșele existente la dosar, reieșind amplasarea acestuia în fața gardului, neexistând porți de acces, cu excepția celor din partea laterală. Aceste porți sunt pentru accesul în curte și locuință, iar edificarea altora chiar în dreptul punctului de aprindere, se poate rezolva numai prin acordul porților de modificare a amplasamentului și cu suportarea integrală a cheltuielilor.
Susținerea că erau demarate lucrările pentru construirea unor părți de acces către garaj, este contrazisă chiar de afirmația reclamantului, din acțiune prin care arată că la instalarea blocului de măsură a încunoștințat pe reprezentanții pârâtei că intenționează să construiască o cale de acces, indicându-le și amplasamentul.
Nu este întemeiată critica în sensul neîncuviințării probei testimoniale, nefiind solicitată, așa cum reiese din cererile reclamantului și încheierile de ședință.
Instanța nu a fost investită cu o acțiune de constatare a lipsei autorizației de construcție și oricum reclamantul nu poate fi titularul unei asemenea cereri, chiar dacă se invocă adresa nr._/5.11.2010 emisă de Primăria Dr.TR.S..
Mai susține recurentul că posedă autorizație de construcție porți de acces, dar aceasta a fost emisă după montarea punctului de aprindere și nu delimitează concret suprapunerea în plan a construcției raportată la obiectul realizat de pârâtă.
În concluzie instanța constată că nu sunt fondate criticile aduse celor două hotărâri urmând ca în baza art. 312 Cod pr.civilă, să fie respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul R. Ș. împotriva Deciziei civile nr. 198/30.09.2011, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. Distribuția SA prin C. Z. de E. Medie și Joasă Tensiune Drobeta Turnu Severin.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 martie 2012.
Președinte, M. M. | Judecător, I. M. | Judecător, A. M. |
Grefier, A. Golașu |
02.04.2012
Red.jud.I.M.
2 ex/AS
J.a.M.C.O.
A.M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 2748/2012. Curtea de... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 25/2012. Curtea de... → |
|---|
