Partaj judiciar. Decizia nr. 278/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 278/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 01-03-2013 în dosarul nr. 1116/189/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 278/2013
Ședința publică de la 01 Martie 2013
Completul compus din:
Președinte G. P.
Judecător C. P.
Judecător E. G.
Grefier L. R.-C.
S-a luat spre examinare recursul formulat de C. D. împotriva deciziei civile nr. 180/A din 18 decembrie 2012 a Tribunalului V., intimat H. A., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că dosarul este la primul termen de judecată, recurentul a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru și timbrul judiciar astfel cum i s-a pus în vedere prin citație, recurentul a depus încă un exemplar de pe cererea de recurs care a fost comunicat intimatei, intimata a depus la dosar întâmpinare într-un singur exemplar, solicită aceasta judecarea cauzei în lipsă.
Instanța constată recursul declarat în termen, a fost achitată taxa de timbru și timbru judiciar, motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Instanța respinge excepțiile invocate de intimată prin întâmpinare, excepția netimbrării este respinsă cu motivarea că la dosar recurentul a depus dovada achitării taxei de timbru și timbrul judiciar, excepția nulității recursului ce vizează neîncadrarea motivelor în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, este respinsă având în vedere încadrarea criticilor în dispozițiile art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța rămâne în pronunțare pe fondul cererii recurs.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 2366 din 11.09.2012 a Judecătoriei Bârlad a fost admisă acțiunea de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta H. A. în contradictoriu cu pârâtul C. D..
S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra apartamentului – bun succesoral rămas de la defuncții C. E. și C. A., situat în mun. Bârlad, .. 4, ., ., format din trei camere și având o valoare de 121.920 lei, fiind atribuit direct în proprietate pârâtului C. D. .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Din înscrisurile depuse, instanța a reținut că masa partajabilă, rămasă de pe urma părinților reclamantei și ai pârâtului cuprinde apartamentul – bun succesoral rămas de la defuncții C. E. și C. A. și situat în mun. Bârlad, .. 4, ., ., format din trei camere și având o valoare de 121.920 lei, stabilită de expertul A. I. în raportul de expertiză judiciară de evaluare din 12 iunie 2012 (filele 63- 69) și însușită de părți (de reclamantă expres și de pârât, în mod tacit).
Din certificatele de moștenitor nr. 325 și nr. 326, ambele din 28.11.2011 (filele 6 și 7) rezultă că moștenitorii legali acceptanți ai defuncților C. E. și C. A. sunt: reclamanta H. A. și pârâtul C. D., în calitate de fiică și fiu, având o cotă indiviză de 1/2 fiecare din masa succesorală descrisă mai sus, în valoare de 60.960 lei (raportat la valoarea apartamentului, stabilită de expert).
În baza probelor adminstrate și a susținerilor părților, instanța a reținut că apartamentul nu poate fi comod partajabil în natură, deoarece părțile nu locuiesc împreună. Reclamanta nu dorește să i se atribuie apartamentul și nici nu are posibilități materiale să achite sultă. Aceasta nu locuiește în apartament. A declarat că acolo s-ar fi mutat fiica pârâtului, dar nu a făcut dovada acestei susțineri.
S-a mai reținut că pârâtul a achitat datoriile la gaze naturale și curent electric furnizate la apartamentul în litigiu, fapt necontestat de reclamantă. D. pârâtul a arătat în notele scrise că dorește ca apartamentul să fie vândut, însă aceasta poate fi făcută și ulterior partajului.
Pentru aceste motive, instanța a apreciat că poate fi atribuit apartamentul pârâtului, cu obligarea acestuia de a achita sultă reclamantei, proporțional cotei sale de jumătate din masa partajabilă, conform art. 676 alin. 2 cod civil și art.67310.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 669-670 și al art. 676 alin. 2 Cod civil, precum și art. 6735 și art. 67310 Cod proc. Civ., instanța a admis acțiunea și a dispus ieșirea din indiviziune prin atribuirea apartamentului către pârât, cu obligarea acestuia de a plăti sultă reclamantei, în cuantum de 60.960 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. D. invocând motive de netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 180/A/2012, Tribunalul Iași admite excepția netimbrării apelului, anulează ca netimbrat apelul declarat de C. D. împotriva sentinței civile nr. 2366 din 11.09.2012 a Judecătoriei Bârlad, sentință pe care o păstrează.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut următoarele:
În temeiul prevederilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor de timbru prevăzute în prezenta lege, iar potrivit art. 1 alin. 1 din OG nr. 32/1995 se instituie timbrul judiciar care se aplică tuturor cererilor și acțiunilor de competența instanțelor judecătorești.
În conformitate cu prevederile art. 11 alin. 2 din legea nr. 146/1997 coroborat cu art. 3 alin. 1 din OG nr. 32/1995, apelanta din prezenta cauză datora pentru cererea de apel o taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și un timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei, așa cum i s-a pus în vedere prin citație să achite, sancțiunea pentru neîndeplinirea acestei obligații fiind anularea cererii, așa cum prevede art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997.
Având în vedere că, deși i s-a pus în vedere obligația pe care o are cu privire la achitarea taxei judiciare de timbru datorată, apelantul C. Danuț nu a înțeles să se achite de aceasta, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța urmează să admită excepția netimbrării invocată din oficiu, iar în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 urmează să anuleze ca netimbrat apelul declarat de acesta.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs C. D. invocând că în mod greșit s-a anulat ca netimbrat apelul, deoarece recurentul și-a îndeplinit obligația de plată privind taxa judiciară de timbru.
Recurentul a depus în recurs chitanța din 21.11.2012 cu care a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru apel, respectiv suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Raportat la înscrisul depus în recurs, curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 20 din Legea 146/1997 taxele judiciare se plătesc anticipat sau până la termenul de judecată stabilit în acest sens.
În speță, curtea reține că recurentul avea obligația achitării taxei judiciare de timbru până la termenul de judecată din 18 decembrie 2012, obligație pe care și-a îndeplinit-o la data de 21.11.2012 astfel cum rezultă din înscrisul depus în fașa instanței de recurs - fila 5.
D. urmare, curtea constată că sancțiunea anulării cererii de apel nu mai poate fi aplicată, recurentul îndeplinindu-ți obligația de plată a taxei judiciare de timbru în condițiile art. 20 din Legea 146/1997.
În raport de art. 312 alin. 1 și al. 5 Cod procedură civilă, se va admite recursul și se va trimite cauza Tribunalului V. pentru a soluționa pe fond apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de C. D. împotriva deciziei civile nr. 180/A din 18 decembrie 2012 a Tribunalului V. pe care o casează.
Trimite cauza Tribunalului V. spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 1.03.2013.
Președinte, G. P. | Judecător, C. P. | Judecător, E. G. |
Grefier, L. R.-C. |
Jud red GE_
Tehnored gref RCL_
2 EX
Jud fond N. L.
Jud apel D. P. C. și Ț. M. C.
| ← Autorizare desfiinţare lucrări. legea 50/1991. Decizia nr.... | Grăniţuire. Decizia nr. 4/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
