Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1186/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1186/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 621/189/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1186/2013
Ședința publică de la 23 Octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: VIORICA OLARU
Judecător: C. A.
Judecător: V. C.-S.
Grefier: A. H.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de S. I. și S. N. împotriva deciziei civile nr. 92 /A din 22 mai 2013 pronunțată de Tribunalul V., intimați fiind S. N. C. și S. V., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile litigante.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este la al doilea termen de judecată și că nu se solicită judecata în lipsă.
Pentru termenul de astăzi avocat N. Camil, în calitate de apărător al intimaților S. N. C. și S. V., a comunicat prin fax o cerere prin care solicită strigarea cauzei după ora 10,30, la cerere fiind atașată și împuternicirea avocațială.
Instanța lasă cauza pentru a doua strigare.
La a doua strigare, după ora 10,30, se prezintă recurențiiSamoilă I. și S. N. și avocat N. Camil pentru intimații S. N. C. și S. V..
Recurenții S. I. și S. N. depun la dosar înscrisuri în susținerea recursului, înscrisuri ce îi sunt prezentate și apărătorului intimatului.
Avocat N. pentru intimați arată că a luat cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse de recurenți în timpul ședinței, nu solicită termen în acest sens, înscrisurile depuse regăsindu-se la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Recurenții S. I. și S. N. având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat pentru motivele invocate în cererea scrisă de recurs.
Avocat N. pentru intimați având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de S. I. și S. N. și menținerea deciziei Tribunalului V. ca fiind legală și temeinică.
Apărătorul apreciază că instanța de apel în mod corect a analizat probatoriul administrat în cauză la prima instanță și în instanța de apel, având în vedere depozițiile celor patru martori audiați în cauză care au declarat că prin construirea gardului pârâții nu au ocupat terenul reclamanților, gardul nou construit respectând vechiul amplasament. Prin analiza planului de amplasament din 1970 se observă că nu există nici o diferență de amplasament față de limita dintre cele două proprietăți, diferența care se poate observa fiind doar cu privire la limita de hotar a reclamanților în partea de SE pentru că acest hotar a avansat în interior. Diferența de teren ce se regăsește în plus în proprietatea intimaților este datorită avansării acestora către vecinii aflați la nord. La nord de proprietatea pârâților se află proprietatea numitei C. M. care în acte deși figurează cu o suprafață de 1986 mp în realitate deține 1936 mp. O altă chestiune care a fost avută în vedere de către instanța de apel a fost și raportată la precizările unui expert într-un supliment de expertiză cu privire la incidența factorilor de mediu asupra terenului aparținând reclamanților, respectiv faptul că terenul se află în pantă având o înclinație de 6 m, existând astfel posibilitatea de a exista diferențe de măsurători. Ceea ce corect însă a reținut instanța de apel este faptul că reclamanții nu au dovedit că pârâții ar ocupa nelegal o suprafață de teren aparținând reclamanților și hotarul dintre proprietăți nu a fost modificat de către intimați prin ridicarea gardului, respectându-se vechiul amplasament.
Solicită respingerea recursului și menținerea deciziei Tribunalului V. ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față ;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Bârlad la data de 7.02.2012, reclamanții S. I. și S. N. cheamă în judecată pârâții S. N. C. și S. V. pentru a se dispune obligarea pârâților să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 110 mp teren situat în intravilanul comunei Vinderei, județul V. și a se stabili linia de hotar dintre proprietățile părților, a se grănițui. În motivarea în fapt a cererii, în esență se arată că la data de 1.12.2011, pârâții în contextul edificării unui gard nou au ocupat suprafața de teren revendicată din proprietatea lor, ceea ce impune și grănițuirea.
Pârâții, prin întâmpinare au susținut că nu au ocupat abuziv nici o suprafață de teren din proprietatea reclamanților, au tăiat doar fără acordul vecinilor copacii ce se aflau de-a lungul vechiului hotar, gardul fiind edificat pe vechiul amplasament.
Pe baza probatoriului administrat cu interogatoriu, înscrisuri, martori, expertiză tehnică, prima instanță stabilește situația de fapt și prin sentința civilă nr. 2972 din 18 octombrie 2012 a admis în parte cererea în revendicare imobiliară, formulată de reclamanții S. I. și S. N. împotriva pârâților S. N. C. și S. V..
A obligat pârâții S. N. C. și S. V. să lase reclamanților S. I. și S. N., în deplină proprietate și posesie, suprafața de 86 m.p. teren situată în intravilanul satului Docani, ., suprafață delimitată prin pct. 16-9-10-11-12-13-14-23-22-21-20-19-18-17-16 din anexa nr. 5 la completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expertul F. I., ce face parte din prezenta sentință.
A admis cererea pentru grănițuirea imobilelor, formulată de reclamanții S. I. și S. N., împotriva pârâților S. N. C. și S. V..
A dispus grănițuirea imobilului proprietatea reclamanților, de imobilul proprietatea pârâților, imobile situate în satul Docani, . și a stabilit linia de hotar dintre aceste imobile prin pct. 15-23-22-21-20-19-18-17-16-8, așa cum a fost delimitată în anexa nr. 5 la completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expertul F. I. (varianta 1 de grănițuire).
A obligat pârâții S. N. C. și S. V. să plătească, în solidar, reclamanților, cheltuieli de judecată în sumă de 2.426,25 lei.
A dispus darea în debit a reclamanților S. I. (CNP-_) și S. N. (CNP-_) cu suma de 1.065 lei, reprezentând diferență de indemnizație cuvenită expertului tehnic judiciar F. I. pentru completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmită și depusă la data de 4.10.2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei Bârlad, sumă ce va fi plătită în contul Biroului Local de Expertize Tehnice Judiciare de pe lângă Tribunalul V..
Pentru a pronunța hotărârea, prima instanță a constatat că fiecare din părți se legitimează procesual prin: titluri de proprietate nr. 2384/_/15.04.2004 S. Gh. I. ( reclamantul) pentru terenul în suprafață de 1646 mp în intravilan, .; pârâtul S. N. C. a dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 3278/2.08.2006 de la S. C. I. imobilul compus din casa de locuit și suprafața de 1405 mp ( real măsurat 1516,44 mp ) situat în satul Docani, . identificate prin elementele cadastrale.
Reține judecătoria că pârâții au ocupat fără drept din terenul proprietatea reclamanților suprafața de 86 mp teren intravilan, acțiunea în revendicare, întemeiată pe art. 563 alineat 1 din Noul cod civil urmând a fi admisă în parte.
În capătul de cerere ce are ca obiect grănițuire, prima instanță constată incident art. 560 din Noul Cod civil. Linia corectă dintre imobilele proprietatea părților se reține ca fiind aceea din varianta 1, așa cum a fost delimitată în anexa nr. 5 în completarea la Raportul de expertiză tehnică judiciară topografică efectuată de expertul F. I., alta decât hotarul actual. Raportul de expertiză și completarea sunt avizate de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară V. prin procesele verbale de recepție nr. 167/6.09.2012 și nr. 168/6.09.2012.
În apelul declarat pârâții S. C. și S. N. au formulat critici cu privire la analiza în mod eronat a probatoriului administrat, a depozițiilor martorilor, al răspunsului la obiecțiuni a expertului ce este contradictoriu, a faptului că nu s-au măsurat proprietățile vecinilor și nu s-au avut în vedere drumurile sătești ce impuneau concluzia că nu dețin teren din proprietatea reclamanților.
Prin întâmpinare intimații – reclamanți au susținut că pârâții nu dețin titlu de proprietate pentru cei 86 mp, ocupat de aceștia din proprietatea lor.
Tribunalul V., Secția Civilă, prin decizia nr. 99/A/2013 din 22 mai 2013 admite apelul formulat de S. C. și S. V. împotriva sentinței civile nr. 2972/18.10.2012 a Judecătoriei Bârlad pe care o schimbă în parte în sensul că:
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții S. I. și S. N. în contradictoriu cu pârâții S. C. și S. V. .Înlătură din sentință mențiunea cu privire la obligarea pârâților la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată. Păstrează mențiunea din sentință cu privire la darea în debit a reclamanților cu diferența de onorariu expert de 1065 lei. Obligă intimații la plata către apelanți a sumei de 1012,5 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța de apel, în limita motivelor cu care a fost investită, a constatat că în cauză reclamanții, prin cererea de chemare în judecată, au arătat că sunt proprietarii unei suprafețe de teren de 1646 mp conform titlului de proprietate nr. 2384/_/15.04.2004 și a contractului de întreținere încheiat cu tatăl reclamantului. Mai arată reclamanții că, după decesul tatălui reclamantului, în proprietate nu a mai locuit nimeni, iar pârâții au profitat de această situație și încet încet au început să ocupe din proprietatea reclamanților.
Cu privire la acest aspect, reclamanții nu au administrat nici un fel de probe. Martorii audiați în cauză au arătat că pârâții nu au schimbat aliniamentul gardului dintre proprietăți la momentul în care au construit un gard nou, iar din expertiza tehnică efectuată în cauză nu a rezultat că sunt semne vizibile de modificare a limitei dintre proprietăți efectuate de pârâți.
Într-adevăr, din concluziile expertizei efectuate în cauză a rezultat că reclamanții au un minus de 144 mp teren față de cel înscris în titlul de proprietate, iar pârâții dețin în plus 86 mp față de suprafața înscrisă în actul de proprietate al acestuia.
Însă din nici o probă administrată în cauză nu a rezultat că această situație s-a produs ca urmare a faptului că pârâții au intrat în terenul reclamanților, ocupând această suprafață de teren. Aceste diferențe de teren pot rezulta și din urma măsurătorilor cu instrumente rudimentare cu care s-a făcut punerea în posesie în anii 1990 a proprietarilor în procedura legii nr. 18/1991 de către comisiile locale. În prezent măsurătorile terenurilor se efectuează cu mijloace tehnice moderne care măsoară cu precizie terenurile, ceea ce a efectuat și expertul în cauza de față, rezultând această suprafață de teren.
În recursul declarat împotriva hotărârii pronunțată de Tribunalul V., reclamanții S. I. și S. N. au formulat critici invocând încălcarea art. 563 alin. 1 și art. 560 din Noul Cod civil, în soluționarea capetelor de cerere în revendicare și grănițuire și al cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că prin probe științifice s-a dovedit că pârâții intimați dețin din proprietatea lor teren în plus, pentru care nu au acte de proprietate. Linia de hotar, urmare edificării gardului de pârâți nu este conformă amplasamentului din titlul de proprietate, impunându-se grănițuirea. În anii 1994 și 2003, cu ocazia desființării unei construcții, documentația tehnică întocmită atestă o cu totul altă linie de hotar, fiind probat că pârâții au intrat în proprietatea lor.
Referitor la cheltuielile de judecată, se susține că sunt datorate de pârâți atât pentru faza procesuală a primei instanțe, cât și pentru apel.
În recurs, pârâții – intimați nu au formulat întâmpinare.
Recurenții au solicitat conform art. 305 Cod procedură civilă proba cu înscrisuri, depunând la dosar „ harta cu zona de amplasare a imobilului” deținut de S. G. în .> Analizând lucrările cauzei, Curtea constată că situația de fapt stabilită în primă instanță a fost păstrată în apel, soluția de admitere a apelului fiind motivată de tribunal pe faptul că reclamanții nu au dovedit ocuparea terenului proprietatea lor de pârâți. Concluziile probei științifice avizate de OCPI V. au fost înlăturate, instanța de apel dând forță probantă absolută depozițiilor martorilor.
Curtea constată că în cauză fiecare din părți deține titlu de proprietate, fiind vecini și potrivit art. 555 din Noul Cod civil cel ce este proprietar are dreptul de a poseda, folosi și dispune de bun, în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege. Obiectul proprietății fiind un imobil al cărui amplasament s-a stabilit prin elemente topografice și schițe anexe ale titlului fiecărei părți, dreptul de a-l folosi și poseda trebuie exercitat numai în limitele proprietății.
Fiind investită cu acțiune în revendicare, instanța trebuie să stabilească în condițiile art. 563 din Noul Cod civil pe bază de probe dacă pârâții dețin fără drept teren din proprietatea reclamanților, ceea ce în cauză s-a probat.
Astfel, nu are relevanță modalitatea și momentul de la care partea deține, în speță, terenul și nici durata acesteia, elemente specifice acțiunii posesorii reglementată prin art. 949 Cod civil.
Faptul că în completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară, expertul a răspuns la obiecțiunile formulate de părți și a propus două variante pentru linia de hotar dând și o anumită explicație – motivată pe existența unei construcții, nu justifică respingerea acțiunii în revendicare, suprafața de 86 mp fiind deținută de pârâți fără drept.
Instanța de prim grad a redat în considerentele sentinței modalitatea dobândirii dreptului de proprietate de fiecare parte, inițial fiind o proprietate unică, nefiind posibil ca cei 86 mp să se regăsească în proprietatea altor vecini. Viza raportului de expertiză de OCPI V. atestă că cele constatate de expert și concluziile lucrării sunt conforme titlurilor de proprietate ale părților, în zonă fiind întocmite documentații cadastrale și pentru alți proprietari.
Prima instanță nu a încălcat dispozițiile legale în materie când a admis în parte acțiunea și a stabilit linia de hotar conformă cu titlurile de proprietate.
Împrejurarea că în temeiul art. 561 din Noul Cod civil orice proprietar poate să-și îngrădească proprietatea, nu este un drept absolut ci trebuie exercitat în condițiile legii, în așa fel încât să nu aducă atingere dreptului de proprietate al vecinilor – obligație pe care pârâții nu au îndeplinit-o.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea reține că prin aplicarea greșită a legii tribunalul a soluționat apelul, înlăturând nejustificat forța probantă a probei științifice, expertiza tehnică.
Reținând ca legală sentința, Curtea urmează a modifica în tot decizia tribunalului și păstra hotărârea pronunțată de judecătorie.
În ce privește criticile privind cheltuielile de judecată conform art. 274 Cod procedură civilă, vor fi suportate de partea căzută în pretenții ce se vor acorda în limita a ceea ce s-a dovedit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de S. I. și S. N. împotriva deciziei civile nr. 192/A/ din 25 mai 2013 pronunțată de Tribunalul V., Secția Civilă pe care o modifică în tot.
Respinge apelul formulat de S. C. și S. V. împotriva sentinței civile nr. 2972/18.10.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o păstrează.
Înlătură din dispozitivul deciziei obligarea „ intimaților-reclamanți” la plata diferenței onorariului expert în cuantum de 1065 lei.
Admite în parte cererea de cheltuieli de judecată în apel și recurs, formulată de recurenții S. I. și S. N..
Obligă intimații S. C. și S. V. să plătească recurenților cheltuieli de judecată în cuantum de 25,15 lei ( taxe judiciare de timbru).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 23 Octombrie 2013.
Președinte, V. O. | Judecător, C. A. | Judecător, V. C.-S. |
Grefier, A. H. |
Redactat C.S.V.
Tehnoredactat A.H.
02 exemplare/21.11.2013
Tribunalul V.: M. D. M., G. E.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 334/2013. Curtea de Apel IAŞI | Validare poprire. Decizia nr. 1010/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
