Succesiune. Decizia nr. 395/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 395/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 4704/271/2007
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția I civilă – - Nr.operator de date cu caracter personal - 3159- |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR.395/2014-R
Ședința publică din 20 februarie 2014
Președinte – T. D.– judecător
- M. E. - judecător
- S. A. L. - judecător
- C. G. – grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de reclamanta O. E.-cu domiciliul în Oradea, ., ..A, . și de pârâtul O. I. V.- cu domiciliul în Oradea, ./D, județul Bihor, în contradictoriu cu intimata pârâtă I. M., cu domiciliul în Oradea, ., județul Bihor și intimata reclamantă O. V.-cu domiciliul în Oradea, ..16, județul Bihor, împotriva deciziei civile nr. 125/A din 29 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr._, prin care a schimbat în parte sentința civilă nr.2414 din 1 martie 2011, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr._ /2011, având ca obiect: succesiune .
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din 13 februarie 2014, când părțile prezente au pus concluzii asupra recursurilor, concluzii cuprinse în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 20 februarie 2014, ora 14, dată la care s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA D E A P E L
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor civile de față, instanța de recurs, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2414 din 01.03.2011, pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr._ s-a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantele O. E. si O. V. in contradictoriu cu paratii O. I. V. si I. M., s-a admis in parte cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant reconventional O. I. V. in contradictoriu cu reclamantele-parate-reconventionale O. E. si O. V. si cu parata reconventionala I. M., s-a constatat ca de pe urma defunctei O. M., decedata la data de 01.02.2007, au rămas moștenitori reclamantele si paratii, in calitate de descendenți, in cote egale, de ¼ din masa succesorala, s-a constatat că masa succesorala se compune din cota 20/32 parti din imobilul imobilul inscris in CF 782 Santandrei, nr topo 2185, in natura teren de casa in suprafata de 982 mp si casa, situata in Oradea, ., judetul Bihor si imobilul situat in localitatea Chisirid, in natura teren arabil in suprafata de 421 mp cu casa, identificat cu nr cadastral 16/2-a in CF nr. 8 Chisirid, s-a constatat ca la imobilul – casa veche situat in Oradea, ., paratul-reclamant reconventional a efectuat urmatoarele investitii: montat tamplarie si geamuri termopan, schimbat podele . baie, montat instalatie de incalzire inclusiv centrala, introdus canalizare, introdus apa curenta, s-a dispus partajarea bunului imobil inscris in CF 782 Santandrei, nr topo 2185, in natura teren de casa in suprafata de 982 mp si casa, prin atribuirea intregului imobil in favoarea paratului-reclamant reconventional O. I. V., a fost obligat paratul O. I. V. la plata catre reclamanta O. E. a sumei de 53.918 lei, cu titlu de sultă, s-au respins celelalte pretentii, ca nefondate, s-a dispus ca taxa de timbru în cuantum de 1619 lei, avansata de catre Stat, să rămână in sarcina acestuia, conform art 19 alin 1 din OUG nr. 51/2008, s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, O. M. a decedat la data de 01.02.2007, conform certificatului de deces . nr._, iar cele doua reclamante si cei doi parati sunt copiii defunctei, conform actelor de stare civila depuse la dosar.
Instanta de fond, raportat la dispozițiile art. 669 Cod civil, a constatat ca de pe urma defunctei O. M., decedata la data de 01.02.2007, au rămas moștenitori reclamantele si paratii, in calitate de descendenți, in cote egale, de ¼ din masa succesorala.
Referitor la masa succesorala, s-a reținut că potrivit extrasului de CF nr. 782 Santandrei, asupra imobilului identificat cu nr topo 2185, in natura loc de casa si casa, in suprafata de 982 mp, erau coproprietari: O. M. (mama partilor) in cota de 20/32 parti, reclamanta O. V.- 3/32 parti, reclamanta O. (fosta Irasoc) E.- 3/32 parti, paratul O. I. V.- 3/32 parti, paratul O. I. V. si sotia O. V.- 3/32 parti și în concluzie s-a reținut că din masa succesorala a defunctei O. M. face parte cota de 20/32 parti din imobilul mentionat.
Referitor la imobilul situat in loc Chisirid, in natura teren arabil in suprafata de 421 mp cu casa, identificat cu nr cadastral 16/2-a in CF nr. 8 Chisirid, indicat de paratul-reclamant reconventional ca facand parte din masa succesorala, s-a retinut ca reclamantele au aratat ca acest imobil face obiectul unui litigiu- 3701/2007- si nu face parte din masa succesorala, insa analizand in sistemul Ecris dosarul mentionat, instanta de fond a constatat ca in acest dosar nu s-a pus in discutie dreptul de proprietate al defunctei asupra acestui imobil.
Prin urmare, nefiind depuse inscrisuri doveditoare ale starii de fapt invederate de reclamante, instanta de fond, in baza art 30 alin 1 din Legea nr. 7/1996 a constatat ca din masa succesorala face parte si imobilul situat in loc Chisirid, in natura teren arabil in suprafata de 421 mp cu casa, identificat cu nr cadastral 16/2-a in CF nr. 8 Chisirid.
Prin cererea reconventionala, ulterior modificata, paratul-reclamant reconventional a solicitat a se constata ca a facut o . investitii la casa parinteasca situata in Oradea, ..
Referitor la raportul de expertiza tehnica in constructii efectuat de expert M. E., se constata ca reclamanta O. E. a aratat ca acest raport este nul, intrucat nu s-a facut dovada convocarii tuturor partilor din proces. In legatura cu acest aspect, se retine ca fiecare parte poate invoca nulitatea doar in masura in care propriile sale drepturi si interese au fost afectate, nu ale altor parti. Reclamanta O. E. nu poate invoca nulitatea raportului, intrucat nu ar fi fost convocate alte parti, ci doar daca expertul nu ar fi convocat aceasta reclamanta. Expertul a facut dovada ca a convocat-o pe reclamanta O. E., iar aceasta a primit personal scrisoarea de confirmare la data de 05.02.2009, pentru deplasarea la fata locului care a avut loc la 17.02.2009, motiv pentru care a respins cererea de anulare a acestui raport de expertiza.
Avand in vedere depozitiile martorilor audiati in cauza, coroborate cu concluziile raportului de expertiza tehnica in constructii, instanta de fond a reținut ca dovedite urmatoarele investii efectuate de paratul-reclamant reconventional: montat tamplarie si geamuri termopan (din depozițiile martorilor P. A. C., I. E.), schimbat podele . depozițiile martorilor P. A. C., A. E.), faiantat baie (din depoziția martorei A. E.), montat instalatie de incalzire inclusiv centrala (din depozițiile martorilor P. A. C., A. E.), introdus canalizare (din depozițiile martorilor P. A. C., A. E.), introdus apa curenta la imobil (din depoziția martorei A. E.).
Nu a reținut ca efectuata de catre parat lucrarea de introducere a gazului, intrucat, pe de o parte, martorii au aratat ca nu cunosc daca locuinta este racordata la gaz (conducta fiind trasa pana in fata casei). Pe de alta parte, contractul-cadru privind racordarea la sistemul de distributie a gazelor naturale nr.57/20.10.2006 incheiat intre . si . dovada ca paratul O. I. V. ar fi efectuat lucrarile de racordare a imobilului- casa veche din ., intrucat la acest numar administrativ este situata si casa veche si cea noua (apartinand familiei paratului), fara a se putea stabili la care din cele doua s-a racordat gazele prin acest contract. In plus, . entitate juridica proprie, cu personalitate juridica, distincta de cea a paratului, societatea mentionata nefiind parte in prezenta cauza.
Contractul cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr_/28.10.2002 are ca obiect furnizarea de energie electrica la un garaj situat la acelasi numar administrativ, insa acest garaj nu face obiectul cererii de chemare in judecata. Nici facturile depuse de parat la filele 136-137 nu fac dovada efectuarii unor lucrari de investitii la casa veche, intrucat, dupa cum s-a aratat mai sus, la aceasi numar administrativ paratul a edificat si o casa noua, proprietatea sa si a sotiei sale.
Nu s-au avut in vedere de prima instanță ca lucrari de investitii efectuate: zugravirea casei- interior si exterior, tencuirea acesteia, reparatia unor pereti afectati de igrasie, intrucat aceste lucrari sunt lucrari de intretinere a locuintei, iar paratul-reclamant reconventional a locuit cu familia sa in acest imobil, deci trebuia sa efectueze aceste lucrari de intretinere si reparatii, ce revin oricari persoane ce foloseste un imobil.
Luand in considerare valoarea investitiilor mai sus retinute ca fiind efectuate de paratul-reclamant reconventional, astfel cum a fost stabilita prin raportul de expertiza tehnica in constructii efectuat in cauza, s-a reținut ca valoarea acestora se ridica la suma de 36.061 lei
Referitor la modalitatea de partajare a acestui imobil, s-a reținut că aceasta casa nu poate fi partajata in natura intre aceste parti, atat din cauza dimensiunilor sale reduse (doua camere si o camera-birou), a dependintelor comune (situate in alt corp), cat si din cauza faptului ca intre reclamanta O. E. si paratul-reclamant reconventional nu exista relatii normale de familie, ci relatiile sunt deteriorate.
Atat reclamanta O. E., cat si paratul-reclamant reconventional au solicitat sa le fie atribuita in natura aceasta casa.
Raportat la dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă prima instanță a reținut ca din intregul imobil reclamanta are o cota de 8/32 parti, iar paratul-reclamant reconventional, impreuna cu sotia sa, are o cota de 11/32 parti, s-a avut în vedere faptul ca paratul-reclamant reconventional a efectuat o . investitii la acest imobil, in valoare totala de 36.061 lei, precum și faptul că paratul-reclamant reconventional a achitat deja sultele cuvenite celorlalte doua parti- O. Viorca si I. M.- aferente cotelor lor de mostenire.
S-a reținut că reclamanta O. E. nu dispune de fondurile banesti necesare pentru a plati sulte celorlalti 3 frati si contravaloarea investitiilor efectuate la imobil de paratul-reclamant reconventional. Din chiar sustinerile acestei reclamante, s-a reținut ca aceasta are venituri doar din pensie, are de platit credite, iar copiiii sai nu o pot ajuta cu bani. Faptul ca reclamanta nu are disponibilitati banesti rezulta si din faptul ca aceasta a formulat cerere de ajutor public judiciar in prezenta cauza, aratand ca nu poate achita nici taxa de timbru aferenta capatului de cerere privind contravaloarea lipsei de folosinta, nici partea din onorariul de expert care ii revenea, in calitate de reclamanta, cerere incuviintata de instanta prin incheierea din 15.11.2010.
S-a mai reținut că paratul-reclamant reconventional a edificat in curtea casei parintesti o casa noua, unde locuieste cu familia si o hala de producție unde isi desfasoara activitatea firma pe care o conduce și s-a apreciat că daca s-ar admite cererea reclamantei, de atribuire in natura a casei si cotei de teren aferenta, conform variantei I din raportul de expertiza topografica intocmit de expert T. D., o cota de 80 mp teren va ramane in indiviziune intre reclamanta si paratul-reclamant reconventional, ceea ce ar conduce la perpetuarea litigiului dintre acesti frati. La fel si traiul in comun in aceeasi curte, avand in vedere ca aceste parti sunt in litigiu de 4 ani si au refuzat in mod constant sa solutioneze amiabil litigiul, desi paratul-reclamant reconventional a reusit sa faca acest lucru cu celelalte doua surori.
Prima instanță nu a reținut sustinerea reclamantei, in sensul că are nevoie de acest imobil, pentru a locui, intrucat reclamanta are in proprietate un apartament de 3 camere, situat la adresa de domiciliu, conform adeverinței nr. 1424/27.01.2009 emisă de Primaria Oradea- Directia Economica.
Pentru toate aceste considerente, instanta de fond a dispus partajarea bunului imobil inscris in CF 782 Santandrei, nr topo 2185, in natura teren de casa in suprafata de 982 mp si casa, prin atribuirea intregului imobil in favoarea paratului-reclamant reconventional O. I. V. și luand in considerare valoarea tehnica actualizata a casei (54.626 lei), valoarea investiilor efectuate de paratul-reclamant reconventional (36.061 lei), valoarea terenului (161.048 lei), conform evaluarii din expertiza tehnica in constructii (aleasa de instanta dintre cele doua expertize evaluatorii ale terenului, intrucat este efectuata la acelasi moment cu evaluarea constructiei) s-a reținut ca valoarea totala a imobilului este de 251.735 lei, din aceasta s-a scăzut valoarea investitiilor efectuate de parat, obtinandu-se valoarea de 215.674 lei.
Luand in considerare cota reclamantei de 8/32 din acest bun, instanta de fond a obligat paratul O. I. V. la plata catre reclamanta O. E. a sumei de 53.918 lei, cu titlu de sulta.
Prima instanță a luat act de faptul ca paratul-reclamant reconventional a achitat reclamantei O. V. o suma de bani reprezentand contravaloarea cotei acesteia de mostenire, aspect confirmat de aceasta reclamanta prezenta personal in fata instantei si prin primirea acestei sume reclamanta a declarat ca renunta la drepturile ce ii reveneau in favoarea paratului O. I. V. și de faptul ca paratul-reclamant reconventional a achitat paratei I. M. o suma de bani reprezentand contravaloarea cotei acesteia de mostenire, iar aceasta parata nu s-a prezentat la niciun termen de judecata in fata instantei si nu a formulat pretentii.
Referitor la cererea reclamantei O. E., de obligare a paratului-reclamant reconventional la plata sumei de 6000 Euro, cu titlu de folos de tras pe ultimii 3 ani pana la data actiunii, instanța de fond a respins această cerere, reținând că partajul are efect declarativ, conform art 786 cod civil și prin urmare, pârâtul-reclamant reconventional, devenind proprietarul exclusiv al imobilului ce i-a fost atribuit, este considerat ca a dobandit acel bun direct de la defuncta, din momentul deschiderii succesiunii, iar celelalte parti (deci si reclamanta) nu au fost proprietarii acestui bun. Intrucat reclamanta nu a avut calitatea de proprietar al casei, conform celor de mai sus, este evident faptul ca nu poate solicita obligarea proprietarului la plata folosului de tras.
Conform art 19 alin 1 din OUG nr. 51/2008, taxa de timbru în cuantum de 1619 lei, aferenta acestui capat de cerere, avansata de catre Stat, urmare admiterii cererii de ajutor public judiciar, ramine in sarcina acestuia și în baza art 276 Cod proc civ, instanța de fond a dispus compensarea celorlalte cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, scutită de plata taxei de timbru conform încheierii din 13.10.2011 ca urmare a admiterii cererii de acordare a ajutorului public judiciar, a declarat apel reclamanta O. E., solicitând admiterea apelului, iar în motivele în fapt, s-a învederat că instanța de fond prin hotărârea apelată a dispus mai mult decât s-a cerut, adică a dispus și asupra succesiunii masei succesiunii tatălui său, defunctul O. C., decedat în anul 1991, a cărei succesiune a fost soluționată, iar cotele părți ce revin celor patru frați au fost intabulate în cartea funciară cu drept de proprietate în cote de câte 3/32 fiecare, rămânând partea mamei sale defuncte de 20/32 părți.
Prin decizia civilă nr. 125/A din 29 martie 2013, Tribunalul Bihor, a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta O. E. în contradictoriu cu intimații O. I. V., I. M. și O. V. împotriva sentinței civile nr. 2414 din 01 martie 2011 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că:
A obligat pârâtul O. I. V. în favoarea reclamantei O. E. la plata sumei de 65.012 lei cu titlu de sultă.
A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, o primă critică vizează faptul că instanța de fond s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu au fost cerute, respectiv asupra masei succesorale a defunctului O. C., decedat în anul 1991, a cărui succesiune a fost soluționată și cotele moștenitorilor au fost intabulate în CF.
Verificând incidența în cauză a acestei „plus petita” invocată de apelantă, instanța de apel a reținut că atât prin dispozitivul sentinței apelate, cât și în cuprinsul considerentelor care au stat la baza acestuia, prima instanță a analizat și s-a pronunțat numai asupra succesiunii antecesoarei părților, defuncta O. M., decedată la data de 01.02.2007, motiv pentru care a apreciat critica de mai sus ca fiind nefondată.
Referitor la critica apelantei privind includerea în masa succesorală a defunctei și a imobilului cu număr cadastral 16/2-a, înscris în CF 8 Chișirid, fără ca instanța de fond să cunoască cotele pârâtei, instanța de apel a apreciat că prima instanță a inclus în mod corect în masa succesorală a defunctei O. M. imobilul în suprafață de 421 mp cu număr cadastral 16/2-a, înscris în CF 8 Chișirid, solicitat prin acțiunea reconvențională formulată în cauză de intimatul reclamant reconvențional, raportat la situația de Carte Funciară prezentată, conform căreia defuncta este intabulată în cota de 1/1 parte cu titlu de sistare indiviziune și moștenire în baza Încheierii CF 4530/1987 și_/1994 asupra acestui imobil și la dispozițiile art. 30 alin. 1 din Legea 7/1996 republicată. Deși, atât în fața primei instanțe, cât și în apel apelanta a invocat o altă stare de fapt cu privire la acest imobil, s-a apreciat că nu au fost depuse înscrisuri doveditoare în acest sens, în dosarul la care s-a făcut trimitere cu nr. 3701/2007, nu s-a pus în discuție dreptul de proprietate al defunctei asupra imobilului de mai sus.
Întrucât prin motivele de apel s-a criticat de apelantă faptul că la efectuarea expertizei în primă instanță, nu s-au respectat criteriile de evaluare și nu s-a ținut cont de amplasamentul zonei, fiind contestate valorile stabilite prin raportul de expertiză, instanța de apel, având în vedere caracterul devolutiv al apelului și dreptul la apărare, a încuviințat efectuarea în cauză a unei lucrări de contraexpertiză efectuată de expert N. T., raport de contraexpertiză prin care s-a stabilit valoarea de circulație a casei vechi situată în Oradea, . D, la 135.000 lei, valoarea investițiilor efectuate la acest imobil de intimatul reclamant reconvențional O. V. de 44.721 lei, valoarea lucrărilor realizate de părinții părților fiind de 25.934 lei și în anexă la lucrarea de contraexpertiză s-a depus listele cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări.
Sub aspectul investițiilor efectuate de intimat, s-a reținut de tribunal că apelanta a contestat efectuarea de către acesta a lucrărilor de introducere a electricității la imobilul de pe . D, însă cu privire la aceste lucrări instanța de fond nu le-a avut în vedere la pronunțarea sentinței apelate, reținând faptul că, contractul cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr._ din 28.10.2002 are ca obiect furnizarea energiei electrice la un garaj situat la acest număr administrativ, dar care nu face obiectul cererii de chemare în judecată. De asemenea, s-a contestat și introducerea apei curente în imobil, inclusiv la baie, de către apelantă, însă s-a făcut o dovadă contrară a aspectelor invocate conform probelor administrate, iar în privința criticilor referitoare la lucrările de pardoseală(schimbare podele) și a celor de faianțat baie, reținute de prima instanță și criticate de apelantă, instanța de apel le-a apreciat că fiind întemeiate, reținând că prin natura lor, aceste lucrări sunt unele voluptorii și nu vor fi avute în vedere ca lucrări de investiții efectuate de reclamantul reconvențional întrucât aceste lucrări pot duce doar la sporirea confortului, iar reclamantul reconvențional a locuit împreună cu familia sa în acest imobil, beneficiind de acest confort.
Pe cale de consecință, din coroborarea probațiunii administrate în cauză, instanța de apel a reținut, că la imobilul casă veche în litigiu, intimatul reclamant reconvențional a efectuat investiții constând în instalație încălzire, tâmplărie PVC, platforme și trotuar din beton, cămară de lemne, terasă 1, terasă 2, branșament canalizare și introducerea apei curente, investiții a căror valoare se ridică la suma de 35.752 lei, astfel cum rezultă din raportul de contraexpertiză efectuat în cauză și din raportul de expertiză efectuat în prima instanță în ce privește branșament canalizare și introducerea apei, aceste lucrări nefiind evaluate în raportul de contraexpertiză. S-a mai apreciat că la stabilirea valorii investițiilor, instanța de apel nu a avut în vedere contribuțiile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și TVA luate în considerare în raportul de contraexpertiză ci numai valoarea materialelor și manopera, sub acest aspect criticile apelantei fiind întemeiate.
Referitor la valoarea terenului aferent casei în litigiu, cu privire la care apelanta a criticat hotărârea apelată arătând că nu s-a avut în vedere valoarea actuală a terenului, instanța de apel a reținut că prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert M. E. s-a stabilit valoarea terenului situat în Oradea, ., înscris în CF 2185 S. la prețul de tranzacționare de 40 euro/mp, adică aproximativ 164 lei, 982 x 164 = 161.048 lei. prin completarea la expertiza topografică efectuată de expert T. D. s-a stabilit valoarea de circulație a terenului în litigiu la 23 euro/mp. Instanța de fond la pronunțarea sentinței apelate a opinat asupra valorii de circulație a terenului stabilită prin raportul de expertiză tehnică efectuat de expert M. E., deoarece aceasta a fost efectuată la același moment cu evaluarea construcției, care și în opinia instanței de apel reflectă cel mai bine prețul real al terenului de la data evaluării și a construcției și în condițiile în care ulterior acest preț, conform raportului de expertiză întocmit de expert T. D. a suferit o diminuare, fiind totodată, și de notorietate scăderea continuă a prețului imobilelor pe fondul crizei economice.
Cât privește modalitatea de partajare a imobilului, stabilită de prima instanță, instanța de apel a apreciat-o ca fiind în deplină concordanță cu probațiunea administrată în cauză, respectând criteriile stabilite de dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă, astfel, în mod corect instanța de fond a ținut cont de mărimea cotei, care în cazul intimatului este mai mare de 11/32 părți, deținută împreună cu soția sa, de faptul că acesta a efectuat la imobil investițiile mai sus menționate, în valoare totală de 35.752 lei, apoi a edificat în curtea imobilului o casă nouă în care locuiește împreună cu familia sa și acesta a achitat deja sultele cuvenite intimatelor O. V. și I. M. aferente cotelor de moștenire.
Referitor la atribuirea în natură în favoarea apelantei a lotului I conform raportului de expertiză întocmit de expert T. D., instanța de apel a apreciat că în mod corect prima instanță a reținut existența între apelantă și intimatul O. I. a unei situații conflictuale care ar putea fi perpetuată în condițiile în care în varianta I asupra suprafeței de 80 mp ambele părți ar rămâne în indiviziune, ceea ce ar afecta și traiul comun în aceeași curte și pe de altă parte apelanta nu este lipsită de un spațiu de locuit în condițiile în care deține în proprietate un apartament cu 3 camere, conform adeverinței nr. 1424 din 27.01.2009 eliberată de Primăria Oradea – Direcția Economică. De asemenea, s-a constatat de tribunal că nu este justificată nici cererea de atribuire a întregului imobil în favoarea apelantei, în acest sens instanța de apel reținând că apelanta nu a făcut dovada că dispune de posibilități bănești pentru achitarea sultelor, atât în fața primei instanțe, cât și în calea de atac a apelului, aceasta a formulat cereri de ajutor public judiciar atât pentru scutirea de la plata taxei de timbru aferentă cererii de apel cât și pentru scutirea de la plata onorariului contraexpertiză efectuată, cereri admise de instanța de apel prin încheierile din 13.10.2011 și 23.02.2012.
Cât privește cuantumul sultei, instanța de apel, având în vedere valoarea tehnică actualizată a casei, stabilită prin raportul de contraexpertiză de 99.000 lei, valoarea investițiilor efectuate de intimatul O. I. de 35.752 lei și valoarea terenului de 161.048 lei, s-a reținut că valoarea totală a imobilului este de 295.800 lei, din această valoare se scade 35.752 lei reprezentând valoarea investițiilor efectuate de intimat, rezultând valoarea de 260.048 lei și luând în considerare cota apelantei reclamantei de 8/32 părți din acest imobil, a obligat intimatul O. I. în favoarea acesteia la plata unei sulte în cuantum de 65.012 lei.
În contextul considerentelor mai sus expuse, instanța de apel, a apreciat apelul formulat ca fiind fondat, admițându-l în temeiul art. 296 Cod procedură civilă împotriva sentinței apelate pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pârâtul O. I. în favoarea reclamantei la plata sumei de 65.012 lei cu titlu de sultă, a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate și a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către apelantă.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs:-apelanta O. E., timbrat cu suma de 9,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței, a deciziei, rejudecarea cauzei și a se constata calitatea de moștenitori a părților; a se dispune întabularea fiecăruia asupra masei succesorale, cu cota parte cuvenită, fără cheltuieli de judecată; -intimatul O. I. V., timbrat cu suma de 388,32 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei, solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a deciziei, în sensul respingerii apelului, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs, O. E., a invocat că, instanța de fond a admis cererea reconvențională, deși a disjuns capetele 3, 4, 5 ale acesteia, dând exact cât s-a cerut, toată masa succesorală în dauna reclamantelor ce nu au solicitat partajul acesteia, dispunându-se mai mult decât s-a cerut –a se constata că părțile sunt moștenitor legali, copii defunctei-;
S-a dispus asupra unui imobil din Chișirid, deși s-a disjuns capetele de cerere 3, 4 și 5. Nu s-a făcut referire la calitățile părților, s-a dispus asupra sultei cuvenite ei, fiind legătură cu cauza chemării în judecată. Deși s-a inclus acest imobil, nu s-a evaluat, situația lui a rămas nelămurită, fiind partajat doar cel din CF nr.782 S..
Ambele instanțe au luat act de un act lovit de nulitate absolută, reclamanta O. V. s-a retras urmare a unei convenții, de care trebuia să se ia act și să constate nulitatea ei, câtă vreme doar una din reclamante a fost de acord, s-a vândut practic o calitate ce nu o avea încă, -moștenitor proprietar, având doar vocație la moștenire.
Nu s-au pronunțat instanțele cu privire la toate părțile, pârâta I. M., nu a depus în termen întâmpinarea, nu a formulat pretenții, trebuia să se constate că era străină de moștenire și să atribuie cotele cuvenite celorlalți moștenitori – art.696-697 Cod civil. S-a pronunțat instanța de apel împotriva lui O. V., deși și-a cedat drepturile ce nu îi fuseseră recunoscute la O. I. V., deci nu mai avea calitate procesuală pasivă și nici I. M., ce nu a depus întâmpinare sau acțiune, fiind străină de succesiune.
În drept, s-a invocat art.299, art.302/1, art.303 alin.1, art.304 pct.6, 7, 9 Cod procedură civilă, art.653 Cod civil.
Recurentul O. I. V., prin motivele de recurs, a invocat că decizia s-a întemeiat doar pe susținerile apelantei, fără administrare probe, doar expertiza lui N. T., ce s-a efectuat doar după descrierile acesteia.
Nu are valoare probantă o contraexpertiză efectuată de un singur expert, nu este superioară celei din prima instanță, astfel că, una poate fi aleasă doar dacă se coroborează cu celelalte probe.
Greșit s-a reținut evaluarea casei vechi stabilită prin raportul de contraexpertiză de 99.000 lei, investițiile lui de 35.752 lei, teren de 161.048 lei s-a calculat sulta, câtă vreme, expertiza concludentă era cea de la fond, - 88.919 lei casa, 76.000 lei investiții, ce au compus toate lucrările dovedite efectuate din 1978, cu acordul părinților, a căror singur îngrijitor a fost. Tată a decedat în 1991, iar maia în 2007, mama a avut pensie mică din care nu putea face investiții, având nevoie a fi întreținută.
Burlanele la casa veche s-a schimbat pentru că era nevoie de o renovare, s-a schimbat tâmplăria, baia veche cu fosa septică din 1984 până în 1997, când a racordat-o la canalizare. Greșit s-a reținut că pardoselile, faianțarea băii, sunt lucrări voluptorii și nu le-a avut în vedere, câtă vreme erau necesare pentru o normală funcționare a casei la oraș, asigurând un minim conform casei și mamei sale, nefiind lucrări de lux.
Contestarea expertizei în apel este tardivă, inadmisibilă, câtă vreme în instanța de fond nu s-a solicitat o contraexpertiză. S-au avut în vedere doar îmbunătățiri pe care le-ar fi efectuat părinții, doar pe baza afirmațiilor reclamantei, neprobate, s-a stabilit o valoare de 25.934 lei și în acest mod s-a redus valoarea investițiilor la suma de 44.721 lei de la 70.655 lei.
S-a stabilit valoarea de circulație a casei vechi -135.000 lei, deși conform raportului de expertiză CNP Oradea, aferent anului 2013, pentru o casă din cărămidă și vaioagă, construită înainte de 1990 în Oradea, zona 3, este de 1700 lei/m.p. suprafață utilă, ce include și suprafața de 500 m.p. teren. Pentru o casă cu o vechime de peste 50 de ani, valorile se reduc cu 20%, deci valoarea de partajat, scăzând investițiile efectuate este de 61.095 lei -_5-corect instanța de fond a partajat succesiunea prin atribuire în natură a imobilului vechi către el, întrucât a realizat investiții, are cotă mai mare 11/32 părți, a plătit celorlalte surori cotele de moștenire, imobilul neputând fi partajat în natură.
Reclamanta nu dispune de fonduri bănești pentru a plăti sultă fraților, precum și contravaloarea investițiilor, nu are nevoie ea de imobil, câtă vreme are un apartament la adresa de domiciliu. Trebuie redusă câtimea sultei, ce se cuvine reclamantei, câtă vreme, piața imobiliară a scăzut din anul 2008 până în 2013.
S-a invocat în drept, art.482 pct.8 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, recurenta reclamantă O. E., a solicitat respingerea recursului acestuia ca nefondat, invocând că, imobilul în litigiu, se află în zona 2 sau B, nu în 3, după cum a specificat recurentul pârât, ceea ce-i crește considerabil valoarea și acesta fiind construit în anii 1960, materialul principal a fost cărămida și cimentul, nu vaioaga, ambele expertize admițând acest aspect și de altfel, acesta trece sub tăcere că bunul respectiv nu este proprietatea unică a acestuia, ba din contră, este un bun indiviz.
Recurentul pârât, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat, respingerea recursului reclamantei, cu cheltuieli de judecată, invocând că, convenția de partaj succesoral din 22.05.2007, cu surorile sale, I. M. și O. V., demonstrează înțelegerea care a existat între ei, privind calitatea de moștenitori a tuturor și modul de partajare acceptat de acestea, inclusiv valoarea sultei stabilite în cuantum de 5.000 Euro, pentru I. M. și 6.000 Euro, pentru O. V., în aceasta intrând și casa din Chișirid, astfel că, susținerile recurentei, cum că s-ar fi încălcat legea, prin această convenție, sunt nefondate.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantele O. E. și O. V., -fila 3 dosar de fond, au solicitat, în contradictoriu cu O. I. și I. M., a se constata că au rămas ca moștenitori ai defunctei O. M., în calitate de copii, că masa succesorală se compune din cota de 20/32 părți din casa de locuit și terenul aferent înscris în CF nr.782 S., nr.top.2185, să fie atribuită casa acestora în cotă de 5/20 părți fiecare, a se dispune întabularea în CF.
Așadar, din conținutul acestei cereri, Curtea reține că într-adevăr, nu s-a solicitat partajul masei succesorale ci doar constatarea calității de moștenitor, a casei și a cotelor, ce revine fiecărui copil, însă, prin cererea reconvențională, pârâtul O. I. V., a solicitat partajul atât în ceea ce privește imobilul susmenționat cât și casa, terenul din localitatea Chișirid, înscrisă în CF nr.8 Chișirid, nr.top.16/2A, prin atribuirea casei din Oradea, terenului având nr.top. 2185 S., în favoarea sa. Au fost disjunse din cererea reconvențională doar capetele III-V, ce au vizat solicitările acestuia de-a se constata că împreună cu soția a edificat construcție nouă, hală producție pe terenul în litigiu, că au dobândit drept de superficie pe 200 m.p. teren, a se dispune întabularea în CF, astfel că, atâta timp cât s-a solicitat de pârâtul reclamant reconvențional partajul prin atribuirea masei succesorale, criticile în sensul că instanțele s-ar fi pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, că ar fi dat mai mult decât s-a cerut, apar ca nefondate.
Referitor la imobilul situat în localitatea Chișirid, prin cererea reconvențională, O. I. V., a solicitat a fi inclus în masa succesorală, fără a fi partajat, -înscris în CF nr.8 Chișirid, nr.top. 16/2A –fila 24 dosar de fond, conform extrasului de carte funciară, acesta reprezentând dreptul de proprietate al defunctei O. M., cu titlu de sistare indiviziune, moștenire, astfel că, în mod corect a fost inclus în masa succesorală.
Câtă vreme, recurenta reclamantă și –ori recurentul pârât reconvențional, nu au solicitat partajul acestui imobil, în mod corect instanțele nu au avut în vedere calculul sultei ce li se cuvine din acest bun, el nefiind de altfel atribuit vreunui moștenitor, fiecare având cote egale de ¼ părți.
Potrivit înscrisului numit Convenție de partaj succesoral, -fila 32 dosar de fond, recurentul O. I. V. și intimatele I. M., O. V., au convenit împărțirea amiabilă a cotelor de proprietate ce le revin din masa succesorală, M. și V. fiind de acord ca imobilul înscris în CF nr.782 S., să-i fie atribuit fratelui I. V., în schimbul unei sulte de 5.000 Euro, în favoarea lui M. și 6.000 Euro, în favoarea ui V., casa din Chișirid urmând să le revină surorilor –fără sultă în favoarea fratelui.
Faptul că, această convenție s-a încheiat doar între 3 din cei 4 moștenitori, nu este de natură a determina nulitatea acesteia, fiind avută în vedere în mod corect de instanțe, câtă vreme nu a fost anulată, iar pe de altă parte, O. V., nu a solicitat a se lua act de faptul că renunță la judecată prin declarația aflată la dosar de fond –fila 111 ci că a renunțat la drepturile ce-i reveneau în favoarea fratelui.
Referitor la pârâta I. M., într-adevăr, nu și-a comunicat poziția cu ocazia soluționării cauzei în fond, însă, chiar recurenta reclamantă a recunoscut prin cererea de chemare în judecată calitatea de moștenitor acceptant, necontestată pe parcursul litigiului, criticile în sensul că ar fi străină de moștenire, apar ca nefondate.
Curtea reține, raportat la cele expuse, că nu există motive de nulitate, în sensul art.304 alin.1 Cod procedură civilă, referitor la recursul formulat de O. E., urmând a fi respins recursul ca nefondat.
Cu ocazia soluționării cauzei în apel, la solicitarea recurentei reclamante, s-a dispus efectuarea unui raport de contraexpertiză evaluare, însă, câtă vreme acesteia i-a fost admisă cererea de ajutor public judiciar, privind plata onorariu expert, instanța a dispus ca lucrarea să fie efectuată de un singur expert, tras la sorți – N. T., dispoziție ce nu este contrară art.201 și următoarele Cod procedură civilă, OG nr.2/2000. Practica instanțelor este în sensul ca această contraexpertiză să fie efectuată de mai mulți experți însă, raportat la cele expuse, câtă vreme, măsura nu contravine vreunei dispoziții legale, iar recurentul cu ocazia stabilirii acestui aspect, nu s-a opus, criticile apar ca nefondate.
Referitor la investițiile efectuate de recurentul O. I. V., la imobilul în litigiu, martorii P. A.-C., I. E. –filele 145, 210, au arătat că acesta a renovat imobilul, a pus geamuri termopan, a construit o baie, a turnat beton în curte, a introdus gazul, canalizarea, a zugrăvit în interior, a schimbat pardoseala într-o cameră, a instalat calorifere, a modernizat bucătăria, a lucrat la acoperiș, a tencuit și zugrăvit fațada, perioadă în care mama acestuia, avea o pensie relativ mică, a gospodărit cu acesta. Martora A. E.-fila 146 dosar de fond, a confirmat că recurentul a făcut baia, a introdus încălzire centrală pe lemne și cărbune, a schimbat pardoseala dintr-o cameră, ce era afectată de igrasie, a reparat pereții, a schimbat geamurile, ușa de la intrare, a renovat fațada de două ori, a turnat ciment în curte, a tencuit, zugrăvit în interior, a pus gresie, faianță în baie și bucătărie, a introdus canalizare de la oraș, a plătit introducerea gazului, a prelungit și acoperit terasa, iar în casa veche, a pus gresie, faianță, lucrări ce mama acestuia, care avea o pensie mică, i-a spus că le-a plătit recurentul ce a și îngrijit-o.
Greșit instanța de fond însă, a reținut faptul că schimbarea podelelor –pardoselii, faianțarea băii ar reprezenta cheltuieli voluptorii, câtă vreme, conform celor expuse, pardoseala era degradată, iar construirea unei băi implică inclusiv faianțarea, gresierea ei, nefiind dovedite aspectele ce să conducă la faptul că materialele ar fi avut prețul exagerat. Ar fi impropriu a se aprecia că deși se impunea schimbarea pardoselii, fiind degradată, aceasta ar reprezenta o investiție voluptorie, iar referitor la baie, este notoriu că necesită faianțare, gresiere, pentru a proteja pereții, nu doar pentru confort, iar împrejurarea că recurentul a locuit cu familia în imobil, nu este de natură a accepta concluzia instanței de apel, confortul profitând nu doar celor ce locuiesc în imobil, ci determinând și sporirea valorii casei.
Valoarea de circulație a casei vechi din Oradea, ., a fost stabilită în apel, de raportul de contraexpertiză, la 135.000 lei-fără teren, iar a investițiilor efectuate de recurent la 44.721 lei, a celor realizate de părinți de 25.934 lei. Din cuprinsul acestuia –filele 220 și următoarele dosar de apel, se reține însă că, în cadrul investițiilor realizate de recurent s-au inclus doar cămara de lemne, instalația de încălzire centrală, terasa 1,2, investiții realizate conform devizului. Câtă vreme, valoarea casei s-a stabilit de un expert autorizat, raportat la prețul de piață, criticile în sensul că trebuia avută în vedere o altă evaluare, apar ca nefondate.
Referitor la capitolul investiții realizate de părinții părților, s-a menționat că s-ar fi înlocuit ferestrele cu cele din termopan, faianțare bucătărie, baie, gresie baie, ori, conform martorilor audiați, arătați mai sus, aceste lucrări s-au plătit de recurent, neexistând probe care să susțină cele avute în vedere de expert la descrierea recurentei reclamante.
Curtea reține, raportat la cele expuse, că valoarea efectuată de recurent este de 44.721 lei +25.934 lei-cele ce au fost avute în vedere că s-ar fi efectuat de părinții părților, în mod greșit, în lipsa unor probe –total 70.665 lei, iar valoarea casei vechi după scăderea acestora este de 135.000 lei-70.665 lei=64.335 lei, la această valoare adăugând cea a terenului de 161.048 lei, reiese o sumă totală de 225.383 lei, ce compune masa de partajat, din care cota recurentei apelante de 8/32 părți-reprezintă suma de 56.345,75 lei, în loc de cea greșit calculată prin decizia recurată, de 65.012 lei.
Față de toate cele expuse, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, instanța de recurs, în baza art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul declarat de O. I. V., va modifica în parte decizia în sensul că va reduce sulta stabilită în sarcina pârâtului O. I. V. și în favoarea reclamantei O. E., de la 65.012 lei la 56.345,75 lei.
Se vor menține celelalte dispoziții ca fiind legale și temeinice.
Raportat la cele expuse, față de admiterea parțială a pretențiilor recurentului O. I. V., în baza art.275 Cod procedură civilă, instanța de recurs, o va obliga pe recurenta O. E., să-i plătească acestuia, 700 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs, reprezentând onorariu avocațial, taxă de timbru parțială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de recurentul pârât O. I. V.- cu domiciliul în Oradea, ./D, județul Bihor, în contradictoriu cu intimata pârâtă I. M., cu domiciliul în Oradea, ., județul Bihor și intimata reclamantă O. V.-cu domiciliul în Oradea, .. Q II, ., intimata reclamanta O. E.-cu domiciliul în Oradea, ., ..A, ., împotriva deciziei civile nr. 125/A din 29 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Reduce sulta stabilită în sarcina pârâtului O. I. V., în favoarea reclamantei O. E., de la 65.012 lei la 56.345,75 lei.
Menține celelalte dispoziții.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta O. E.-cu domiciliul în Oradea, ., ..A, ., împotriva aceleași decizii.
Obligă partea recurenta O. E., să plătească părții recurente O. I. V., suma de 700 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
T. D. M. E. S. A. L. C. G.
Red.concept decizie:T. D.
Data:24.02.2014
Jud.fond:Iavroschi Fl.
Jud.apel:S. M./B. N.
Dact.C.G.
Data:25.02.2014
2 ex.
| ← Cereri. Decizia nr. 225/2014. Curtea de Apel ORADEA | Anulare act. Decizia nr. 1004/2014. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
