Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 147/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 147/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-01-2014 în dosarul nr. 147/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 147
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2014
Președinte: - Florența C. C.
Judecător: - L. M. L.
Judecător: - N. D.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul A. D. –F. împotriva sentinței civile nr. 539/15.11.2013, pronunțată de Tribunalul G. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimatul pârât O. DE C. ȘI P. I. G., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996) - completare dispozitiv.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele:
- recurentul reclamant A. D. –F. a depus la dosar motivele de recurs la data de 21.01.2014, peste termenul prevăzut de lege, precum și un set de acte medicale, solicitând repunerea în termenul de recurs;
- întâmpinarea depusă la dosar de către intimatul pârât O. DE C. ȘI P. I. G., la data de 28.01.2014;
- solicitarea părților de judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, din oficiu, a invocat excepția de tardivitate a cererii de repunere în termenul de motivare a recursului formulată de recurentul reclamant A. D. –F. și, de asemenea, față de faptul că motivele de recurs au fost depuse la dosar la data de 21.01.2014, peste termenul legal, a invocat și excepția nulității recursului, potrivit dispozițiilor art. 306 Cod procedură civilă.
Luând act de solicitarea părților de judecare a cauzei în lipsă și apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări asupra excepțiilor invocate în cauză.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr.2251/14.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. a fost respinsă plângerea formulată de petentul A. D. F. împotriva încheierii de carte funciară nr._/07.05.2012 emisă O. de C. și P. I. G..
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin cererea nr.19.741/12.04.2012 petentul A. D. F., prin mandatar persoană fizică autorizată P. V., a solicitat repoziționarea imobilului cu numărul cadastral 6652 înscris în Cartea Funciară nr._ a Municipiului Tg-J., cererea fiind respinsă prin încheierea dată în dosarul nr._/2012. Împotriva acestei încheieri P. V. a formulat cerere de reexaminare, iar prin încheierea nr._/2012 s-a respins cererea de reexaminare.
A mai reținut instanța de fond că petentul A. D. F. a formulat plângere împotriva încheierii de respingere, motivând faptul că nu l-a mandatat pe P. V. pentru a solicita repoziționarea imobilului, dar cum cererea formulată de P. V. a fost respinsă petentul nu are interes să solicite anularea acestei cereri deoarece, fiind respinsă de O. de C. și P. I. G., nu a produs efecte juridice.
De asemenea, și cererea de reexaminare a încheierii a fost respinsă de O. de C. și P. I. G., așa încât petentul nu are interes să solicite anularea încheierii nr._/2012 deoarece, prin respingerea cererii formulată de P. V. poziția imobilului nu a fost modificată, iar petentul nu ar avea nici un folos practic pentru anularea încheierii de reexaminare.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamantul A. D. F., solicitând admiterea apelului și casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se administra probe pe fondul plângerii promovate împotriva încheierilor pronunțate de O. de C. și P. I. G..
În motivarea apelului s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii nr.7/1996, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ. Astfel, potrivit Legii nr.7/1996, într-o plângere îndreptată împotriva încheierii de carte funciară instanța are obligația de a solicita întregul dosar care a stat la baza emiterii încheierilor contestate, probă pe care instanța de fond nu a administrat-o și a ajuns la concluzia greșită că cererea formulată de P. V. având ca obiect repoziționarea imobilului proprietatea apelantului reclamant a fost respinsă și, pe cale de consecință, a apreciat că reclamantul nu are interes în promovarea cererii de chemare în judecată. După cum rezultă însă din încheierea nr._/17.04.2012 emisă de O. de C. și P. I. G. această cerere a fost admisă, fără ca domnul P. V. să fi avut mandatul lui A. D. F., proprietarul imobilului.
Prin decizia civilă nr. 312/28.06.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ a fost admis apelul declarat de apelantul reclamant A. D. F., domiciliat în Tg-J., ., jud.G. împotriva sentinței civile nr.2251/14.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatul pârât O. de C. și P. I. G., cu sediul în Tg-J., ..3A, județul G..
A fost schimbată sentința civilă nr.2251/14.03.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în sensul că admite plângerea formulată de reclamantul A. D. F. împotriva încheierii nr._/07.05.2012 emisă de O. de C. și P. I. G. și încheierii nr._/12.04.2012 emisă de O. de C. și P. I. G..
A fost anulată încheierea nr._/07.05.2012 emisă de O. de C. și P. I. G. și încheierea nr._/12.04.2012 emisă de O. de C. și P. I. G..
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că prin încheierea nr._/17.04.2012 emisă de către O. de C. și P. I. G. a fost admisă cererea formulată de P. V. în numele lui A. D. F., având ca obiect rectificarea imobilului cu numărul cadastral_ proprietatea lui A. D. F., această încheiere fiind emisă ca urmare a cererii formulate de către persoana autorizată P. V., în calitate de mandatar al lui A. D. F.. Împotriva acestei încheieri, în termenul de 15 zile de la data comunicării sale către A. D. F., acesta a formulat cerere de reexaminare, iar prin încheierea nr._/11.06.2012 emisă de O. de C. și P. I. G. a fost respinsă această cerere de reexaminare, apreciindu-se că documentația întocmită de persoana fizică autorizată P. V. a fost respinsă de către O. de C. și P. I. G..
Prin decizia civilă nr. 539/15.11.2013, pronunțată de Tribunalul G. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. _ s-a respins ca tardivă cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr.312/28.06.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ formulată de apelantul reclamant A. D. F..
Pentru a se pronunța astfel, s-au reținut următoarele:
Tribunalul a apreciat astfel că în condițiile în care, după cum a rezultat din declarațiile apelantului reclamant și din observarea înscrisurilor existente la dosarul cauzei, cererile de recepție și înscriere înregistrate sub nr._/12.04.2012 și declarația din 04.04.2012 nu au fost semnate de către titularul dreptului de proprietate A. D. F. și acesta din urmă nu l-a mandat pe P. V. să realizeze demersuri la O. de C. și P. I. G. cu privire la întocmirea documentației cadastrale pentru imobilul cadastral 6652, încheierea nr._/17.04.2012 emisă de această instituție a fost apreciată ca fiind lipsită de temei legal. Lipsa mandatului a fost consemnată în ședința publică din 28.06.2013 în care s-a luat un interogatoriu apelantului reclamant referitor la cererile formulate de către domnul P. V., astfel încât nu a fost considerată corectă susținerea instanței de fond că reclamantul nu ar avea interes în cauză, căci în numele său au fost efectuate operațiuni cadastrale ce îi afectează proprietatea prin modificarea dimensiunilor acesteia.
În ceea ce privește soluția pronunțată de instanța de fond în care s-a reținut că cererea formulată de persoana fizică autorizată P. V. a fost respinsă și reclamantul nu a avut interes să conteste încheierea pronunțată în acest sens de O. de C. și P. I. G., tribunalul a reținut că starea de fapt reținută de către instanța de fond a fost contrară realității inserate în încheierea nr._/17.04.2012 comunicată de către O. de C. și P. I. G., din cuprinsul căreia a rezultat că s-a admis cererea de repoziționare a imobilului proprietatea apelantului reclamant.
Prin cererea inițială, apelantul reclamant a solicitat completarea dispozitivului deciziei civile nr.312/28.06.2013 a Tribunalului G. prin menționarea obligației Oficiului de C. și P. G. de a achita apelantului reclamant A. D.-F. cheltuieli de judecată în cuantum de 1004 lei.
Potrivit disp.art. 2812C.pr.civ. dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara recurs sau apel împotriva acelei hotărâri.
Din probatoriile dosarului a rezultat că decizia civilă nr 312/28.06.2013 a fost comunicată reclamantului la data de 18.07.2013, iar cererea de completare a acestei decizii a fost depusă la data de 17.10.2013, cu depășirea termenului prevăzut de art. 2812C.pr.civ.
Față de aceste considerente, tribunalul a respins cererea apelantului reclamant ca fiind tardivă.
Împotriva acestei decizii a formulat cererea de repunere în termen recurentul A. D. –F., arătând următoarele :
În fapt recurentul a solicitat completarea dispozitivului deciziei civile nr.312/28.06.2013 a Tribunalului G. prin menționarea obligației Oficiului de C. și P. G. de a achita acestuia cheltuielile de judecată în cuantum de 1004 lei. Instanța a respins ca tardivă cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr.312/28.06.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, reținând că aceasta a fost depusă cu depășirea termenului prev. de art. 2812 C.pr.civilă.
Din mențiunile făcute de recurent, actele medicale anexate, concluzii, acesta a invocat motivele neîncadrării în termenul prev. de art. 2812C.pr.civ. solicitând soluționarea în fond a cererii – constituind de fapt o cerere de repunere în termen, deși nu a fost astfel denumită de reclamant.
Se invocă dispoz. art. 103 C.pr.civilă privind decăderea din dreptul de a exercita o cale de atac, dar și art. 156 C.pr.civilă privind acordarea unui termen pentru lipsa de apărare.
Se arată că au fost încălcate dispozițiile procedurale potrivit cărora instanța nu poate hotărî asupra unui drept decât după citarea sau înfățișarea părților, în afara cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate, apreciind că sunt îndeplinite condițiile repunerii în termen - cererea privind completarea dispozitivului fiind formulată în termen- din acest punct de vedere solicită trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanța să se pronunțe pe fondul cauzei.
Și în ceea ce privește motivarea recursului înțelege să formuleze cerere de repunere în termen având în vedere aceeași împrejurare legată de starea de sănătate.
Intimatul pârât O. DE C. ȘI P. I. G. a depus întâmpinare solicitând constatarea nulității recursului declarat de recurent.
În ceea ce privește cererea de repunere în termen pentru motivarea recursului ,Curtea constată:
În motivarea cererii de repunere în termen ,recurentul a invocat starea de sănătate dovedită cu scrisoarea medicală emisă în data de 16.09.2013,adeverințele medicale nr.907/31.08.2012,198/9.08.2013,2086/2.10.2013.,ca fiind o cauză mai presus de voința sa ,care l-a împiedicat să formuleze motivele de recurs și cererea de repunere în termen până la data de 21.01.2014.
Conform art.103 al.1 cod procedură civilă neexercitarea oricărei căi de atac și neîmplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea ,afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Prin urmare decăderea este o sancțiune legală de respectare a termenelor de procedură ,rațiunea și importanța decăderii fiind determinată tocmai de necesitatea stabilirii unor termene imperative de natură a disciplina activitatea procesuală.
Existența unei împrejurări mai presus de voința părții nu constituie singura condiție necesară pentru a acorda beneficiul repunerii în termen ,fiind necesar ca împrejurarea să intervină înăuntrul termenului legal.
Pentru acordarea beneficiului repunerii în termen mai este necesară o dublă condiție :partea să indice motivele împiedicării în termen de 15 zile de la încetarea acesteia și actul de procedură să fie îndeplinit înăuntrul aceluiași termen.
Din analiza înscrisurilor medicale depuse la dosar rezultă că recurentului i s-a stabilit diagnosticul de schizofrenie paranoidă ,urmând tratament din anul 2008 ,recomandându-se evitarea conflictelor și efortului psihic.
Recurentul nu a făcut o altă dovadă cu privire la imposibilitatea formulării motivelor de recurs datorită agravării stării de sănătate după data de 5.12.2013 când a formulat recursul .
Conform dispozițiilor art.103 al.2 cod procedură civilă ,partea interesată trebuie ca în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării să introducă atât cererea de repunere în termen cât și să îndeplinească actul de procedură.
Față de aceste motive ,constatând că cererea de repunere în termen nu a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art.103 al.2 cod procedură civilă,aceasta urmează a fi respinsă ca fiind tardivă.
În baza art. 306 Cod procedură civilă se va constata nul recursul recurentului reclamant .
Potrivit art. 303 Cod pr. civilă, recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Potrivit alin.2 al aceluiași articol, termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii chiar dacă recursul a fost declarat mai înainte.
În conformitate cu dispoz. art.306 alin.l Cod pr.civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege, excepție făcând cazurile prevăzute de alin.2 al aceluiași articol.
Din dovada de primire și procesul verbal de predare, rezultă că recurentului i-a fost comunicată decizia instanței ( nr.539/15.11.2013 privind cererea de completare a dispozitivului deciziei 312/2013) la data de 02 decembrie 2013 conform dovezii de comunicare aflată la fila 16, dosar fond.
Motivele recursului au fost depuse de către recurentul reclamant A. D. –F. la data de 21.01.2014, cu mult peste termenul de declarare a recursului, deși în cererea aflată la fila 2 dosar recurs și datată – 05.12.2013- se face precizarea că va depune motivele de recurs; astfel că instanța, în baza art. 306 Cod procedură civilă va constata nul recursul formulat de recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardivă cererea de repunere în termen
Constată nul recursul formulat de reclamantul A. D. –F. împotriva sentinței civile nr. 539/15.11.2013, pronunțată de Tribunalul G. – Secția de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimatul pârât O. DE C. ȘI P. I. G., în baza art. 306 Cod procedură civilă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2014
Președinte, Florența C. C. | Judecător, L. M. L. | Judecător, N. D. |
Grefier, A. P. |
Red.Jud.L.M. L./6.02.2014
Tehn.I.C./Ex. 2/
J.F/N: B. și
V. B.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 8/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Strămutare. Sentința nr. 22/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
