Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 730/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 730/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 647/1/2014
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția I civilă |
Număr operator de date cu caracter personal 3159 |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR. 730 /2014-R
Ședința publică din data de 11 iunie 2014
Președinte: | F. T. | - judecător |
V. P. | - judecător | |
D. M. | - judecător | |
A. L. | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea N. B., domiciliată în Satu M., ., ., județul Satu M. în contradictoriu cu intimatul - pârât S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, sector 5, . și P. DE PE L. CURTEA DE APEL ORADEA - cu sediul în Oradea, .. 12 județul Bihor împotriva deciziei civile nr. 5788/2013-R din 13 decembrie 2013pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr._, având ca obiect: despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, prezenta contestație în anulare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:
Întrebată fiind, reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, sens în care solicită cuvântul asupra contestației în anulare de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentei contestații în anulare.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea contestației în anulare, conform prevederilor art. 319 Cod procedură civilă, având în vedere că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND
Asupra contestației în anulare de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2741/D din data de 21 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Satu M. s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune.
S-a respins cererea formulată de reclamanta N. B., domiciliată în Satu M., ., ., județul Satu M. în contradictoriu cu pârâtul S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, ., sector 5, pentru acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr.221/2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că în speță s-a invocat, în condițiile dispozițiilor art.137 Cod de procedură civilă, excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune și a procedat la analizarea acestui incident procedural cu prioritate, din perspectiva dispozițiilor art. 5 alin.1 din Legea nr.221/2009 cu modificările ulterioare.
Examinând excepția de mai sus, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art.5 alin.1 din Legea nr.221/2009, „orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic… sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței de judecată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la … acordarea unor despăgubiri.”
Față de data publicării în Monitorul Oficial a legii de mai sus (11.06.2009) și . acesteia în termen de trei zile de la publicare (conform dispozițiilor constituționale), nefiind prevăzută o altă dată de intrare în vigoare în cuprinsul legii sau în cuprinsul altui act normativ de modificare a acesteia, raportat la data înregistrării cererii introductive în instanță din prezenta cauză, instanța a găsit întemeiată excepția invocată și, în consecință, a admis-o, respingând acțiunea civilă astfel promovată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta N. B., solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 5788/2013-R din 13 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea s-a respins ca nefondat recursul civil declarat de recurenta - reclamantă N. B., în contradictoriu cu pârâtul S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 2741/D din data de 21 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Satu M., pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
În mod corect Tribunalul Satu M. a respins ca fiind prescrisă acțiunea formulată de reclamanta N. B. față de termenul de 3 ani în care se putea formula prezenta acțiune, termen instituit de art. 5 alin 1 din L 221/2009. Legea arătată a intrat în vigoare în data de 14 iunie 2009, la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial, iar prezenta acțiune este formulata la data de 28.01.2013, peste termenul special de prescripție institut de lege. În concluzie, fiind prescris dreptul material la acțiune al reclamantei este de prisos analizarea celorlalte critici formulate de aceasta prin motivele de recurs.
De altfel, prin decizia nr. 15/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat și a stabilit, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin . 2 din Legea nr. 221/2009, raportat la art. 1 alin . 3 din același act normativ și art. 2 alin . 1 din O.U.G. nr. 214 /1999, că deportarea și prizonieratul în fosta URSS anterior datei de 6 martie 1945 nu reprezintă măsuri administrative cu caracter politic în sensul Legii nr. 221/2009 .
Așa fiind, în baza art. 312 alin. 1 Cod Procedură Civilă, Curtea a respins ca nefondat recursul reclamantei.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare, contestatoarea N. B., contestație înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosar nr._ , prin încheierea nr. 1062/18 martie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție fiind trimisă contestația în anulare formulată de contestatoare împotriva deciziei civile nr. 5788/2013 – R din 13 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, spre competentă soluționare la Curtea de Apel Oradea.
În motivarea contestației în anulare contestatoarea invocă dispozițiilor art. 14 din Convenția CEDO, arătând că prin hotărâri pronunțate, Curtea de Apel Oradea a admis și a continuat să admită cererile formulate și să constate caracterul politic al măsurilor administrative, al condamnărilor cu caracter politic din perioada 6.03.1945 – 22 decembrie 1989 acordând daune morale și după publicarea deciziilor Curții Constituționale nr. 1358/2010 și nr. 1360/2010 cu referire la declararea neconstituționalității dispozițiilor art. 5 alin. 1 teza I din Legea nr. 221/2009.
Critică hotărârea atacată, arătând că există dovezi concludente în prezentul dosar cum că defunctul său bunic Kaszta G. a fost dus forțat ca prizonier în fosta U.R.S.S. în perioada 1942 – 1944 și ținut în captivitate în lagărul de muncă silnică, în condiții inumane și greu de imaginat.
Invocă faptul că în cauze similare instanțele au admis cererea formulată în sensul constatării caracterului politic al măsurii prizonieratului, acordând daune morale astfel încât, pentru anii petrecuți în prizonierat solicită acordarea de despăgubiri cu titlu de daune morale, ca satisfacție de ordin moral, nu ca îmbogățire fără justă cauză, astfel cum încearcă pârâtul să susțină.
Arată că, declararea neconstituționalității art. 5 alin. 1 lit. a din Legea 221/2009, neurmată de intervenția legislativului, care să reglementeze raporturi juridice de natura celor vizate de textul declarat neconstituțional a creat un tratament discriminatoriu persoanelor indicate în art. 5 alin. 1 aflate în situații identice, încălcându-se astfel egalitatea în drepturi a cetățenilor consacrată de dispozițiile art. 16 din Constituția României.
Intimatul nu a depus la dosar întâmpinare.
Examinând contestația în anulare formulată instanța reține următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, motivele pentru care părțile pot uza de aceasta fiind strict și limitativ prevăzute de art. 317 – 318 Cod procedură civilă.
În speță, în cadrul contestației în anulare, contestatoarea invocă aspecte ce vizează fondul cauzei, criticând decizia atacată cu referire la modul de apreciere a probațiunii administrate în cauză, de interpretare a dispozițiilor legale, critici care nu se circumscriu nici unuia dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 317 – 318 Cod procedură civilă, urmărindu-se în esență o reanalizare a fondului cauzei, ceea ce este inadmisibil în cadrul contestației în anulare.
În consecință, apreciind că nu sunt incidente dispozițiile art. 317, 318 Cod procedură civilă instanța urmează a respinge prezenta contestație în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
RESPINGE contestația în anulare declarată de contestatoarea N. B., domiciliată în Satu M., ., ., județul Satu M., în contradictoriu cu intimatul - pârât S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, sector 5, . și P. DE PE L. CURTEA DE APEL ORADEA - cu sediul în Oradea, .. 12 județul Bihor împotriva deciziei civile nr. 5788/2013-R din 13 decembrie 2013pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 iunie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. T. V. P. D. M. A. L.
Judecător fond: K. Z.
Judecători recurs: B. D. M./ R. F./P. C.
redactat: judecător: F. T.
tehnoredactat: A. L.
2 exemplare/17 iunie 2014
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 122/2014. Curtea de... | Anulare act. Decizia nr. 129/2014. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
