Grăniţuire. Decizia nr. 873/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 873/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 12234/271/2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA I CIVILĂ
Număr operator de date cu caracter personal 3159
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.873/R/2014
Ședința publică din 29 septembrie 2014
PREȘEDINTE: B. D. M.
JUDECĂTOR: V. I. S.
JUDECĂTOR: S. A. L.
GREFIER: G. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă S. M. domiciliată în Oradea, .. 32, .. 8, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimații pârâți B. T. C. domiciliat în Oradea, ., nr. 6, jud. Bihor, B. F. M., domiciliată în Oradea, ..7, județul Bihor, B. T., cu domiciliul în ., jud. Bihor, E. P., E. V., ambii domiciliați în Oradea, ., jud. Bihor, toți cu domiciliul ales în Oradea, .. 7, jud. Bihor, B. R., B. C. și D. C., toți cu domiciliul în Oradea, .. 2, .. 19, jud. Bihor și A. G. C. domiciliat în Haieu, nr. 194, jud. Bihor, împotriva deciziei civile nr._ pronunțată la data de 27 iunie 2014 de Tribunalul Bihor, prin care s-a schimbat în parte sentința civilă nr. 5875 din 26 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă avocat G. M. în reprezentarea recurentei reclamante S. M. - lipsă, în baza împuternicirii avocațiale din 29 septembrie 2014 emisă de Baroul Bihor – SCPA D., G. și Asociații, avocat N. E. în reprezentarea intimaților pârâți B. T., B. F. M., B. T. C., E. P., E. V. – toți lipsă, în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 41 lei achitată cu chitanța 01_ BH și timbru judiciar în valoare de 0,6 lei achitată cu chitanța 01_, și că la data de 25 septembrie 2014 intimații pârâți E. P., E. V., B. T. C., B. F. și B. T. au depus la dosar întâmpinare, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul părților asupra recursului.
Reprezentantul recurentei reclamante solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei în sensul menținerii în totalitate a sentinței pronunțată de instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.
În motivare arată că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, instanța de apel s-a limitat doar la a reda conținutul completării raportului de contraexpertiză ca și motivare a deciziei pe care a pronunțat-o, și, mai mult, deși experții au arătat faptul că atât casa veche cât și noua casă a familiei B. are fundația pe terenul recurentei, instanța a ignorat acest aspect, încălcând astfel dreptul de proprietate al reclamantei.
Reprezentanta intimaților pârâți solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. În motivare arată că instanța de apel a procedat în mod corect la aprecierea întregului probatoriu administrat în cauză, inclusiv a completării raportului de expertiză, și apreciază că motivele invocate de recurenta reclamantă nu se încadrează în prevederile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, neexistând niciun motiv de nelegalitate a hotărârii recurate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND :
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5875 din 26.04.2013, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr._, s-au respins excepțiile lipsei de calitate procesuală activă și pasivă a pârâtului reclamant reconvențional A. G. C., s-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional A. G. C., s-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali B. R., B. C. și D. C., s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâții B. T. C., B. T. și B. F., și în consecință au fost obligați pârâții să procedeze la transformarea acoperișului casei vechi situate pe nr. topo 136/1 și 135/4 din acoperiș în două ape în acoperiș într-o singură apă înclinat înspre proprietatea lor, au fost obligați pârâții să efectueze la casa nouă situată pe nr. topo 135/4 și 134/6 lucrările necesare pentru ca apa pluvială ce curge în jgheabul de scurgere de pe învelitoarea dinspre proprietatea reclamantei să fie preluată de un burlan care să o conducă pe acoperișul terasei pârâților astfel încât apa să fie captată și condusă pe proprietatea lor. În cazul în care pârâții nu vor efectua lucrările menționate la alineatul precedent a fost autorizată reclamanta să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților, s-a stabilit linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei identificat pe nr. topo 136/2 și 135/2 din CF 204 Haieu și cel a pârâtului B. T. C., cu uzufruct viager în favoarea pârâților B. T. și B. F. conform folosinței faptice, pe aliniamentul A-b-c-d-e-F-g-h marcat cu linie roșie pe anexa completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul S. T., a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâții –reclamanți reconvenționali B. T. și B. F. și continuată de B. T. în contradictoriu cu reclamanta S. M. și în consecință, a fost obligată reclamanta să le permită accesul pe terenul proprietatea sa pentru efectuarea lucrărilor recomandate de comisia de experți precum și pentru tencuirea casei, au fost respinse celelalte cereri, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâții A. G. C., B. R., B. C., D. C. și în consecință, s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantei înscrisă pe nr. topo 136/2 și 135/2 din CF 204 Haieu și cea a pârâților A. G. C., R., B. C., D. C., înscrisă sub nr. topo 137, 138 și 138/1 pe linia de folosință pe aliniamentul n-m-p-q-q1-r-s-T-u-v marcat cu linie roșie pe anexa completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul S. T., au fost respinse celelalte cereri, au fost compensate parțial cheltuielile de judecată și obligați pârâții reclamanți reconvenționali B. T. C., B. T. și B. F. la plata sumei de 2140 lei în Contul BLEJT de pe lângă Tribunalul Bihor, reprezentând diferență onorariu pentru experții M. E., S. E. și Tirla A..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanta S. M. este proprietara casei și a terenului de locuit aferent identificat cu nr. topo 136/2 și 135/6 înscris în CF204 Haieu, imobil pe care l-a dobândit cu titlu de moștenire în anul 1976 respectiv reconstituire prin TP nr. 326/1995, astfel cum rezultă din înscrierile de sub B 25-27.
Proprietatea reclamantei se compune din imobil casă în regim P+E, limitrof casei vechi a pârâților, casă în regim parte, iar pe partea dinspre pârâții A., B. R., B. C. și D. C., bucătărie de vară și garaj pe partea dinspre pârâții B., clădiri care nu sunt lipite de casa nouă construită de pârâți.
Privită dinspre stradă, casa reclamantei se învecinează cu casa pârâților B. în partea dreaptă și imobilul casă și teren aflat în proprietatea indiviză a pârâților A. G. B. R., B. C. și D. C. (între acești pârâți existând de asemenea neînțelegeri litigioase privind proprietatea).
Între reclamantă și vecinii săi există neînțelegeri, privind liniile de hotar, iar față de pârâții B. neînțelegerile mai sunt determinate de faptul scurgerii apelor pluviale pe terenul reclamantei, care însă nu permite acestor pârâți accesul pe terenul proprietatea sa pentru a monta jgheaburi și pentru ca aceștia să-și tencuiască partea nou construită a casei.
Cererea reconvențională formulată de B. R., B. C. și D. C. a fost anulată, deoarece aceștia, deși citați în mod repetat cu mențiunea de-și timbra cererea, nu s-au conformat dispoziției instanței.
Cu privire la calitatea procesuală a pârâtului reclamant reconvențional A. G., instanța de fond a respins ambele excepții, întrucât acest pârât se află în indiviziune cu pârâții B. și are amplasate construcții pe terenul în litigiu, astfel cum rezultă din expertiza topo efectuată în cauză. În plus pârâtul A. G. este înscris în CF 4230, ca proprietar al parcelelor cu nr. topo 137/2 și 138/4, însă ca și consecință a netimbrării cererii reconvenționale, instanța de fond a dispus anularea acesteia.
Instanța de fond a reținut că pârâții B. T. și B. F. M. au fost proprietarii imobilului cu nr. topo 134/6, 135/4, 136/1 și 133/2 înscris în CF 1000 Haieu, învecinat în partea dreaptă a reclamantei în perioada 27.10._12, când au vândut sub rezerva uzufructului viager către fiul lor B. T. C., astfel cum rezultă din înscrierile de sub 7-9 din CF 1000 Haieu.
Conform expertizei și contraexpertizei în construcții, precum și probelor testimoniale cu martorii P. T., Bara S., T. F. H. P. și recunoașterii făcute de pârâtul B. T., procesului verbal de constatare din 26.03.2012 acesta a efectuat lucrări de renovare și reconstruire la imobilul ce a constituit proprietatea lor inițială.
Lucrările efectuate au constat în: demolarea vechilor anexe (grajduri) și edificarea pe amplasamentul acestora a unei case de locuit, însă prin înălțarea pereților cu aproximativ 30 -40 cm față de construcția veche ; renovarea casei vechi, limitrofă construcție P+E proprietatea reclamantei, situată pe nr. topo 136/1, înlocuirea acoperișului și revopsirea fațadelor .
Casa veche a pârâților astfel cum a fost renovată este alipită de casa reclamantei în regim P+E pe o distanță de 6, 29 m. De la peretele casei reclamantei P+E și până la casa nouă construită de pârâți există o distanță de 7, 96 m (pe lungimea casei vechi a pârâților) distanță pe care nu există jgheaburi și burlane, astfel cum rezultă din fotografiile 7-9 anexe la raportul de contraexpertiză.
Între casa veche și construcția nou edificată există o diferență de nivel de aprox 30-40 cm, astfel cum rezultă din fotografiile de la fila 41, vol. I .
Apele pluviale de pe acoperișul casei vechi proprietatea pârâților B. se scurg pe peretele, elevația și fundația casei P+E proprietatea reclamantei pe o lungime de 6, 29 m, iar în timpul iernii zăpada de pe casa veche se depune și rămâne pe învelitoarea casei vechi și peretele casei P+E proprietatea reclamantei.
Datorită dimensionării necorespunzătoare a rigolei și captării de către jgheabul și burlanul de la casa nouă a cantităților mari de apă pluvială s-a umezit repetate și abundent peretele garajului reclamantei distrugându-se tencuiala.
Recomandările experților M. E., S. E., Tirla G. pentru evitarea distrugerii în continuare a construcțiilor reclamantei sunt: transformarea acoperișului casei vechi într-o singură apă pentru a evita scurgerea apelor pluviale pe terenul reclamantei și a infiltrațiilor în pereții și fundația casei P+E proprietatea reclamantei, pentru casa nouă se recomandă ca apa pluvială ce curge în jgheabul de scurgere de pe învelitoarea dinspre proprietatea reclamantei să fie preluată de un burlan care să o conducă pe acoperișul terasei pârâților astfel încât apa să fie captată și condusă pe proprietatea lor și nu a reclamantei (cum se întâmplă în prezent).
Construcția veche nu are montate jgheaburi de scurgere a apelor, iar jgheabul de scurgere de la construcția nouă conduce scurgerea apelor pluviale pe terenul proprietatea reclamantei. În același loc, adică la capătul construcției noi, există o poartă de acces înspre proprietatea reclamantei, care a fost montată de pârâții B. și de la care reclamanta nu deține cheie, însă reclamanta a blocat pe partea sa accesul prin acea poartă. La o distanță de aproximativ 40 cm de jgheabul de scurgere se află o anexă proprietatea reclamantei ai cărei pereți sunt deteriorați de infiltrațiile de ape .
Chiar dacă imobilul vechi al pârâților B. a avut și inițial renovării acoperiș în două ape și a fost consolidată pe același amplasament, prin lucrările efectuate fără autorizație, cu ocazia modernizărilor acestei construcții, s-au provocat scurgeri ale apelor pluviale cu efecte negative pentru proprietatea reclamantei casă P+E, construcție executată conform autorizației nr. 52/16.10.1976. De menționat că pârâții au obținut autorizația nr. 89 /04.08.2009 numai pentru lucrările efectuate la construcția nouă, însă nici aceasta nu a fost respectată sub aspectul punctelor 1 și 2 din avizul de principiu nr. 987/18.11.1998, respectiv construirea unei ferestre cu vedere piezișă și scurgerea apelor pluviale.
Reținând că exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă cu bună credință, că prin modul în care pârâții și-au modernizat consolidat și reconstruit imobil învecinat reclamantei i se aduc acesteia prejudicii, care pot fi remediate în modalitatea descrisă în raportul de expertiză, instanța de fond în temeiul disp. art. 1073, 1077 cod civil a admis în parte capătul de cerere privind modificarea acoperișului casei vechi proprietatea pârâților într-o singură apă iar cu privire la construcția nouă a dispus efectuarea lucrărilor recomandate de experți, autorizând reclamanta să efectueze aceste construcții pe cheltuiala pârâților, în cazul în care aceștia nu se vor conforma.
Totodată reținând că lucrările recomandate de experți cât și cele necesare tencuirii imobilului pârâților nu pot fi realizate decât prin accesul pârâților pe proprietatea reclamantei, în temeiul dispozițiilor art. 1073 Cod civil, instanța a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții –reclamanți reconvenționali B. T., B. T. și B. F. și continuată de B. T. și a obligat reclamanta să le permită accesul pe terenul proprietatea sa pentru efectuarea lucrărilor recomandate de comisia de experți precum și pentru tencuirea casei.
Cu privire la linia de hotar dintre reclamantă și pârâții B., instanța de fond a reținut că între reclamantă și pârâți există încălcări reciproce ale liniei de hotar, că terenul pe care există acele încălcări, identificat cu S 3 și S4 din raportul de expertiză topografică efectuat de expert S. T., există amplasate construcții, că așa cum s-a recunoscut prin răspunsurile la interogatorii coroborate cu declarația martorei T. F., de la a cărei familie a dobândit proprietatea fam. B., între reclamantă și antecesorii pârâților au existat anumite concesii la momentul efectuării de către reclamantă a lucrărilor privind construirea etajului limitrof casei vechi a pârâților, instanța în temeiul disp. 584 Cod civil a stabilit linia de hotar conform folosinței faptice, pe aliniamentul A-b-c-d-e-F-g-h marcat cu linie roșie pe anexa completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul S. T..
Între reclamantă și pârâții A. G. C., R., B. C., D. C. există litigii privind linia de hotar.
Între aceste două proprietăți există încălcări ale limitelor de proprietate marcate cu S1, S2 și S3 în completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul S. T.. Și de această dată încălcările sunt reciproce și durează în timp de mai mult de 30 de ani, iar reclamanta ocupă din terenul acestor pârâți 38, 04 mp, în timp ce pârâții ocupă 34, 45 mp din terenul reclamantei. În plus terenul folosit de reclamantă și care încalcă linia cadastrală este afectat de construcții pe S1 și S 5.
Pentru considerentele anterior reținute, instanța de fond a stabilit linia de hotar tot pe linia de folosință pe aliniamentul n-m-p-q-q1-r-s-T-u-v marcat cu linie roșie pe anexa completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul S. T..
Între pârâtul reclamant reconvențional A. G. C. și pârâții-reclamanți reconvenționali B. R., B. C. și D. C. există neînțelegeri privind delimitările de proprietate între ei, dar aceste nu privesc prezentul litigiu, cererile reconvenționale formulate de aceștia fiind anulate ca netimbrate .
În temeiul dispozițiilor art. 276, 277 Cod procedură civilă, instanța de fond a compensat parțial cheltuielile de judecată și a obligat pe pârâții reclamanți reconvenționali B. T. C., B. T. și B. F. la plata sumei de 2140 lei reprezentând diferență onorariu datorat experților M. E., S. E. și Tirla A. conform notei de evaluare, reținând că cererile au fost admise în parte între reclamantă și pârâții B., taxele de timbru urmează a fi integral compensate, iar acțiunile reconvenționale formulate de A. G. C. și B. R., B. C. și D. C. au fost anulate ca netimbrate. Cheltuielile pentru expertiza topografică, fiind suportate proporțional de părți, iar acțiunile fiind admise în parte, onorariile avocațiale și cele ale expertului topo au fost integral compensate. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei în construcții în cuantum de 950 lei au fost achitate integral de reclamantă, expertiza fiind una subiectivă și inutilă, iar pârâții reclamanți reconvenționali B. au achitat avans onorariu contraexpertiză 1500 lei, rămânând neachitată diferența de onorariu 2140 lei, pârâții B. fiind parțial căzuți în pretenții vor suporta integral acest onorariul pentru contraexpertiză, iar reclamanta cel pentru expertiza în construcții.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel pârâții B. T. C., B. F., B. T. și A. G. C..
Prin decizia civilă nr._ din 27 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a respins apelul formulat de apelantul A. G. C..
S-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanții B. T. C., B. F. și B. T., continuat de apelantul E. P. și soția E. V., în contradictoriu cu intimații S. M., B. R., B. C. și D. C., A. G. C., împotriva sentinței civile nr. 5875 din 26 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Oradea, care a fost schimbată în parte, în sensul că:
A fost înlăturată obligația pârâților să procedeze la transformarea acoperișului casei vechi situate pe nr. top. 136/1 și 135/4 din acoperiș în două ape în acoperiș într-o singură apă înclinat înspre proprietatea lor.
Au fost obligați pârâții E. P. și E. V. să procedeze la efectuarea modificărilor necesare la acoperișul casei vechi pe distanța de 6,29 mp conform completării la raportul de contraexpertiză tehnică efectuat în cauză de experții M. E., S. E. și Tirla A. pentru ca imobilul casă al reclamantei să nu fie afectat de infiltrații de apă, iar pe porțiunea de 7,96 m să monteze jgheaburi și burlane.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Cât privește apelul formulat de apelanții B. continuat de apelanții E. P. si E. V., instanța de apel a reținut că singura critică adusă sentinței recurate vizează soluția dată capătului de cerere prin care instanța de fond a obligat pârâții să procedeze la transformarea acoperișului casei vechi situate pe nr.top.136/1 si 135/4 din acoperiș în două ape în acoperiș într-o singură apă înclinat înspre proprietatea lor. Din actele si probațiunea administrată în cauză rezultă că imobilul casă veche situat pe . 136/1 având frontul la stradă și cu întindere spre interiorul curții fosta proprietate a apelanților B. și înstrăinată pe parcursul soluționării cauzei în favoarea apelanților E. P. și E. V. este alipită de casa parter plus etaj proprietatea reclamantei intimate S. M. pe o distanță de 6,29 m printr-un jgheab orizontal, având rolul de a prelua apele pluviale ce curg de pe acoperișul casei vechi renovate a apelanților.
Prin lucrarea de contraexpertiza efectuată în cauză de experții Tirla A., M. E. și S. E., s-a constatat ca apele pluviale de pe acoperișul casei vechi se scurg pe peretele, elevația si fundația casei proprietatea reclamantei intimate pe lungimea arătată mai sus, infiltrațiile și îngheț-dezgheț afectând tencuiala exterioară și interioară a peretelui și elevației, rezistența peretelui elevației și fundației. Experții au mai menționat că datorită faptului că jgheabul care preia apa pluvială de pe învelitoarea casei vechi pe lungimea de 6,29 m este subdimensionat, iar țigla învelitorii îl obturează, apa depășește înălțimea lui scurgându-se pe perete, fundație si elevație și, datorită infiltrațiilor provenite de la ploi și topirea zăpezii peretele se deteriorează. Soluția propusă de comisia de experți prin lucrarea de contraexpertiză pentru înlăturarea scurgerii apelor pluviale si a infiltrațiilor în pereții și fundația casei reclamantei este de transformare a acoperișului în acoperiș într-o apă.
Prin completarea raportului de contraexpertiza încuviințat în apel de a se identifica o eventuală soluție tehnică mai economicoasă decât cea propusă prin contraexpertiza efectuată la fond, comisia de experți a identificat o astfel de soluție în sensul ca pe distanță de 6,29 m pe care cele două imobile sunt lipite să se taie jumătate din ultimul rând de țiglă de la acoperișul casei vechi renovate să se confecționeze un jgheab cu diametrul mai mare sau egal cu 150 mm și cu aripi laterale care să intre una sub ultimele două rânduri de țiglă de la acoperișul casei vechi renovate și cealaltă să protejeze peretele casei proprietatea reclamantei pe o înălțime mai mare sau egală de 0,50 m de apa de ploaie și de zăpadă. Jgheabului să i se dea o înclinație spre stradă ca apa sa fie captată de un burlan care să o conducă în stradă. Soluția modificării acoperișului din doua ape într-o apa au precizat experții ca presupune pe lângă demontarea acoperișului, schimbarea căpriorilor și efectuarea unui proiect tehnic de către un proiectant autorizat și obținerea autorizației de construcție. Această soluție au mai precizat experții că este mai ieftină însă nu rezolvă porțiunea de la peretele casei parter plus etaj a reclamantei si pana la casa noua a pârâților apelanți pe o distanță de 7,96 m, între punctele B-C-D pe plan casa veche este limitrofa cu curtea reclamantei si pe distanta de 7,96 m învelitoarea clădirii nu are jgheaburi și burlane, apa din precipitații curgând în curtea reclamantei. Deși anterior renovării acoperișului la casa veche acesta a fost în doua ape și a fost consolidat pe același amplasat prin lucrările efectuate fără autorizație s-au provocat scurgeri ale apelor pluviale cu efecte negative pentru proprietatea casei reclamantei intimate prin care se aduc acesteia prejudicii ce justifica remedierea acestora prin modalitatea evidențiată de comisia de experți în completarea la raportul de contraexpertiză cu privire la care experții au menționat că reprezintă o soluție mai economicoasa decât modificarea acoperișului din două ape într-o apa precum si faptul ca efectul urmărit acela de a nu fi afectata de infiltrații casa reclamantei pe porțiunea în care cele două case sunt lipite de 6,29 m este același, iar cât privește distanța de 7,96 m, vor fi montate jgheaburi si burlane pentru a prelua apa din precipitații ce curge în curtea reclamantei intimate. De asemenea s-a mai reținut că imobilul casă veche construit în anii 1960-1965 a avut acoperiș în doua ape, prin renovările efectuate s-a păstrat forma acoperișului, fiind înlocuită doar învelitoarea de pe acesta care obturează jgheabul ce preia apa pluvială de pe acesta, ceea ce a determinat ca apa sa se infiltreze în peretele casei reclamantei intimate, iar remedierea acestei situații este posibilă cu păstrarea formei inițiale a acoperișului casei vechi avut încă de la construcția acesteia în varianta propusă în completare la raportul de contraexpertiză, care este si cea mai economicoasă.
Referitor la criticile aduse sentinței apelate de către apelantul A. G. C., instanța de apel a reținut că acestea privesc soluția dată excepției lipsei calității sale procesual pasive raportat la capătul de cerere de grănițuire și la faptul că nu are calitate procesuală pasivă, arătând că nu poate fi obligat să suporte cheltuieli de judecată, motiv pentru care a solicitat obligarea reclamantei să-i plătească cheltuielile ocazionate de prezentul litigiu.
În susținerea acestei excepții apelantul a învederat că este proprietarul construcției situate pe terenul identificat cu nr.top.137 si 138/1, teren care este învecinat cu terenul reclamantei intimate și care constituie proprietatea intimaților B. R., B. C. si D. C. si întrucât nu deține nici o cota de proprietate din acest teren, consideră că nu justifica calitate procesuala pasiva privind cererea de grănițuire. După cum recunoaște acest apelant si cum rezulta din raportul de expertiză topografică efectuat în cauza acesta are amplasate construcții pe terenul în litigiu. Calitatea de proprietar al construcției amplasată pe terenul învecinat cu cel al reclamantei, folosința faptică invocată inclusiv de pârâtul apelant prin întâmpinarea depusă la instanța de fond în opinia instanței de apel justifică calitate procesuală pasivă într-o acțiune în grănițuire în condițiile în care practica judiciară în mod constant a recunoscut calitate procesuală atât activă cât și pasivă pe lângă proprietar și posesorului de bună credință. Mai mult, martorii P. G. si C. A. au arătat că imobilul proprietatea reclamantei intimate se învecinează cu imobilul construcție ce aparține apelantului și sunt delimitate prin gard. Instanța de apel a apreciat că în mod corect prima instanță a respins excepția invocată și pe cale de consecință, cu respectarea dispozițiilor art.276 si 277 Cod procedură civilă, față de soluția pronunțată în cauză s-a dispus de instanța de fond compensarea cheltuielilor suportate inclusiv de apelant privind expertiza topografică și onorariu avocațial.
În contextul considerentelor mai sus expuse instanța de apel a apreciat apelul formulat de apelantul A. G. C. ca fiind nefondat, respingându-l în temeiul art.296 Cod procedura civilă și a apreciat ca fondat apelul formulat de apelanții B. continuat de apelanții E. împotriva sentinței apelate pe care a schimbat-o în parte conform dispozitivului deciziei. Cheltuielile de judecată în apel solicitate nu au fost acordate întrucât în sarcina reclamantei intimate nu s-a conturat și nu a putut fi reținută o culpă în sensul dispozițiilor art.274 aliniat 1 Cod procedura civilă, obligația de remediere pentru a preveni infiltrarea pereților casei reclamantei revenind apelanților în modalitatea propusă prin completarea la raportul de contraexpertiză și stabilită de instanța de apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S. M., solicitând modificarea în parte a hotărârii din apel, în sensul menținerii în totalitate a sentinței pronunțate de către Judecătoria Oradea.
Consideră decizia recurată ca fiind nelegală și netemeinică. Motivarea este bizară, întemeiată pe factorul economic. Completarea raportului de expertiză a fost dispusă după repunerea pe rol a cauzei. Varianta reținută este distructivă, pe termen lung, pentru imobilul recurentei. Chiar experții au arătat că varianta mai ieftină nu rezolvă problema litigioasă. Deși a dorit încheierea unei tranzacții pe parcursul judecății, partea adversă a tergiversat procesul și nu a făcut nimic pentru oprirea infiltrațiilor la acoperiș. Atât casa veche cât și cea nouă a familiei B. se găsesc pe terenul recurentei, încălcându-i dreptul de proprietate.
În drept, a invocat prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C.p.c.
Intimații B. T. C., B. F. M., B. T., E. P., E. V. au depus concluzi scrise, solicitând respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
Au renovat vechea casă menținând configurația veche a acoperișului, așa cum fusese emisă și autorizația de construire. Martorele audiate au arătat că linia de hotar dăinuie de 50 de ani, noile construcții nefiind amplasate pe proprietatea recurentei.
Examinând hotărârea recurată, raportat la motivele de recurs invocate, instanța reține următoarele:
Recursul este o cale de atac extraordinară, care se poate exercita „numai pentru motive de nelegalitate”, în conformitate cu prevederile art. 304 alin. 1 C.p.c.
Cazurile sunt limitativ prevăzute, de la pct. 1 la pct. 9 ale aceluiași text normativ.
Recurenta își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C.p.c. Însă invocă greșita apreciere a probelor, în special a rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, cu privire la variantele propuse și reținute.
Nu se pune problema, în speță, a unui act juridic dedus judecății. Decizia recurată nu a fost lipsită de temei legal, nu a fost dată cu încălcarea ori cu aplicarea greșită a legii.
Motivarea întemeiată și pe factorul economic este una întâlnită frecvent în procese care privesc sarcinile proprietăților învecinate, servituți, grănițuire, partaj, etc.
În aceste condiții, este legală soluția instanței de apel; în temeiul art. 312 alin. 1 C.p.c. instanța va respinge ca nefondat recursul.
Intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată în faza recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta reclamantă S. M., domiciliată în Oradea, .. 32, .. 8, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimații pârâți B. T. C. domiciliat în Oradea, ., nr. 6, jud. Bihor, B. F. M., domiciliată în Oradea, ..7, județul Bihor, B. T., cu domiciliul în com. S., ., jud. Bihor, E. P., E. V., ambii domiciliați în Oradea, ., jud. Bihor, toți cu domiciliul ales în Oradea, .. 7, jud. Bihor, B. R., B. C. și D. C., toți cu domiciliul în Oradea, .. 2, .. 19, jud. Bihor și A. G. C. domiciliat în Haieu, nr. 194, jud. Bihor, împotriva deciziei civile nr._ pronunțată la data de 27 iunie 2014 de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
B. D. M. V. I. S. S. A. L. G. M.
Red.dec.jud. V. I.S./28.10.2014
Jud. apel B. N.-S. M.
Jud. fond U. O.
Tehnored. GM/2 ex./28.10.2014
| ← Anulare act. Decizia nr. 812/2014. Curtea de Apel ORADEA | Partaj judiciar. Decizia nr. 874/2014. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
