Pretenţii. Decizia nr. 5118/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5118/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-04-2012 în dosarul nr. 5118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 5118
Ședința publică de la 19 Aprilie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător C. S.
Judecător E. B.
Grefier A. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de reclamanta . și pârâta B. G. S. G. SA G. împotriva deciziei civile nr. 342 din 20 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații chemați în garanție M. C., P. A. M. N., . C. prin lichidator C. C., . și C. G., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat D. C. și avocat G. G. pentru recurenta reclamantă . și avocat M. M. pentru recurenta pârâtă B. G. S. G. SA G., lipsind cu intimații chemați în garanție M. C., P. A. M. N., . C. prin lichidator C. C., . și C. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că la data de 26.03.2012 s-au depus relațiile solicitate de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D., ce au fost înregistrate sub nr._, după care;
S-a depus o cerere de către apărătorul pârâtei prin care B. G. S. G. SA G. renunță la judecarea cererii de chemare în garanție față de . C..
Instanța, apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursurilor.
Avocat D. C., pentru recurenta reclamantă ., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și admiterea apelului în sensul obligării pârâtei la plata contravalorii dobânzii legale calculată pentru perioada iunie 1998-iulie 2008, solicitând cheltuieli de judecată.
A susținut că Judecătoria Novaci a reținut, în mod greșit, că reclamanta nu ar fi solicitat dobânda legală, arătând că acțiunea introductivă a fost formulată sub rezerva majorării pretențiilor deduse judecății în funcție de sumele rezultate din raportul de expertiză și s-a formulat precizare la cerere, privind câtimea pretențiilor, ce se află la fila 160 din dosarul de fond, solicitări ce au fost reluate și prin concluziile scrise ce se află la fila 166 a aceluiași dosar.
Avocat G. G., pentru recurenta reclamantă ., a achiesat la concluziile predecesorului său, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul obligării pârâtei la plata dobânzii legale pe perioada menționată în precizările la acțiune ce se află la dosarul cauzei și calculată conform raportului de expertiză. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
S-a arătat că suma împrumutată inițial și care a constituit obiectul infracțiunii era purtătoare de dobânzi care au fost achitate, sumă de care reclamanta nu a mai beneficiat, impunându-se astfel a fi restituită cu dobânda legală aferentă, pentru perioada în care reclamanta nu s-a putut folosi de această sumă.
Avocat M. M., pentru recurenta pârâtă B. G. S. G. SA G., a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
A susținut că din raportul de expertiză din dosarul penal rezultă că dobânda solicitată a fost dedusă din impozitul pe profit aferent anului 1999, astfel că solicitarea reclamantei reprezintă o îmbogățire fără just temei.
Cu privire la recursul formulat de pârâtă a solicitat admiterea acestuia conform motivelor scrise, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii excepției de lucru judecat și pe cale de consecință respingerea acțiunii reclamantei, solicitând cheltuieli de judecată.
Avocat D. C., pentru recurenta reclamantă ., a solicitat, în teză principală, respingerea recursului întrucât excepția autorității de lucru judecat este o chestiune de temeinicie a hotărârii ce nu face obiectul recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea ca nefondată a excepției și implicit a recursului.
Avocat G. G., pentru recurenta reclamantă, a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față.
P. acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Novaci la data de 4.02.2010, reclamanta . a chemat în judecată societatea B.-Groupe S. G. SA prin Sucursala G., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 163.405 lei reprezentând contravaloarea indicelui total de creștere a prețurilor de consum- inflație, beneficiu nerealizat determinat de folosirea necontrolată a sumei de_ lei de prepuși ai unității bancare pârâte pentru perioada iunie 1998- data pronunțării sentinței și în continuare până la achitarea efectivă; la plata dobânzii legale pentru suma de_ lei aferentă perioadei iunie l_08 de când a fost restituită, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în anul l998 deținea un cont bancar la sucursala Băncii Române de Dezvoltare, B.-Groupe S. G. SA, iar la finele lunii iunie 1998 a constatat că angajate ale societății bancare au transferat fără acordul său suna de 27 500 lei, în contul altei societăți comerciale din municipiul C..
P. Rechizitoriul Parchetului Novaci au fost trimise în judecată mai multe angajate ale băncii privind infracțiunile de abuz în serviciu, soluționarea definitivă a cauzei s-a realizat prin decizia Curții de Apel C. nr.238/20.03.2008, prin care a fost menținută sentința penală nr.232 din 6.06.2007 pronunțată de Judecătoria în dosarul cu nr._ .
Arată că soluția respectivă a fost pronunțată după mai multe cicluri procesuale de judecată, fiind obligate în solidar pe latură civilă la restituirea sumei de_ lei, Societatea bancară pârâtă, inculpatele M. C., P. A. M. N., numitul C. G.- administrator la . C., beneficiarul sumelor de bani transferate ilegal.
Prevalându-se de modul neclar în care a fost redactat dispozitivul sentinței, societatea bancară pârâtă a refuzat să achite contravaloarea indicelui de inflație determinat lipsa de folosință a sumei de_ lei, pentru perioada iunie l_08, cât și dobânda legală pentru aceeași perioadă.
P. sentința civilă 1087/27.06.2011 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._ a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, invocată de către pârâtă și cererea de chemare în garanție.
S-a respins capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale pentru suma de 27.500 lei.
A fost admisă în parte acțiunea civilă în pretenții, formulată de reclamanta ., împotriva pârâților B. Groupe S. G. SA G., chemații în garanție M. C., P. A. M. N., . C. prin lichidator C. C., . G. și lichidator .,prin lichidator C. C. S.R.L.
A fost obligată pârâta B. Groupe S. G. SA G.-prin Sucursala G., la plata sumei de 161.328,75 lei,față de reclamantă, precum și la plata sumei de 600 lei,cu titlu de cheltuieli de judecată față de reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că în ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, prin sentința penală nr.232/06.06.2007, pronunțată de Judecătoria Novaci, în cauza penală nr._, pârâta și chemații în garanție au fost obligați în solidar la plata sumei de 27.500 lei cu titlu de despăgubiri, calculată la indicele de inflație de la data pronunțării hotărârii.
Că, în cadrul acțiunii de față, s-au solicitat a fi soluționate cereri ce nu au formulat obiectul acțiunii civile, ce a fost soluționată pe latură civilă în cadrul acțiunii penale menționate mai sus, constatându-se că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.1201 Cod civil.
Cu privire la cererea de chemare în garanție, s-a reținut că este neîntemeiată.
Referitor la capătul de cerere privind pretențiile, s-a reținut a fi întemeiat în parte, având în vedere concluziile expertizei efectuate în cauză, care stabilește o sumă de 161.328,75 lei.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanta . și pârâta B. Groupe S. G. SA G., cale de atac ce a fost calificată ca fiind apel.
Apelanta reclamantă critică sentința pentru faptul că în mod greșit nu a fost obligată pârâta și la plata dobânzii legale aferentă sumei de_ lei, prejudiciu cert stabilit prin sentința penală definitivă pentru perioada iunie 1998 – 30 iulie 2008, întrucât prin precizarea la acțiune depusă la 27 iunie 2011 în instanță a solicitat suma de 208.196,40 lei RON.
Apelanta pârâtă critică sentința pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă cererea de chemare în garanție și excepția autorității de lucru judecat invocată de aceasta .
Se invocă de către pârâtă faptul că respingerea cererii de chemare în garanție nu este motivată în fapt și în drept, comitentul având acțiune recursorie față de prepuși, are implicit și dreptul de a chema în garanție .
Invocă apelanta că și excepția autorității de lucru judecat a fost respinsă în mod greșit, deoarece în cauza dedusă judecății sunt aceleași părți cu cele din dosarul penal nr._ al judecătoriei Novaci, în care s-a pronunțat s.p.nr.232/6 iunie 2007, definitivă, învestită cu formulată executorie de către reclamantă și în baza căreia banca a achitat prejudiciul la care a fost obligată către partea vătămată.
Că, scopul final urmărit de reclamantă este recuperarea prejudiciului în sumă de_ lei RON și indicelui total de creștere a inflației, beneficiu nerealizat, determinat de folosirea necontrolată a sumei de_ lei de prepuși ai unității bancare pârâte, pe perioada iunie 1998 data pronunțării sentinței și în continuare până la achitarea efectivă .
P. decizia civilă nr. 342 din 20 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul G. s-a respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă ..
S-a admis apelul declarat de apelanta pârâtă B. G. S. G. SA G., împotriva aceleiași sentințe.
S-a schimbat sentința în sensul că s-a admis cererea de chemare în garanție în parte.
Au fost obligate chematele în garanție M. C. și P. A. M. N. la plata către B. SA G. a sumei de 161.328,75 lei, cu titlu de despăgubiri civile și a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin sentința penală nr.232/06.06.2007, pronunțată de Judecătoria Novaci, în cauza penală nr._, au fost obligați pârâții în solidar, la plata sumei de 27.500 lei cu titlu de despăgubiri, calculate la indicele de inflație de la data pronunțării hotărârii.
Întrucât prin această sentință penală s-a stabilit cu putere de lucru judecat că inculpatele datorează în solidar cu părțile responsabil civilmente cu titlu de despăgubiri suma de_ lei, calculată numai cu indicele de inflație de la data pronunțării hotărârii, nu și dobânda legală aferentă acestei sume, s-a apreciat că în mod corect prin sentința apelată pârâta a fost obligată numai la plata sumei de 161.328,75 lei față de reclamantă, sumă ce reprezintă actualizarea cu indicele de inflație a sumei de_ lei.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâta B. Groupe S. G. SA G., se-a considerat a fi întemeiat în condițiile art. 60 c.pr.civ., întrucât comitentul are interesul ca să cheme în garanție alături de el pe prepus, chiar dacă victima prejudiciului nu l-a acționat în judecată și pe acesta din urmă.
S-a apreciat ca neîntemeiat motivul de apel al pârâtei B. G. în ceea ce privește greșita respingere a excepției autorității de lucru judecat, întrucât prin sentința penală 232/6 iunie 2007 inculpatele au fost obligate în solidar cu părțile responsabil civilmente la plata sumei de_ lei calculată la indicele de inflație de la data pronunțării hotărârii cu titlu de despăgubiri civile, iar în cauza dedusă judecății se solicită numai suma ce reprezintă actualizarea sumei de_ lei, nu și această din urmă sumă, astfel încât s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 1201 cod civil privind identitatea de părți, obiect și cauză.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta și pârâta.
În motivarea recursului declarat de reclamantă s-a criticat neacordarea sumei ce reprezintă dobânda aplicată la suma de 27 500 lei și calculată de expert ca fiind 46 687,65 lei.
Pârâta a motivat recursul, susținând greșita soluționare a excepției autorității de lucru judecat, motivarea superficială a instanței cu privire la acest aspect și reținerea unei alte situații de fapt. Recurenta a făcut o expunere a relațiilor patrimoniale dintre părți și a litigiilor purtate anterior, a invocat dispozițiile ce reglementează autoritatea de lucru judecat și prevederile art. 22 cod proc. penală.
P. cel de al doilea motiv de recurs s-a criticat admiterea doar în parte a cererii de chemare în garanție.
În recurs s-a făcut dovada că . a fost radiată din Registrul Comerțului la data de 4.11.2008 iar recurenta pârâtă a depus la dosar o cerere prin care a arătat că renunță la judecata cererii de chemare în garanție față de societatea radiată.
Potrivit art. 246 cod procedură civilă, instanța urmează să ia act de renunțarea la judecata cererii de chemare în garanție față de societatea radiată.
Analizând cele două recursuri în raport de motivele invocate, potrivit art. 304 cod procedură civilă, se apreciază ca fondat recursul declarat de recurenta pârâtă și ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă, pentru următoarele considerente.
În analiza recursurilor de față, instanța apreciază că excepția autorității de lucru judecata fost greșit soluționată de instanțele anterioare.
Susținând nelegalitatea deciziei, recurenta pârâtă pretinde că instanța de apel și cea de fond au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor care reglementează autoritatea de lucru judecat, prin aceea că au apreciat greșit că au fost opuse în prezentul proces efectele unei hotărâri judecătorești în materie penală ce a finalizat un litigiu având un alt obiect (respectiv acordarea unei sume de bani) decât cel din prezenta pricină, care a fost stabilit de reclamanta la acordarea sumei ce reprezintă reactualizarea debitului inițial.
Autoritatea de lucru judecat, în manifestarea sa de excepție procesuală, în condițiile art. 166 cod procedură civilă, are un efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată, presupunând tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză).
Dispozițiile legale în materie trebuie interpretate restrictiv, în sensul că dacă obiectul celor două cereri de chemare în judecată sau cauza juridică nu sunt identice, nu se poate reține incidența excepției.
Existența autorității de lucru judecat se analizează nu numai prin raportare la dispozitivul hotărârii judecătorești anterioare, ci și la conținutul cererilor formulate de reclamant, cu care instanța a fost investită și, implicit, la considerentele hotărârii, care reflectă soluția adoptată.
Astfel, instanța trebuie să analizeze dacă într-un litigiu anterior reclamantul a solicitat aceleași pretenții, adică dacă a formulat o acțiune cu aceeași cauză și același obiect și dacă solicitările sale au fost analizate pe fond.
În procesul anterior, finalizat prin pronunțarea sentinței penale nr. 232/6.06.2007, pronunțată în dosarul_, . s-a constituit parte civilă cu suma de_ lei(ROL) reactualizată la data inflației, cu dobânda achitată de la data comiterii infracțiunii și până la achitarea debitului de_ lei(ROL), de asemenea reactualizată cu data inflației și cu beneficul nerealizat pe care a arătat că îl va preciza ulterior. Cererea a fost depusă la data de 9.12.2002 în dosarul penal nr. 2664/2002 al Judecătoriei Novaci și o copie a acesteia a fost depusă la fila 67 din dosarul Tribunalului G. cu nr._ .
Inițial, dosarul penal a fost soluționat prin sentința penală 123/24 febr. 2003, pronunțată de Judecătoria Novaci, inculpatele fiind obligate către partea civilă la 1_ lei despăgubiri civile. Sentința a fost casată de Curtea de Apel C. iar în rejudecare s-a pronunțat sentința penală 324 din 12.04.2005, de Judecătoria Novaci în dosarul 151/2004, inculpatele și partea responsabilă civilmente fiind obligate la 1 238 325 lei despăgubiri civile, reținându-se că aceasta reprezintă reactualizarea debitului inițial de_ lei.
Această sentință a fost desființată prin decizia penală 386 din 29.06.2005 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr. 1718/2005.
În rejudecare, prin sentința penală nr. 600 din 6.09.2006 a Judecătoriei Novaci, s-a reținut sub aspectul laturii civile că partea civilă a solicitat acordarea sumei de_ lei reactualizată, că a depus la dosar adresa Direcției Județene de S. privind valoarea indicelui de inflație și a fost obligată partea responsabilă civilmente și inculpatele la plata sumei de 143 769,53 lei despăgubiri civile. Și această sentință penală a fost desființată, în ultima rejudecare a cauzei penale fiind pronunțată sentința penală 232 din 6 iunie 2007, dosar_ al Judecătoriei Novaci, care a reținut doar un prejudiciu de 27 000 lei (RON), sumă reactualizată începând cu data pronunțării acestei sentințe, până la achitarea debitului. Asupra laturii civile nu s-au exercitat căi de atac, iar la 30.07.2008 pârâta ( parte responsabilă civilmente) a achitat reclamantei suma de 37 816 lei.
După rămânerea irevocabilă a hotărârii penale, reclamanta ( parte civilă) a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței penale, în sensul de a se lămuri că indicele de inflație ce se aplică pentru plata despăgubirilor este cel comunicat de Direcția de S. la data pronunțării sentinței, solicitând reactualizarea începând cu data comiterii infracțiunii.
Cererea sa a făcut obiectul dosarului_ al Judecătoriei Novaci, fiind irevocabil respinsă de instanța penală, după mai multe cicluri procesuale.
Din modul de derulare al acestor cauze rezultă cu claritate că încă din primul ciclu procesual în derularea procedurii penale reclamanta s-a constituit parte civilă cu suma de 275 00 000 lei (ROL), reactualizată de la data producerii prejudiciului, suma fiind modificată doar în ce privește data până la care a operat reactualizarea, primele sentințe penale ce au rezolvat pe fond acțiunea civilă obligând la plata sumei reactualizate.
Ca urmare, reclamanta a investit instanța penală cu o acțiune pe latura civilă având același obiect și aceeași cauză ca și acțiunea de față, solicitând ca suma ce i-a fost folosită fără drept din contul bancar să fie reactualizată. O dovadă în plus o constituie și cererile de lămurire a sentinței penale, prin care s-a solicitat să se scrie că reactualizarea operează din iunie 1998.
Faptul că prin ultima sentință penală s-a reținut doar un prejudiciu de 27 000 lei, fără a se reactualiza de la data comiterii infracțiunii și a se acorda dobânda solicitată, nu este de natură a schimba elementele ce reglementează excepția autorității de lucru judecat, reclamanta având posibilitatea, la data respectivă, de a promova căi de atac împotriva sentinței penale.
Concluzia care se impune, fie și din simpla citire a celor două acțiuni( cererea de constituire parte civilă și acțiunea civilă promovată în dosarul de față) este aceea că au același obiect și cauză, adică instanțe anterioare fost investite și au statuat irevocabil cu privire la ceea ce se solicită în dosarul_, ceea ce înseamnă că există autoritate de lucru judecat, ca excepție procesuală. Este aplicabil în speță și principiul potrivit cu care alegerea unei căi de realizare a unui drept nu dă posibilitatea de a alege o altă cale de a obține recunoașterea aceleiași drept ( electa una via non datur recursus ad alteram).
Este astfel fondată susținerea pârâtei că au fost nesocotite dispozițiile art. 166 C.proc.civ. și ale art. 1201 C.civ., prin aprecierea greșită asupra autorității de lucru judecat a unei hotărâri care a vizat același cadru procesual, fiind regăsită tripla identitate de elemente.
În același sens este de evidențiată și practica instanței europene de contencios al drepturilor omului ( cauza A. c. României, cererea nr. 4351/02, Hotărârea din 23 septembrie 2008), Curtea arătând că dreptul la un proces echitabil în fața unui tribunal, garantat de art. 6 alin 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care urmărește ca soluția pronunțată în mod definitiv în orice litigiu de către instanțe să nu repusă în cauză, așa cum s-a statuat și în cauza Brumărescu c. României, cauza Gjonbocari c. Albaniei, hotărârea din 23 octombrie 2007. Curtea a reamintit că în cauzele Pincova și Pinc c. Republicii Cehe, Zich și alții c. Republicii Cehe, hot. din 18 iulie 2008 a stabilit că atenuarea vechilor atingeri nu poate crea prejudicii disproporționate noi, ceea ce înseamnă că în cauza de față nu se poate complini faptul că instanța penală nu a acordat suma reactualizată de la data când a solicitat reclamantul.
Curtea a arătat că permițând admiterea unei noi acțiuni pe baza argumentelor deja prezentate în alte litigii dintre părți duce la încălcarea exigențelor prevăzute la art. 6 alin 1 din Convenție, nesocotind dreptul la un proces echitabil.
Apreciind că hotărârile anterioare s-au pronunțat cu aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 punct 9 cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de pârâtă și se va modifica decizia în sensul că se va schimba sentința, respingând acțiunea și cererea de chemare în garanție, aceasta din urmă ca fiind rămasă fără obiect. Se vor menține restul dispoziției deciziei privind respingerea apelului declarat de reclamant și admiterea apelului declarat de pârât.
Se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă, pretențiile acesteia privind acordarea dobânzii fiind respinse pe criteriul excepției autorității de lucru judecat.
Se va respinge cererea recurentei pârâte privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, nefiind făcută dovada plății onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă.
Modifică decizia, în sensul că schimbă sentința, respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție ca fiind rămasă fără obiect.
Ia act că recurenta pârâtă renunță la judecata cererii de chemare în garanție față de ..
Menține restul dispoziției deciziei privind respingerea apelului declarat de reclamant și admiterea apelului declarat de pârât. Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă.
Respinge cererea recurentei pârâte privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Aprilie 2012.
Președinte, G. I. | Judecător, C. S. | Judecător, E. B. |
Grefier, A. C. |
red./tehnored. GI
3ex/25.04.2012
Jud. apel P.G., V. N.
j.f. D. E.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 5731/2012. Curtea de... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 5117/2012. Curtea de... → |
|---|
