Succesiune. Decizia nr. 123/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 123/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 2088/189/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 123/2013
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte: C. A.
Judecător: V. O.
Judecător: V. C.-S.
Grefier: A. H.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de C. M. și C. S. împotriva deciziei civile nr. 143/A din 30 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul V., intimată fiind C. E., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat G. L. pentru intimata C. E., lipsă fiind recurenții C. S. și C. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată; declarat în termen ; motivat; recurenții C. S. și C. M. au fost citați cu mențiunea de a timbra cu 690,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar; nu se solicită judecata în lipsă; prin serviciul de registratură s-a depus:
- întâmpinare formulată de intimata C. E., duplicatul fiind comunicat de instanță recurentului C. M. spre luare la cunoștință ;
- cerere formulată de recurentul C. M., prin care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Instanța lasă dosarul la a doua strigare având în vedere timbrajul datorat de recurenți.
La a doua strigare se prezintă avocat G. L. pentru intimata C. E., lipsă fiind recurenții C. S. și C. M..
Avocat G. pentru intimata C. E. având cuvântul, invocă excepția privind netimbrarea recursului promovat de C. S. și C. M..
Instanța lasă dosarul la a treia strigare.
La a treia strigare, la sfârșitul ședinței de judecată, se prezintă avocat G. L. pentru intimata C. E., lipsă fiind recurenții C. S. și C. M..
Având în vedere că procedura de citare este legal îndeplinită cu recurenții C. M. și C. S., recurenții fiind citați cu mențiunea timbrării, fără a îndeplini însă această obligație, Curtea respinge cererea de amânare formulată de recurentul C. M. pentru angajare apărător și din oficiu pune în discuție excepția privind netimbrarea recursului.
Avocat G. pentru intimata C. E. având cuvântul, solicită anularea recursului ca netimbrat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, depunând în acest sens chitanța reprezentând dovada achitării onorariului de avocat.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față, din analiza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 602 din 01.03.2012 a Judecătoriei Bârlad a fost admisă cererea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta C. E. în contradictoriu cu pârâții C. S. și C. M., a constatat deschisă succesiunea defunctului C. N. la data de 15.03.2011 și s-a constatat că, moștenitori legali acceptanți ai defunctului C. N. sunt: C. E., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă legală de 1/4 din masa succesorală, C. S., în calitate de fiu, cu o cotă legală de 3/8 din masa succesorală și C. M., în calitate de fiu cu o cotă legală de 3/8 din masa succesorală.
De asemenea, s-a constatat pe de o parte că, masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C. N. se compune din: cota de 5/8 din apartamentul situat în Bârlad, ., ., ., compus din sufragerie, două dormitoare, o bucătărie, un balcon, o baie, un hol, o debara astfel cum a fost identificat, individualizat și evaluat în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., ce face parte integrantă din prezenta horărâre, împreună cu cota de 5/8 din folosința suprafeței de 13,63 m.p. teren aferent apartamentului; cota de ½ din suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice”; iar pe de altă parte că, valoarea actuală de circulație a apartamentului mai sus precizat este de_ lei.
Prin aceeași sentință s-a constatat că, reclamanta C. E. are asupra apartamentului situat în Bârlad, ., ., compus din sufragerie, două dormitoare, o bucătărie, un balcon, o baie, un hol, o debara astfel cum a fost identificat, individualizat și evaluat în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., o creanță în valoare totală de_,5 lei , reprezentând : cota de 1/2 din contravaloarea sumelor achitate de C. N. cu titlu de rate și preț final, în perioada martie 1993 – ianuarie 1998, la apartamentul mai sus precizat, astfel cum acestea au fost evaluate la suma de_ lei, în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., ce face parte integrantă din prezenta horărâre și cota de 1/2 din contravaloarea lucrărilor de îmbunătățiri efectuate la apartamentul mai sus precizat, astfel cum acestea au fost identificate și evaluate la suma de _ lei, în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., ce face parte integrantă din prezenta horărâre .
S-a constatat totodată că, valoarea masei succesorale, rămasă de pe urma defunctului C. N., este de_,93 lei, din care :_,93 lei, reprezintă cota de 5/8 din valoarea apartamentului mai sus precizat, după scăderea creanței reclamantei și suma de 5000 lei, reprezintă cota de ½ din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat dar și că, exprimate valoric, cotele părților din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C. N., sunt următoarele: reclamanta C. E. -_,23 lei, reprezentând_,23 lei - cota de 1/4 din cota de 5/8 din valoarea apartamentului mai sus precizat, după scăderea creanței reclamantei și 1250 lei, reprezentând cota de ¼ din cota de ½ din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat; pârâtul C. S. –_,84 lei, reprezentând_,23 lei - cota de 3/8 din cota de 5/8 din valoarea apartamentului mai sus precizat, după scăderea creanței reclamantei și 1875 lei, reprezentând cota de 3/8 din cota de ½ din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat; pârâtul C. M. –_,84 lei, reprezentând_,23 lei - cota de 3/8 din cota de 5/8 din valoarea apartamentului mai sus precizat, după scăderea creanței reclamantei și 1875 lei, reprezentând cota de 3/8 din cota de ½ din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat.
S-a constatat că, părțile sunt în indiviziune asupra apartamentului situat în Bârlad, ., ., ., jud. V., compus din sufragerie, două dormitoare, o bucătărie, un balcon, o baie, un hol, o debara astfel cum a fost identificat, individualizat și evaluat în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., reclamanta, C. E. având o cotă de 10/64, pârâtul C. M. având o cotă de 39/64, iar pârâtul C. S. având o cotă de 15/64 și că, exprimate valoric, cotele părților din apartamentul mai sus precizat sunt: reclamanta -_, 23 lei, pârâtul C. S. -_,85 lei, pârâtul C. M. -_,4 lei.
S-a constatat că, părțile sunt în indiviziune asupra sumei de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice”, reclamanta C. E. având o cotă de 5/8, pârâtul C. M. având o cotă de 3/16, iar pârâtul C. S. având o cotă de 3/16 și că, exprimate valoric cotele părților din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat sunt: reclamanta - 6250 lei, pârâtul C. S. - 1875 lei, pârâtul C. M. - 1875 lei.
S-a dispusieșirea din indiviziunecu privire la apartamentulsituat în Bârlad, ., ., ., jud. V., compus din sufragerie, două dormitoare, o bucătărie, un balcon, o baie, un hol, o debara, astfel cum a fost identificat, individualizat și evaluat în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., și cu privire la suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice” și s-a atribuit în natură direct în proprietatea reclamantei C. E., apartamentulsituat în Bârlad, ., ., compus din sufragerie, două dormitoare, o bucătărie, un balcon, o baie, un hol, o debara astfel cum a fost identificat, individualizat și evaluat în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., suma de 6250 lei, echivalentul cotei sale de 5/8 din suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice”.
Totodată, s-a atribuitîn natură direct în proprietatea pârâtului C. S., suma de 1875 lei, echivalentul cotei sale de 3/16 din suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice”și pârâtului C. M., suma de 1875 lei, echivalentul cotei sale de 3/16 din suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice”.
A fost obligată reclamanta C. E. să plătească pârâtului C. S. sultă în valoare de _,85 lei, iar pârâtului C. M. o sultă în valoare de _,4 lei, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri
În final, pârâtul C. S. a fost obligat să plătească reclamantei C. E. suma de 3025,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată iar pârâtul C. M. a fost obligat să plătească reclamantei C. E. suma de 3025,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește situația de fapt, instanța de fond a reținut că, la data de 4.12.1970 C. N. s-a căsătorit cu C. L. și că, din căsătoria celor doi, au rezultat doi copii respectiv C. M. și C. S..
S-a mai reținut că, la data de 03.12.1991 C. N. împreună cu soția sa C. L. au încheiat cu GOSLOC RA Bârlad contractul de vânzare-cumpărare nr. 5478/1991 ce avut ca obiect achiziționarea locuinței situată în Bârlad, . ., . cu prețul de 133.060 lei și că, potrivit contractului s-a stabilit ca plata prețului să se facă astfel, suma de 14.000 lei avans achitat cu chitanța nr._/14.11.1991, iar diferența de 119.060 lei urmând a se plăti în 10 ani, respectiv 120 de rate lunare a câte 992 lei rata, ultima rata fiind stabilită la suma de 1.012 lei. De asemenea, s-a stabilit dobânda de 4% pe an, respectiv suma de 23.812 lei, a câte 198 lei lunar, iar ultima rată de dobândă de 250 lei. Se mai arată că suma rămasă de plată plus dobânda în rate lunare 142 782 lei se va restitui prin reținere de pe statul de plată al beneficiarului, începând cu ianuarie 1992 și până în decembrie 2001. Prin contractul de vânzare-cumpărare s-a dispus atribuirea în folosința cumpărătorului pe toată durata existenței construcției a terenului aferent locuinței în suprafață de 13,36 m.p.
Se mai arată în motivare că, la data de 15.11.1992 a decedat C. L., și, potrivit certificatului de moștenitor nr.132/15.09.1997 eliberat de Biroul Notarului Public D. în Dosarul succesoral nr. 160/1997, s-a stabilit că de pe urma defunctei C. L., decedată la data de 15.11.1992, cu ultim domiciliu în mun. Bârlad, masa succesorală se compunea din următoarele bunuri mobile: nr. de 152 acțiuni în valoare de_ lei, dobândite de defuncta în urma alocării prin schimbarea unui număr de un cupon nominativ de privatizare, conform certificatului de acționar nr._ din 15.08.1996 emis de Societatea Comercială Antibiotice Sa Iași, iar ca bunuri imobile: cota parte indiviză de ½ din apartamentul situat în Bârlad, ., ., apartament compus în totalitate din 3 camere, o bucătărie, un hol, o baie, o camară și un balcon, construit din prefabricate, împreună cu aceeași cotă de ½ din folosința suprafeței de 13,63 m.p. teren de construcție aferent apartamentului.
S-a aratat că, defuncta a dobândit cotele părți indivize de ½ din apartament și din folosința terenului de construcție aferent acestuia, prin cumpărare în timpul căsătoriei, cu soțul supraviețuitor C. N., prin contribuție comună și egală, de la GOSLOC RA Bârlad, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 5478/03.12.1991 și a procesului verbal de predare-primire, transcrise sub nr. 1960/18.05.1993 la notariatul de Stat Local Bârlad, jud. V. și că, restul cotelor părți indivize de ½ din apartament și din folosința terenului de construcție aferent acestuia, constituie cotele de bunuri comune ale soțului supraviețuitor, C. N..
Cu privire la moștenitorii defunctei C. L., în certificatul de moștenitor se arată că aceștia sunt C. N. care a acceptat succesiunea la data de 15.11.1992, în calitate de soț supraviețuitor cu o cotă de ¼ și C. M., care a acceptat succesiune la data de 15.11.1992, în calitate de fiu, cu o cotă de ¾ . S-a arătat că, nu sunt renunțători la moștenire și nici străini de moștenire prin neacceptare.
La data de 29.01.1998 a fost emisă factura nr._ privind pe cumpărătorul C. N., pentru suma de 12.750 reprezentând taxă achitare integrală. Potrivit chitanței nr._/29.01.1998 eliberată de RAGCL Bârlad C. N. a achitat suma de_ lei, reprezentând taxă, iar potrivit chitanței nr._/29.01.1998 eliberată de RAGCL Bârlad, C. N. a achitat suma de_. Pe prima filă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5478/1991 se află mențiunea făcută de RAGCL Bârlad „ achitat integral valoarea apartamentului cu chitanța_/29.01.1998”.
Prima instanță a mai reținut că, la data de 8.11.1999 C. N. s-a căsătorit cu C. E., din căsătoria celor doi nu nerezultând copii, iar locuința comună au avut-o în apartamentul proprietatea soțului C. N., situat în Bârlad, . nr. 35, ., . dar și că, la data de 23.11.2010 C. N. a încheiat cu CEC BANK- unitatea Bârlad, Contractul de depozit . nr._, reprezentând depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice pentru suma de 10.000 lei, cu scadența la 23.02.2011, și cu rata dobânzii de 7,25% pe an.
Tot în ceea ce privește situația de fapt, instanța de fond a reținut că, la data de 15.03.2011 a decedat C. N. și că, potrivit anexei nr. 24 eliberată de Primăria mun. Bârlad sub nr._/4.05.2011 de pe urma defunctului C. N. au rămas în calitate de prezumtivi moștenitori următorii C. E., în calitate de soție supraviețuitoare, C. M., în calitate de fiu și C. S., în calitate de fiu.
Raportându-se la probatoriul administrat în cauză, din care au fost redate pe larg interogatoriile și declarațiile martorilor, instanța de fond a reținut că, moștenitori cu vocație succesorală rămași de pe urma defunctului C. N. și moștenitori legali acceptanți sunt: C. E., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă legală de 1/4 din masa succesorală, C. S., în calitate de fiu, cu o cotă legală de 3/8 din masa succesorală și C. M., în calitate de fiu cu o cotă legală de 3/8 din masa succesorală și că, masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C. N. se compune din : cota de 5/8 din apartamentul situat în Bârlad, ., ., compus din sufragerie, două dormitoare, o bucătărie, un balcon, o baie, un hol, o debara astfel cum a fost identificat, individualizat și evaluat în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., ce face parte integrantă din prezenta horărâre, împreună cu cota de 5/8 din folosința suprafeței de 13,63 m.p. teren aferent apartamentului ; cota de ½ din suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice”
Pentru a reține cota de 5/8 din apartament instanța de fond a avut în vedere faptul că apartamentul a fost achiziționat cu plata prețului în rate în anul 1991, dată la care defunctul era căsătorit cu prima soție C. L., intrând astfel în comunitatea lor de bunuri. În acest sens, s-a reținut că, prin certificatul de moștenitor nr.132/15.09.1997 eliberat de Biroul Notarului Public D. în Dosarul succesoral nr. 160/1997, s-a stabilit că de pe urma defunctei C. L., decedată la data de 15.11.1992, cu ultim domiciliu în mun. Bârlad în masa succesorală se includea cota parte indiviză de ½ din apartamentul situat în Bârlad, ., ., ., jud. V., apartament compus în totalitate din 3 camere, o bucătărie, un hol, o baie, o camară și un balcon, construit din prefabricate, împreună cu aceeași cotă de ½ din folosința suprafeței de 13,63 m.p. teren de construcție aferent apartamentului. Prima instanță a apreciat că acest certificat de moștenitor face dovada deplină a celor consemnate în cuprinsul său în lipsa anulării sale prin hotărâre judecătorească, așa cum prevede dispozițiile art. 85 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publicii și activitatea notarială.
S-a mai arătat în considerente că, susținerile reclamantei privind valoarea masei succesorale rămase de pe urma defunctei C. L., nu puteau fi reținute de având în vedere pe de o parte faptul că, cota acesteia din dreptul de proprietate asupra apartamentului a fost stabilită pe calea procedurii de dezbatere succesorală notarială, iar pe de altă parte instanța nu poate modifica acest certificat de moștenitor în lipsa investirii cu acest capăt de cerere. Pe de altă parte, cota parte a defunctei C. L. din dreptul de proprietate asupra apartamentului nu poate fi reprezentată doar de contribuția acesteia la plata ratelor pentru achiziționarea acestuia, ci și de veniturile ei în timpul căsătoriei, de munca depusă în gospodărie și pentru nașterea, creșterea și îngrijirea copiilor, întreținerea familiei, menajul casei și alte asemenea activități. Față de aceste considerente instanța apreciază că nu se poate stabili prin hotărârea judecătorească ce are ca obiect dezbaterea succesiunii defunctului C. N., aspecte ce duc la modificarea Certificatului de moștenitor privind pe defuncta C. L..
Astfel, cota de 5/8 din apartament și din folosința suprafeței de 13,63 m.p. teren ce intră în masa succesorală a defunctului C. N. se compunea din cota succesorală de ¼ din masa succesorală ce i se cuvenea de pe urma defunctei C. L. și cota proprie de ½ ce din bunul comun .
Restul cotei de 3/8 din bun reprezinta cota ce i se cuvenea pârâtului C. M. ( respectiv ¾ cota succesorală X ½).
Cu privire la cota de ½ din suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice”, instanța de fond a reținut aceasta având în vedere că, depozitul a fost constituit în timpul căsătoriei cu reclamanta C. E., iar din materialul probator a rezultat că această sumă intra în comunitatea de bunuri ale soților, având în vedere și faptul că aceștia s-au gospodărit împreună, au avut un domiciliu conjugal, ambii au avut venituri din salarii și/sau pensii, reclamanta a obținut și dividende, ambii au beneficiat de sprijinul familiei lor cu produse alimentare din gospodărie. Chiar dacă, pârâții au susținut că defunctul avea venituri net superioare reclamantei, aceștia nu au reușit să facă această dovadă, deși au beneficiat de asistența din partea unui profesionist al dreptului. Era de notorietate că angajații și pensionarii din cadrul ministerului apărării beneficiază de venituri ceva mai mari decât ale unui confecționer, însă acest aspect nu putea sta, singur, la baza înlăturării cotei de contribuție egală a soților la dobândirea bunurilor comune. De asemenea, în speță s-a făcut dovada că reclamantul era suferind de diabet, au fost necesare mai multe internări medicale, intervenții chirurgicale și chiar dacă medicamentele pentru diabetici sunt gratuite, îngrijirea unui astfel de bolnav nu înseamna numai achiziționarea de medicamente. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că reclamanta s-a îngrijit de soțul său, banii pe care îi câștiga erau aduși în gospodărie și gestionați de defunct, se ocupa de menajul casei și lucrările de îmbunătățiri, iar atunci când era nevoită să plece la tratamente ea se ocupa să rămână altcineva care să asigure îngrijirea defunctului și administrarea medicamentelor.
Față de aceste considerente s-a mai reținut că restul de ½ din suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice, reprezintă bun propriu al reclamantei.
Totodată,instanța de fond a mai reținut că, din materialul probator administrat în cauză a rezultat că relația dintre reclamantă și defunct a început în luna martie 1993, dată de la care aceștia au început să locuiască și să se gospodărească împreună în sensul unei adevărate familii. Având în vedere data încheierii contractului de achiziționare a apartamentului, condițiile de plată ale acestuia, data decesului primei soții a defunctului, dar și data începerii conviețuirii reclamantei cu defunctul și criteriile de stabilire a cotei de contribuție a celor doi la comunitatea de bunuri astfel cum au fost stabilite mai sus, a reținut că începând din luna martie până la achitarea integrală a valorii apartamentului reclamanta a contribuit cu cota de ½ la plata ratelor și a prețului final pentru achiziționarea acestuia, având astfel asupra apartamentului o creanță ce a constatat în cota de ½ din contravaloarea sumelor achitate de C. N. cu titlu de rate și preț final, în perioada martie 1993 – ianuarie 1998. În perioada conviețuirii cu defunctul, s-au realizat la apartament o . îmbunătățiri, prin contribuție comună și egală a soților, astfel cum s-a reținut în paragrafele anterioare, astfel că s-a reținut că reclamanta are asupra apartamentului și o creanță ce consta în cota de 1/2 din contravaloarea lucrărilor de îmbunătățiri efectuate la apartamentul din litigiu.
Mai arată instanța de fond că, prin raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitate construcții, întocmit de expertul G. P. a fost stabilită valoarea actuală de circulație a apartamentului la suma de_ lei și au fost identificate și evaluate îmbunătățirile efectuate la apartamentul din litigiu, astfel cum au fost indicate de reclamantă în cererea de chemare în judecată, fiind stabilite și data realizării acestora. Astfel, s-a stabilit că, în anul 1996 s-a executat racordarea apartamentului la instalația de gaze, în anul 1998 s-au executat lucrări de zugrăveli de calitate superioară în sufragerie, în anul 2002 s-au montat două apometre, unul la baie, celălalt la bucătărie, în anul 2003, s-au montat Centrala termică pe gaze și s-a efectuat instalația termică fără calorifere, menținându-se cele vechi, în anul 2005 s-au montat o ușă din lemn la intrare, suprafața de 7,62 m.p. lambriu din lemn pe hol, gresie în hol și baie în suprafață totală de 8,60 m.p., în anul 2006 s-a montat tâmplărie PVC, respectiv 3 uși și 3 geamuri, parchet în sufragerie și două dormitoare, în 2008 s-au făcut revizii la centrala termică pe gaze în valoare de 250 lei, s-a montat o chiuvetă la baie și un vas WC cu rezervor, în 2010 s-a făcut revizie la centrala termică în valoare de 160 lei și s-au zugrăvit cu var lavabil cele două dormitoare. Valoare îmbunătățirilor a fost stabilită de expert la suma totală de_ lei.
De asemenea, expertul a stabilit că: valoarea avansului și a ratelor plătite până la data de 15.11.1992 este de_ lei, reprezentând o pondere 0,1916%, ceea ce duce la concluzia că valoarea achitată din valoarea actualizată a apartamentului este de_ lei; valoarea plăților făcute din noiembrie 1992 până în martie 1993 este de 4740 lei reprezentând o pondere 0,0322%, ceea ce duce la concluzia că valoarea achitată din valoarea actualizată a apartamentului este de 3139 lei; valoarea plăților făcute din martie 1993- ianuarie 1998 este de_ lei, reprezentând o pondere de 0,7763%, ceea ce duce la concluzia că valoarea achitată din valoarea actualizată a apartamentului este de_ lei.
Față de concluziile raportului de expertiză având în vedere structura acestuia, instanța de fond a reținut că valoare de_ lei stabilită de expert este de fapt valoarea actuală a apartamentului astfel cum acesta a fost achiziționat, valoare la care s-a făcut și calculul privind ponderea ratelor plătite, însă valoarea actuală de circulație a apartamentului este de_ lei (_ lei la care se adaugă_ lei- îmbunătățirile realizate în timp la acesta).
Față de aceste concluzii, s-a stabilit că reclamanta are asupra apartamentului situat în Bârlad, ., ., ., jud. V., compus din sufragerie, două dormitoare, o bucătărie, un balcon, o baie, un hol, o debara astfel cum a fost identificat, individualizat și evaluat în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., o creanță în valoare totală de_,5 lei, reprezentând: cota de 1/2 din contravaloarea sumelor achitate de C. N. cu titlu de rate și preț final, în perioada martie 1993 – ianuarie 1998, la apartamentul mai sus precizat, astfel cum acestea au fost evaluate la suma de_ lei, în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P.; cota de 1/2 din contravaloarea lucrărilor de îmbunătățiri efectuate la apartamentul mai sus precizat, astfel cum acestea au fost identificate și evaluate la suma de_ lei, în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P. .
Pentru a stabili valoarea masei succesorale rămase de pe urma defunctului instanța de fond a scăzut din valoarea actuală de circulație a apartamentului –_ lei, valoarea creanței reclamantei asupra acestuia –_,5 lei ( =_,5 lei) la care s-a aplicat cota de 5/8, rezultând o valoare de_,93 lei, sumă la care s-a adăugat suma de 5000 lei, reprezentând cota de ½ din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat. Astfel, s-a reținut că valoarea masei succesorale, rămasă de pe urma defunctului C. N., este de_,93 lei.
Având în vedere cotele succesorale ale părților, s-a stabilit că, exprimate valoric acestea sunt următoarele: reclamanta C. E. -_,23 lei, reprezentând_,23 lei - cota de 1/4 din cota de 5/8 din valoarea apartamentului mai sus precizat, după scăderea creanței reclamantei și 1250 lei, reprezentând cota de ¼ din cota de ½ din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat; pârâtul C. S. –_,84 lei, reprezentând_,23 lei - cota de 3/8 din cota de 5/8 din valoarea apartamentului mai sus precizat, după scăderea creanței reclamantei și 1875 lei, reprezentând cota de 3/8 din cota de ½ din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat; pârâtul C. M. –_,84 lei, reprezentând_,23 lei - cota de 3/8 din cota de 5/8 din valoarea apartamentului mai sus precizat, după scăderea creanței reclamantei și 1875 lei, reprezentând cota de 3/8 din cota de ½ din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat.
Cu privire la apartamentul din litigiu s-a constatat că părțile sunt indiviziune și au următoarele cote: reclamanta, C. E. - 10/64 (1/4 X 5/8 = 5/32 = 10/64); pârâtul C. M. - 39/64 (3/4: 2 X 5/8 = 15/64 +3/8 cota din succesiunea mamei); pârâtul C. S. - 15/64 (3/4: 2 X 5/8 = 15/64) și că, exprimate valoric cotele părților din apartament sunt: reclamanta -_, 23 lei (_,5 lei X 10/64 ); pârâtul C. S. -_,85 lei (_,5 lei X 15/64); pârâtul C. M. -_,4 lei(_,5 lei X 39/64).
Referitor la suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice” s-a constatat că părțile sunt indiviziune și au următoarele cote: reclamanta C. E. - 5/8(1/4 X1/2 +1/2), pârâtul C. M. - 3/16 ( 3/4 :2 X 1/2), iar pârâtul C. S. - 3/16( 3/4 :2 X 1/2), exprimate valoric cotele părților din suma depusă la CEC Bank Unitatea Bârlad, conform contractului de depozit, mai sus precizat fiind: reclamanta - 6250 lei (_ X 5/8), pârâtul C. S. - 1875 lei (_ X 3/16), pârâtul C. M. - 1875 lei(_ X 3/16).
La stabilirea dreptului material aplicabil, instanța de fond a avut în vedere că, acțiunea a fost înregistrată la instanță la data de 9.05.2011, dată la care era în vigoare Codul civil din anul 1864, cod abrogat prin art. 230 lit. a din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora: „ Moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii”
Față de cele reținute, în cauză s-au aplicat prevederile Codului civil din 1864 privind succesiunile.
Având in vedere situația prezentată mai sus, așa cum a fost reținută pe baza actelor depuse la dosar și a întregului material probator administrat în cauză, s-a apreciat că cererea reclamantei este dovedită și întemeiată și a fost admisă în temeiul art.650 și urm. din cod civil din 1864.
În ce privește ieșirea din indiviziune, raportându-se la dispozițiile art. 66 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, instanța de fond a reținut că și în acest capăt de cerere sunt aplicabile tot dispozițiile Codului civil din 1864 privind ieșirea din indiviziune astfel că, față de probele administrate, instanța a constatat deschisă succesiunea defunctului C. N., a constatat moștenitorii și compunerea masei succesorale în sensul celor arătate mai sus.
Cu privire la acțiunea pentru ieșirea din indiviziune, instanța a apreciat că aceasta era întemeiată, conform dispozițiilor art.728 Cod civil așa încât, față de cotele părților din masa succesorală, precum și poziția acestora, văzând și dispozițiile art. 67310 alin.4 Cod procedură civilă, ținând cont de faptul că reclamanta locuiește în apartament, nu are alt imobil în proprietate, are un drept de creanță asupra apartamentului de o valoare mare și are nevoie de locuință, s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la apartamentul situat în Bârlad, ., ., ., jud. V., compus din sufragerie, două dormitoare, o bucătărie, un balcon, o baie, un hol, o debara, astfel cum a fost identificat, individualizat și evaluat în Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții întocmit de dl. expert G. P., ce face parte integrantă din prezenta horărâre și se va dispune atribuirea în natură direct în proprietatea reclamantei C. E. a apartamentului.
Potrivit art. 742 din Codul civil din 1864, pentru compensarea valorică a loturilor a fost obligată reclamanta să plătească în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, următoarele sulte: pârâtului C. S. în valoare de_,85 lei, iar pârâtului C. M. în valoare de_,4 lei.
De asemenea, s-a dispus ieșirea din indiviziunecu privire la suma de 10.000 lei depusă de C. N. la CEC Bank- Unitatea Bârlad, la data de 23.11.2010 conform Contractului de depozit . nr._, reprezentând „Depozit la termen cu rată fixă a dobânzii pentru persoane fizice” și a atribui în natură direct în proprietatea reclamantei C. E., suma de 6250 lei, pârâtului C. S., suma de 1875 lei, iar pârâtului C. M. suma de 1875 lei.
În final, instanța de fond a reținut că, reclamanta a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă totală de 8068,8 lei, după cum urmează: 8 lei timbru judiciar, 500 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanței . nr._(5) din data de 09.05.2011(f. 7), 2874 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanței . nr._(27) din data de 22.06.2011 (f. 36), 600 lei onorariu expertiză potrivit chitanței nr._/1 din data de 14.10.2011 (f. 78), 300 lei, onorariu expertiză, potrivit chitanței nr._/1 din data de 07.12.2011 (f. 181), 2598 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanței . nr._(105) din data de 15.02.2012 (f. 195), 1000 lei onorariu de avocat, potrivit chitanței nr._/4.05.2011 și nr._/16.01.2012 (f. 199 și 200), 77,2 lei taxă verificare notarială, potrivit chitanței nr._/18.05.2011 (f. 201), 111,6 lei taxă verificare notarială, potrivit chitanței nr._/18.05.2011 (f. 202) – reprezentând ½ din valoarea totală a acestei chitanțe având în vedere că în factura nr._/18.05.2011(f. 202) se stipulează că s-au efectuat 2 verificări, iar reclamanta a renunțat la dezbaterea succesiunii defunctei Crsitea L..
Pârâții nu au făcut dovada vreunor cheltuieli efectuate în prezentul dosar.
Potrivit art. 274 alin.1 și art. 276 Cod procedură civilă, s-a dispus obligarea pârâților la plata către reclamanta a cheltuielilor de judecată proporțional cu cota lor din masa succesorală. Astfel, s-a dispus obligarea pârâtului C. S. să plătească reclamantei C. E. suma de 3025,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar pârâtul C. M. să plătească reclamantei C. E. suma de 3025,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții C. M. și C. S. .
La termenul din 22 mai 2012, instanța de control judiciar a procedat la recalificarea căii de atac, după punerea în discuția contradictorie a părților, stabilind că, în speță, calea de atac este apelul.
Prin decizia civilă nr. 143/A din 30 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul V. respinge excepția prescripției dreptului la acțiune având ca obiect constatarea dreptului de creanță, invocată de apelanții C. M. și C. S..
Respinge apelul declarat de către C. M. și C. S. împotriva sentinței civile nr. 602 din 01.03.2012 a Judecătoriei Bârlad, pe care o păstrează.
Obligă apelanții să achite intimatei C. E. suma de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată, anume onorariu apărător ales.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul V. a reținut că la data de 03.12.1991 C. N. împreună cu soția sa C. L. au încheiat cu GOSLOC RA Bârlad contractul de vânzare-cumpărare nr. 5478/1991 ce avut ca obiect achiziționarea locuinței situată în Bârlad, . ., . cu prețul de 133.060 lei și că, la data de 14.11.1991 a fost achitată suma de 14.000 lei cu titlu de avans iar la data de 29.01.1998 a fost emisă factura nr._ privind pe cumpărătorul C. N., pentru suma de 12.750 reprezentând taxă achitare integrală. Potrivit chitanței nr._/29.01.1998 eliberată de RAGCL Bârlad C. N. a achitat suma de_ lei, reprezentând taxă, iar potrivit chitanței nr._/29.01.1998 eliberată de RAGCL Bârlad, C. N. a achitat suma de_. Pe prima filă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5478/1991 se află mențiunea făcută de RAGCL Bârlad „ achitat integral valoarea apartamentului cu chitanța_/29.01.1998”. Defunctul s-a căsătorit cu intimata reclamantă la data de 8.11.1999.
Analizând cu prioritate excepția invocată, instanța de control judiciar reține că aceasta este nefondată, urmând a fi respinsă în consecință:
Astfel, potrivit art 1,7,8,11 și 21 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă și art 1903 -1904 Cod civil, drepturile de creanță, indiferent de izvorul lor sunt supuse prescripției extinctive, care este, potrivit articolului trei din decretul menționat mai sus, un termen general de 3 ani și care începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
De asemenea, art. 7 din Decretul 167/1958 stabileste ca prescriptia începe sa curga de la data când se naste dreptul la actiune” .
În primul rand, dreptul la acțiune se naște de la data la care este cunoscut prejudiciul și persoana responsabilă .
Prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția, prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, chiar dacă a fost introdusă la o instanță necompetentă sau printr-un act întrerupător de executare .
În speta, contrar susținerilor apelanților, dreptul la actiune al intimatei reclamante nu s-a născut la data când a fost achitat integral apartamentul, ci la data când a avut interesul sa solicite recunoasterea dreptului său, respectiv atunci când dreptul sau a fost negat de pârâta. Astfel, data la care începea sa curga termenul este data când a fost promovata actiunea de partaj, pentru ca anterior acestei date nu s-a negat de catre pârâta dobândirea anumitor bunuri comune sau proprii si nu exista interesul de a se cere, în timpul casatoriei partilor, stabilirea situatiei juridice a unor bunuri.
Și pe fond, apelul declarat de către pârâți este nefondat, fiind respins în consecință.
În primul rând, instanța de control judiciar reține că, urmează a fi analizate în întregime motivele de apel depuse de către apelanți, având în vedere împrejurarea pe de o parte că, prin completările motivelor de apel nu au fost invocate motive noi ci, au fost detaliate motivele succinct invocate prin declarația inițială a căii de atac iar pe de altă parte deoarece, acestea au fost depuse la prima zi de înfățișare. În acest sens, instanța de control judiciar are în vedere că, la termenele din 22 mai 2012, respectiv 19 iunie 2012, părțile legal citate, nu puteau pune concluzii, deoarece, pe de o parte nu era lămurită legalitatea investirii și cadrul procesual, fiind necesare lămuriri cu privire la persoanele ce au declarat calea de atac iar la al doilea termen, apelanții au formulat cereri pentru lipsă de apărare.
În aceste condiții, prima zi de înfățișare a fost la termenul din 25 septembrie 2012, când apelanții au depus completările, fiind incidente astfel dispozițiile 287 alin 2 Cod procedură civilă.
Trecând la analiza motivelor de apel, Tribunalul reține că, în mod temeinic și legal, prima instanță a constatat că, din masa succesorală a defunctului intră și cota de reține cota de 5/8 din apartament, având în vedere faptul că apartamentul a fost achiziționat cu plata prețului în rate în anul 1991, dată la care defunctul era căsătorit cu prima soție C. L., intrând astfel în comunitatea lor de bunuri.
În acest sens, temeinic s-a reținut că, prin certificatul de moștenitor nr.132/15.09.1997 eliberat de Biroul Notarului Public D. în Dosarul succesoral nr. 160/1997, s-a stabilit că de pe urma defunctei C. L., decedată la data de 15.11.1992, cu ultim domiciliu în mun. Bârlad în masa succesorală se includea cota parte indiviză de ½ din apartamentul situat în Bârlad, ., ., ., jud. V., apartament compus în totalitate din 3 camere, o bucătărie, un hol, o baie, o camară și un balcon, construit din prefabricate, împreună cu aceeași cotă de ½ din folosința suprafeței de 13,63 m.p. teren de construcție aferent apartamentului.
Mai mult decât atât, instanța de control judiciar reține că, în ciuda susținerilor apelanților pârâți, potrivit literaturii juridice de specialitate și a practicii judiciare în materie, locuințele cumpărate cu credite de stat sunt bunuri comune dacă sunt dobândite în timpul căsătoriei, statuându-se că, momentul dobândirii locuinței este acela al încheierii contractului de vânzare cumpărare, indiferent de faptul că au preluat asupra lor restul împrumutului neachitat. Tribunalul supreme, decizia civilă nr. 59 din 11 ianuarie 1977.
Or, este evident că, la data de 3 decembrie 1991, autorul părților, C. N. era căsătorit cu C. L., aceasta din urmă decedând la 15 noiembrie 1992, aproape un an mai târziu.
Și susținerile referitoare la nulitatea raportului de expertiză și lipsa rolului activ al instanței, sunt nefondate. În aceea ce privește prima susținere, instanța de control judiciar reține că, niciunul dintre cei doi apelanți nu a invocat nulitatea raportului de expertiză în fața primei instanțe, în condițiile în care, aceasta din urmă, cu respectarea drepturilor procedurale ale apelanților, a dispus comunicarea raportului de expertiză, la termenul din 24 noiembrie 2011, iar la termenul din 8 decembrie 2011 când s-a pus în discuția contradictorie a părților acest raport ( și când se putea solicita refacerea raportului de expertiză), apelanții pârâți nu s-au prezentat, aceștia neavând obiecțiuni la raportul de expertiză nici la termenul din 19 ianuarie când au fost prezenți și reprezentați de către apărător. La termenul din 8 decembrie 2011 apelantul C. M., prezent după strigarea dosarului, a învederat doar că nu a primit un exemplar de pe raportul de expertiză și nu că nu ar fi fost convocat. De altfel, din dovezile existente la dosar, rezultă că apelanții au fost convocați la efectuarea expertizei ( filele 173, 174 dosar fond).
Or, raportul de expertiză extrajudiciară este întocmit de către un expert, lucrarea întocmită de către acesta, prin care își exprimă opinia de specialitate, neputând fi decât un raport de expertiză și nu un înscris, cele două mijloace de probă beneficiind de reglementări diferite cu regimuri juridice de încuviințare și apreciere diferite. Cum normele de procedură sunt stricte, cel puțin pentru instanțe, în mod corect instanța de fond nu a avut în vedere lucrarea de specialitate ca și înscris .
Având în vedere că normele care reglementează condițiile în care trebuie să se invoce neregularitatea raportului de expertiză au caracter dispozitiv, în raport de dispozițiile art. 108 alin 3 Cod procedură civilă, neinvocarea nulității raportului de expertiză la prima zi de înfățișare după depunerea raportului și înainte de se fi pus concluzii pe fondul cauzei, atrage decăderea. ÎCCJ, secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2197/2006.
În ceea ce privește lipsa rolului activ al instanței și acest motiv de recurs este neîntemeiat, atât timp cât, prima instanță a acordat apelanților posibilitatea de a-și propune probe pentru a-și dovedi acțiunea, cu atât mai mult cu cât, aceasta a avut apărare de specialitate, deoarece, în special în această situație, principiului rolului activ nu poate constitui temeiul substituirii instanței în poziția procesuală a uneia din părți și apărarea intereselor acesteia. În această situație, rolul imparțial al instanței ar fi compromis, fiind afectat principiul egalității armelor.
Astfel, la termenul din 27.01.2011 s-a prorogat discutarea admisibilității administrării probei cu expertiză contabilă după administrarea probei cu expertiză construcții, la 19 ianuarie 2012, această probă fiind respinsă deoarece, apelanții pârâți nu au contestat sumele stabilite de către expertul constructor, așa încât, în mod temeinic a apreciat instanța de fond inutilitatea acestei probe în condițiile în care, aceste valori nu au fost contestate. Mai mult decât atât, nici în apel pârâții nu au solicitat efectuarea unei expertize contabile.
Nu în ultimul rând, instanța de control judiciar reține că nu se poate imputa instanței de fond că nu a efectuat adrese pentru a efectuat din oficiu demersuri din care să rezulte dacă vreuna dintre părți are mai multe locuințe, deoarece apelanții pârâți au obligația să dovedească afirmațiile pe care le fac cu atât mai mult cu cât au avut apărare calificată dar și pentru că procesul civil este, ca regulă generală, un proces la intereselor private, astfel încât, rolul judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil, al disponibilității și contradictorialității, echilibru asigurat de către instanța de fond.
Așadar, nu se poate dispune casarea unei hotărâri pentru că, instanța nu ar fi ordonat, din oficiu, anumite dovezi, atât timp cât, deși aveau posibilitatea să propună și să administreze probatorii, părțile nu au solicitat administrarea unor mijloace de probă, astfel că nu se poate susține încălcarea dispozițiilor art. 129 alin 5 Cod procedură civilă .
De asemenea, în ceea ce privește egalitatea armelor, instanța de control judiciar reține că, aceasta a fost respectată având în vedere că, la termenul din 15 septembrie 2011, instanța de fond a încuviințat ambilor apelanți câte doi martori de fiecare, atât cât au solicitat, pentru ca, la termenul din 13 octombrie, aceștia prin apărător, să renunțe la doi dintre martorii propuși.
În final, instanța de control judiciar reține că și motivul de apel referitor la greșita aplicare a dispozițiilor art.67310 alin.4 Cod. procedură civilă este nefondat, deoarece faptul că intimata mai are în proprietate o locuință, nu este de natură a atrage de plano respingerea cererii de atribuire în natură.
În acest sens, instanța de control judiciar reține că, sentința civilă nr. 2964/07.09.2010 pronunțată de Judecătoria V., este legală, în sensul că respectă dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă, potrivit cu care „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, si de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul si ocupația părților, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea „ .
Astfel, intimate reclamantă era îndreptățită la atribuirea în natură având în vedere că este singura care a solicitat atribuirea în natură a imobilului, că are o cotă mai mare decât apelanții și de asemenea, are posesia imobilului.
De asemenea, este de remarcat faptul că, fiecare dintre apelanții pârâți au locuința lor, deci nu se află în nevoie, cu atât mai mult cu cât, egalizarea loturilor s-a făcut prin obligarea intimatei reclamante la plata sultelor către apelanții pârâți.
În al doilea rând, sentința atacată este temeinică întrucât instanța de fond a făcut aplicarea întocmai a principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, admițând acțiunea așa cum a fost formulată și în raport de solicitările părților exprimate prin cererea de chemare în judecată, întâmpinare ( fila 46 dosar fond – apelantul pârât C. M.).
Potrivit principiului amintit mai sus, părțile fixează limitele în care are loc judecata atât din punctul de vedere al obiectului, cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale precum și al fundamentului pretenției ce este dedusă judecății, judecătorul fiind ținut să respecte cadrul procesual trasat de părți. Instanța de judecată trebuie să statueze „omnia petita”, adică să se pronunțe cu privire la ceea ce s-a cerut, și în cadrul procesual stabilit.
În consecință, constatând că sentința primei instanțe este temeinică și legală, Tribunalul a resins excepția prescripției dreptului la acțiune având ca obiect constatarea dreptului de creanță precum și apelul declarat de C. M. și C. S. împotriva sentinței civile nr. 602 din 01.03.2012 a Judecătoriei Bârlad, sentință pe care a păstrat-o.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța reține că, potrivit art. 274 Cod procedură civilă, partea care cade in pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Astfel, având în vedere faptul că intimata a solicitat obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată, iar apelul a fost respins, reținând culpa procesuală a apelanților pârâți, Tribunalul a stabilit ca apelanții să achite intimatei C. E. suma de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată, anume onorariu apărător ales.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs pârâții C. M. și C. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând în drept dispozițiile art. 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă și dezvoltând pe larg motivele pentru care critică decizia instanței de apel.
Recursul formulat de C. M. și C. S. este netimbrat.
La primirea recursului și fixarea termenului de judecată, s-a dispus citarea recurenților cu mențiunea timbrării cu 690,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, conform dispozițiilor Legii nr. 146/1997, actualizată și articolul 3 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 ,actualizată, privind timbrul judiciar.
Pentru termenul de judecată din 30 ianuarie 2013, recurenții C. M. și C. S. au fost legal citați cu mențiunea timbrării cu suma de 690,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Cum recurenții C. M. și C. S. nu au achitat nici o sumă cu titlu de taxă de timbru ,la termenul din data de 30 ianuarie 2013 instanța,din oficiu, a invocat excepția privind netimbrarea recursului.
Așadar, nefăcându-se dovada timbrării, potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă,se va examina excepția privind netimbrarea recursului.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
Prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurenții nu au făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit,în raport cu prevederile Legii nr. 146/1996,recursul urmează a fi anulat ca netimbrat pentru următoarele aspecte:
În principiu,taxele de timbru se plătesc anticipat,astfel încât la primirea cererii trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 20 (2) din Legea nr. 146/1997,până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997,” neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii „.
Potrivit art. 9 alin. 1 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar,” cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate,dacă nu sunt timbrate corespunzător „,iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege,” în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe,se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru „.
Faptul că, recurenții C. M. și C. S., care au fost legal citați cu mențiunea timbrării,nu au respectat această cerință legală referitoare la achitarea taxei de timbru,indiferent din ce motive,constituie motiv pentru anularea ca netimbrată a cererii formulate,fără a mai fi analizate aspectele invocate prin cererea de recurs.
În consecință,în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru și art. 9 din OG nr. 32/1995 privind timbru judiciar,urmează a se anula ca netimbrat recursul formulat de C. M. și C. S. și a se menține decizia civilă nr.143/A din 30 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul V..
În baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța va obliga recurenții C. M. și C. S. să plătească intimatei C. E. suma de 700 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat,conform chitanței depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul formulat de C. M. și C. S. împotriva deciziei civile nr. 143/A din 30.10.2012 a Tribunalului V. pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimatei C. E. suma de 700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 30 Ianuarie 2013.
Președinte, C. A. | Judecător, V. O. | Judecător, V. C.-S. |
Grefier, A. H. |
Redactat și tehnoredactat A.H.
02 exemplare/19 februarie 2013
Tribunalul V.: Ț. C. M.; D. P. C.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 279/2013. Curtea de Apel IAŞI | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 456/2013. Curtea de... → |
|---|
