Revendicare imobiliară. Decizia nr. 508/2014. Curtea de Apel ORADEA

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut la data de 12.03.2014, mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, prin care s-a amânat pronunțarea pentru astăzi.

CURTEA DE APEL,

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1627 din 05.07.2012 pronunțată de Judecătoria Marghita a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuienții J. F. și J. C., ambii domiciliați în . nr. 292, jud. Bihor în contradictoriu cu intimații J. G. ȘI J. V., ambii domiciliați în . nr. 278, jud. Bihor, C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ÎN BAZA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR POPEȘTI, cu sediul în Popești, jud. Bihor și ., cu sediul în Popești, jud.Bihor împotriva Sentinței civile nr. 394/07.05.2008 pronunțată în Dosar_ a Judecătoriei Marghita.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Sentința civilă nr.394/07.05.2008, pronunțată în Dos.nr._ instanța a admis acțiunea formulată de reclamanții J. G. și soția J. V., în contradictoriu cu pârâții OCZELAK I. și OCZELAK A., J. F. și J. C., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ÎN BAZA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA POPEȘTI, ..

A dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor cu nr. top. 74- CF 562 Voivozi, nr. top. 75 – CF 26 Voivozi, prin formarea de loturi corespunzătoare cotelor de proprietate în varianta 2 din Raportul de expertiză:

A. Formarea unui lot în favoarea reclamanților, în suprafață totală de 6153 mp, cuprinzând nr. top. 74/1 în suprafață de 2540 mp și nr. topo. 75/1 în suprafață de 3613 mp.

B. Formarea unui lot pentru vechi proprietari de CF, în suprafață totală de_ mp cuprinzând nr. topo. 74/1 în suprafață de 5082 mp și 75/1 în suprafață de 7227 mp.

De asemenea, a dispus intabularea în CF a parcelelor nou formate, stabilirea liniei de hotar între proprietatea reclamanților și cea a pârâților J. F. și soția J. C. pe linia cadastrală ce desparte cele 2 proprietăți, conform anexei nr. 2 din raportul de expertiză, întocmi t de expert tehnic topograf ing. P. D. R., cu mențiunea că proprietatea pârâților este cea care dintr-o eroare materială a fost evidențiată ca fiind a lui J. V., obligarea pârâților J. F. și soția J. C. să lase reclamanților în deplină posesie și proprietate suprafața de 1245 mp, astfel 475 ocupați din imobilul cu nr. topo. 74 și 770 mp din nr. topo. 75, obligarea pârâților la 1196 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert și taxă timbru.

Instanța de fond a constatat că în cererea de revizuire formulată este indicat ca temeiul legal, art. 322 punctul 5 Cod procedură civilă, potrivit căruia: „în cazul în care după pronunțarea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică, sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților….” .

Revizuienții au învederat instanței de fond că la soluționarea cauzei ce a făcut obiectul Dos.nr._ nu au fost în măsură să depună contractul de vânzare cumpărare încheiat în anul 1954,(f.17 și 18) act considerat de aceștia ca fiind un act doveditor și care era determinant în soluționarea pricinii.

Față de această împrejurare instanța de fond a reținut că nu există nici o dovadă cu privire la existența unei împrejurări mai presus de voința revizuienților de a-și procura acel act pe parcursul procesului, susținerea acestora, că ar fi intrat în posesia înscrisurilor care nu au fost administrate în cauză, ulterior, deoarece se aflau la fiul acestora, neputând echivala unei situații mai presus de voința acestora, de natură să-i împiedice să le procure, excedând în mod evident voința legiuitorului.

Pe de altă parte, actul invocat de revizuienți nu întrunește condițiile de înscrisuri doveditoare în sensul dispozițiilor din art.322 pct.5 Cod procedură civilă, nedeterminând o altă soluție, având în vedere cele reținute de instanța de fond raportat la aplicarea legii fondului funciar în cauză, soluție cu care revizuienți au fost de acord și nu au formulat apel.

În baza art.322 pct.5 Cod procedură civilă, revizuirea hotărârii rămase definitivă presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: înscrisul invocat să fi existat în momentul judecării procesului finalizat prin hotărârea atacată, el să nu fi fost cunoscut de instanță și să fi fost determinant pentru soluționarea litigiului, iar partea să fi fost împiedicată a-l prezenta din motive mai presus de voința ei sau pentru că a fost reținut de partea potrivnică.

Pe calea revizuirii este inadmisibil să se obțină o prelungire a probațiunii pentru aspecte deja cunoscute și verificate de instanța care a soluționat cauza.

Față de cele reținute, instanța de fond a constatat că cererea formulată nu se încadrează în cazul de revizuire prevăzut de art.332 pct.5 Cod Procedură civilă și în consecință a respins cererea de revizuire formulată, ca neîntemeiată.

În ce privește cheltuielile de judecată solicitate, instanța de fond a reținut că nu au fost depuse acte doveditoare în ce privește efectuarea acestora, motiv pentru care nu le-a acordat.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal au formulat apel revizuienții apelanți J. F. și J. C. pe care nu l-au timbrat deși au fost citați cu această mențiune și a cuantumului taxei judiciare de timbru datorată, astfel încât tribunalul prin decizia civilă nr. 11/A/22.01.2013 a anulat ca netimbrat apelul declarat de revizuienți.

Împotriva deciziei civile nr. 11/A/22.01.2013 pronunțată de Tribunalul Bihor revizuienții au formulat recurs care a fost admis prin Decizia civilă nr.4095/R/05.09.2013 de către Curtea de apel Oradea, dispunându-se casarea deciziei nr. 11/A a Tribunalului Bihor cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeași instanță, pe considerentul că nu s-au introdus moștenitorii apelantei decedate J. C..

Prin decizia civilă nr. 365/A/12.11.2012 s-a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelant J. F. în contradictoriu cu intimații J. G. și J. V., C. LOCALA DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR L.18/1991 P. și . PRIMAR, împotriva sentinței civile nr.1627 din 05.07.2012 pronunțată de Judecătoria Marghita pe care a păstrat-o în totalitate.

Fără cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:

Pentru a putea face admisibilă cererea de revizuire, înscrisul trebuie să fi existat la data soluționării fondului, să fi fost imposibil de procurat de către revizuientă dintr-o împrejurare mai presus de voința sa și să fie determinant pentru soluția în cauză.

Potrivit art.322 pct.5 Cod procedura civila, revizuirea unei hotarâri ramase definitive în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarâri data de o instanta de recurs atunci când evoca fondul, se poate cere, "daca, dupa darea hotarârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfatisate dintr-o împrejurare mai presus de vointa partilor, ori, daca s-a desfiintat sau modificat hotarârea unei instante de pe care s-a întemeiat hotarârea a carei revizuire se cere".

Înscrisul invocat de către apelanții revizuienți și anume contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 27.11.1954 între M. V. și soția I. născută S., în calitate de vânzători și J. Flotian (a Crăciunii), tatăl revizuientului J. F. junior, în calitate de cumpărător, nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 322 pct.5 c.pr.cvilă, și anume nu s-a făcut dovada existenței unei împrejurări mai presus de voința revizuienților de a-și procura acel contract pe parcursul procesului, pe de o parte, iar pe de altă parte contractul respectiv nu este determinant în soluționarea cauzei, el neschimbând soluția pronunțată prin sentința civilă nr. 394/7 mai 2008 a Judecătoriei Marghita. Prin hotărârea amintită s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra a două imobile situate în Voivoizi și s-a stabilit linia de hotar între proprietățile imobilelor limitrofe, unul dintre le fiind în proprietatea revizuienților în prezenta cauză. În respectivul dosar nu s-a contestat dreptul de proprietate al revizuienților din prezenta cauză sau al proprietarilor terenului învecinat cu terenul revizuienților din prezenta cauză.

Față de considerentele expuse, tribunalul în temeiul art. 296 c.pr.civilă corobrat cu art. 322 pct.5 c.pr.cvilă a respins apelul și a constatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs revizuentul J. F. junior, solicitând casarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare la Judecătoria Marghita, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului se arată că actul de vânzare - cumpărare încheiat la data de 27.11.1954 între M. V. și soția I., în calitate de vânzători, și J. F., tatăl revizuentului în calitate de cumpărător, îndeplinește cerințele prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, fiind un act determinant în soluționarea cauzei, deoarece prin suprafața înscrisă în el reiese că întreaga suprafață de 1,84 ha teren înscris în CF 26 Voievozi nr.top. 74 și 75 este proprietatea părinților recurentului.

În drept, invocă dispozițiilor art. 304 pct. 4, 5, 6, 9, 10, art. 312 pct. 1 și art. 315 pct. 1 și 3 Cod procedură civilă.

Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, conform art. 306 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

În mod corect a apreciat instanța de apel că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de dispozițiilor art. 322 pct. 5 teza I Cod procedură civilă pentru promovarea unei cereri de revizuire.

Astfel, potrivit acestui text de lege pentru a putea invoca acest motiv trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții și anume: partea interesată să se bazeze pe un înscris nou; înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce urmează a fi revizuită; înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții; înscrisul să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată; înscrisul nou trebuie prezentat de partea care exercită revizuirea.

Raportat la acest text de lege, în mod corect s-a constatat că nu sunt întrunite cumulativ toate condițiile mai sus evocate: astfel, nu s-a făcut dovada existenței unei împrejurări mai presus de voința părților care să-i fi împiedicat pe revizuenți să depună înscrisul pe parcursul procesului, iar pe de altă parte nu rezultă nici caracterul determinant al acestuia în pronunțarea soluției adoptate de instanță.

Față de considerentele ce preced, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de petenți, fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentul J. F. cu domiciliul în localitatea Voivozi, nr. 292, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimații - pârâți J. G. și J. V., ambii cu domiciliul în Voivozi nr. 278, C. LOCALA DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR L.18/1991 P. și . prin PRIMAR, ambele cu sediul în Popești, jud. Bihor, împotriva deciziei civile nr. 365/A din 12 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.