Pretenţii. Decizia nr. 100/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 100/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 1285/331/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 100
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2014
Președinte - V.-I. S.
Judecător - A.-C. B.
Judecător - E. S.
Grefier - C. C.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul O. (B.) E., domiciliat în comuna M., .. 790, jud. Prahova, împotriva deciziei civile nr. 392/27 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții D. E., cu domiciliul în comuna M., .. 801, jud. Prahova, M. N., M. E., M. S., toți cu domiciliul în comuna M., ., jud. Prahova și B. F. Ș., cu domiciliul în comuna M., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul O. E. și intimata M. S., lipsind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință și se învederează că, prin intermediul serviciului registratură, intimata-pârâtă M. S. a depus la dosar, în 3 exemplare, întâmpinare, înregistrată sub nr. 221/7.01.2014. De asemenea, se precizează că, prin intermediul aceluiași serviciu, recurentul-reclamant a depus la dosar cererea înregistrată sub nr. 543/10.01.2014, într-un singur exemplar, prin care a formulat precizări, în sensul că în prezent se numește O. E. și domiciliază comuna M., .. 790, jud. Prahova, iar recursul este formulat pe actualele sale date de identificare și a fost semnat, solicitând totodată judecarea în lipsă.
Recurentul-reclamant O. E. învederează că și-a schimbat pe cale administrativă numele și prezintă instanței cartea provizorie . nr._, CNP_. Menționează că a semnat cererea de recurs cu actualul său nume.
La solicitarea instanței, intimata M. S. declară că recurentul este persoana cu care se judecă, însă acesta și-a schimbat numele, deoarece anterior se numea B..
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat.
Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul-reclamant O. E., având personal cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și rejudecarea cauzei, urmând a fi admisă acțiunea pe care a formulat-o.
Precizează că instanța de fond a refuzat peste limitele procedurale să-i judece cererea, iar tribunalul a judecat apelul în lipsa sa, nefiindu-i comunicate înscrisurile depuse de părți, fiind astfel încălcate dispozițiile Convenției și cele ale Legii nr. 677/2001.
Intimata –pârâtă M. S., având personal cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat. Precizează că nu înțelege să-i dea reclamantului nici teren și nici bani și nu este de acord cu susținerile acestuia.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea inregistrată pe rolul Curtii de Apel Ploiesti sub nr._ reclamantul B. E. a chemat în judecată pe pârâtii D. E., M. N., M. S., M. E. si B. F. S., solicitand ca, prin hotărârea ce se va pronunta, să se dispună obligarea pârâtilor să-i restituie in termen de 10 zile toate actele care îi apartin, acte pe care le-au folosit abuziv și care contin date cu caracter personal, conform Legii 677/2001.
A mai solicitat reclamantul ca prin aceeasi hotărâre să se dispună obligarea pârâtilor la plata de daune morale in suma de 110.000 lei, fiecare, si daune materiale tot in suma de 110.000 lei, fiecare.
In motivarea actiunii, reclamantul a arătat că la data de 21 febr. 2012 P. de pe langă Curtea de Apel Ploiesti i-a comunicat ca avocatul D. E. a primit de la familia M. antecontractul de vanzare-cumpărare, procura si notificarea care contin datele sale cu caracter personal și pe care le-a folosit abuziv într-un dosar penal, care nu are legătură cu aceste acte. Această situatie, a precizat reclamantul i-a produs prejudicii materiale, în cuantum de 350.000 lei și morale, in acelasi cuantum.
In drept, a invocat prev.art. 18 alin. 3 din Legea 677/2001.
Prin sentinta civilă nr. 97 din 22 martie 2012 Curtea de Apel Ploiesti – Sectia a II-a civilă, de contencios administrativ si fiscal a admis exceptia necompetentei materiale invocată din oficiu si a declinat competenta de solutionare în favoarea Judecătoriei Vălenii de M..
La Judecătoria Vălenii de M. dosarul a fost înregistrat sub nr._ din 25 aprilie 2012.
In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
In sedinta publică din 5 martie 2013, instanta din oficiu a invocat exceptia insuficientei timbrări a actiunii introductive, iar prin sentința civilă nr.493 din 27.06.2013, Judecatoria Valenii de M. a admis exceptia insuficientei timbrari și a anulat cererea de chemare in judecata formulată de reclamantul ca insuficient timbrata.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că potrivit disp. art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 35 din Ordinul nr. 760/1999 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat; dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată; neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Prin actiunea introductiva de instanta reclamantul a solicitat ca paratii sa fie obligati la predarea unor inscrisuri despre care sustine ca ii apartin, precum si la plata daunelor morale in cuantum de 110.000 lei fata de fiecare parat precum si la plata unor daune materiale in cuantum de 110.000 lei fiecare parat.
Reclamantul a susținut în apărare ca impotriva paratului D. E. s-a formulat o plangere penala si astfel ar deveni incidente prevederile art.15 lit.o din Lg.146/1997.
Atat la termenul din data de 18 septembrie 2012 cat si la cel din 18 decembrie 2012, instanța a pus in vedere reclamantului sa achite taxele de timbru necesare solutionarii actiunii, fiind citat cu aceasta mentiune, reclamantul intelegand sa depuna doar o taxa de timbru in cuantum de 4 lei, f.16 dosar.
Potrivit art. 15 lit. „o” din Legea nr. 146/1997, sunt scutite de taxe de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale și morale decurgând din acestea.
În conformitate cu art. 24 lit. „o” din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 (aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 760/c din 22 aprilie 1999), sunt scutite de taxele judiciare de timbru, potrivit legii, acțiunile și cererile referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale și morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluționării dosarului penal sau prin acțiune civilă separată, introdusă la instanța civilă potrivit dispozițiilor art. 19 și 20 C. proc. pen. sau ca urmare a amnistiei intervenite în cursul procesului penal.
Din dispozițiile legale citate, a arătat instanța, rezultă că pentru a fi incidentă scutirea de plata taxelor judiciare de timbru, trebuie să fie sau să fi fost pendinte o cauză penală. Prin folosirea, de către legiuitor, a sintagmei „cauză penală” se înțelege situația în care acțiunea penală, ce are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, a fost pusă în mișcare printr-un act de inculpare prevăzut de lege.
În cazul discutat, scutirea de plata taxelor judiciare de timbru intervine atunci când persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, când procesul penal a fost suspendat, când prin hotărâre definitivă instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă, ori atunci când persoana vătămată reclamă repararea unor pagube ce s-au născut ori s-au descoperit după pronunțarea hotărârii penale de primă instanță sau atunci când intervine, așa cum stipulează Normele metodologice citate, unul din cazurile în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată (amnistia).
Pe cale de consecință, simpla plângere, adresată organului de urmărire penală, prin care o persoană reclamă săvârșirea unei pretinse infracțiuni, plângere neurmată, cum este cazul în speță, de punerea în mișcare a acțiunii penale, nu înseamnă, în sensul normelor citate, „cauză penală”, situație în care nu intervine scutirea de plata taxelor judiciare de timbru, a apreciat prima instanță.
Instanța a reținut că prin rezolutia nr.765/P/2011 din data de 09.02.2011 data de P. de pe langa Curtea de Apel Ploiesti s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de paratul D. E., avocat in cadrul Baroului Prahova.
In consecinta, avand in vedere ca reclamantul nu si-a indeplinit in totalitate obligatiile dispuse de catre instanta, a fost admisă exceptia insuficientei timbrari.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs (recalificat apel la termenul din 27.06.2013) reclamantul B. E., solicitand pe fond admiterea apelului, anularea sentintei apelate si pe fond admiterea cererii asa cum a fost formulata.
S-a menționat ca actiunea este scutita de taxa de timbru conform art.12 alin.2 si 3 din Legea nr.677/2001.
Prin decizia nr. 392/27.06.2013, Tribunalul Prahova a admis apelul declarat de reclamant, a anulat sentința apelată și a reținut cauza spre rejudecare, respingând cererea ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:
Conform art.18 din Legea nr.677/2001 ,, (1) Fără a se aduce atingere posibilitatii de a se adresa cu plângere autorității de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justiției pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost incalcate.
(2) Orice persoana care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanței competente pentru repararea acestuia.
(3) Instanta competenta este cea în a carei raza teritorială domiciliază reclamantul. Cererea de chemare în judecata este scutită de taxa de timbru.,,.
Față de obiectul si cauza cererii, stabilite de C.A.Ploiesti, sediul materiei mentionat in sentinta apelata este gresit stabilit, a apreciat instanța de apel, cererea formulata de apelant fiind scutită de taxa de timbru.
Față de aplicarea gresita a legii, in baza art.297 alin.1 C.pr.civ., instanta a constatat ca in mod gresit s-a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, astfel că a dispus admiterea apelului, anularea hotararii atacate, retinând cauza spre judecare, cu evocarea fondului..
S-a reținut de tribunal că art.12 alin.2,3 si 4 din Legea nr.677/2001 prevad ca,, (2) In cazul în care datele nu sunt obținute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenționează dezvaluirea acestora către terți, cel mai târziu pana în momentul primei dezvaluiri, sa furnizeze persoanei vizate cel puțin următoarele informații, cu excepția cazului în care persoana vizata poseda deja informațiile respective:
a) identitatea operatorului și a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor;
c) informații suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenta drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizata, în special a dreptului de acces, de intervenție asupra datelor și de opoziție, precum și condițiile în care pot fi exercitate;
d) orice alte informații a căror furnizare este impusa prin dispoziție a autorității de supraveghere, ținând seama de specificul prelucrării.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica atunci când prelucrarea datelor se efectuează exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica în cazul în care prelucrarea datelor se face în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică, ori în orice alte situații în care furnizarea unor asemenea informații se dovedește imposibila sau ar implica un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi lezat, precum și în situațiile în care înregistrarea sau dezvaluirea datelor este expres prevăzută de lege,,.
Or nu se poate aprecia ca vreunul dintre parati a actionat in numele unui ,,operator,, in sensul legii, a stabilit tribunalul.
Conform rezolutiei nr.765/P/2011 din data de 09.02.2011 data de P. de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de paratul D. E., avocat in cadrul Baroului Prahova, paratii M. N., M. S., M. E., B. F. Ș. au incheiat un contract de asistenta judiciara cu paratul D. E., in mai multe cauze civile si penale, in contradictoriu cu reclamantul.Pentru pregatirea actiunilor formulate, paratii mentionati i-au pus la dispozitie apratorului o . inscrisuri - antecontract, procura, notificare - in care erau consemnate datele cu caracter personal ale reclamantului.
Fiind inscrisuri care nu au fost ,,stocate,, ele nu apartin unui ,,sistem de evidenta a datelor cu caracter personal,, si nici nu exista vreo dovada a ,,prelucrarii ,,lor, a apreciat tribunalul.
Neexistand nici plangere penala pentru infractiunea de furt, neclaritatea exprimarii din actiune trimite la existenta formalitatii multiplului exemplar al inscrisurilor mentionate, a concluzionat tribunalul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul O. E., pentru următoarele motive:
- judecarea dosarului s-a realizat in lipsa dosarului de fond nr. 2119/P/2010, in care se aflau actele recurentului cu privire la care a formulat actiunea prezenta;
- i s-a solicitat, in mod abuziv, achitarea taxei de timbru, desi cererea sa era scutita de taxa de timbru;
- nu i s-au comunicat toate inscrisurile despre care instanta de apel face vorbire in cuprinsul deciziei sale, respectiv sentinta nr. 97/22.03.2012, rezolutia nr. 765/P/2011 din 09.02.2011, contractul de asistenta juridica incheiat de D. E. cu paratii in cauza, declaratiile partilor date in dosarele penale privind audierea paratilor privind folosirea abuziva a actelor sale.
A mai aratat recurentul ca, urmare a acestor aspecte mai sus relevate, i s-a incalcat dreptul la un proces echitabil reglementat de disp. art. 6 CEDO, neputandu-si exercita in mod efectiv dreptul la aparare, iar prin incalcarea dreptului la aparare i s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea hotararii recurate.
Pe cale de conxsecinta, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente.
Legal citati, intimatii-parati au formulat intampinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată sub aspectul criticilor formulate, încadrate în motive de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 Cod pr. civilă, Curtea apreciază ca nefondat recursul formulat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În primul rând, se impune a se menționa că, raportat la obiectul acțiunii cu a cărei soluționare reclamantul a învestit prima instanță, hotărârea judecătoriei a fost supusă căii de atac a apelului, iar decizia tribunalului, căii de atac a recursului, context în care motivele invocate în recurs de către recurent pot fi numai motive de nelegalitate, dintre cele expres și limitativ prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, iar nu și motive de netemeinicie, care să vizeze aspecte legate de greșita apreciere a probelor administrate.
Art.3041 Cod pr.civilă statuează că recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art.304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele, situație ce nu se regăsește însă în speță.
Ca atare, aspectele de netemeinicie exced atribuțiilor de control ale instanței de recurs, circumscrise numai cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
In ce priveste motivele casare invocate de catre recurent, Curtea le va circumscrie dispozitiilor legale aplicabile in materie, dupa cum urmeaza:
Se critica, astfel, imprejurarea ca instanta de apel nu a comunicat reclamantului-apelant o . inscrisuri la care face referire in decizia recurata, incalcandu-se, astfel dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil.
Potrivit art. 304 pct. 5 coroborat cu art.312 alin.3 Cod pr.civilă, se poate cere casarea unei hotărâri când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod pr.civila.
Potrivit art.105 alin.2 Cod pr.civilă, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, statuându-se, totodată, că în cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie.
In speta, Curtea constata, insa, ca inscrisurile la care face referire recurentul nu au fost depuse in apel, ci la instanta de fond, asa incat este evident ca obligatia comunicarii actelor nu ii putea reveni instantei de apel.
Mai mult decat atat, in ce priveste Rezolutia Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti nr. 756/P/2011, se constata ca a fost inaintata la dosarul de fond la solicitarea Judecatoriei Valenii de M., si nu de catre partile adverse, carora le incumba obligatia de a depune orice inscris in dublu exemplar pentru a fi comunicat si reclamantului ( filele 6-8 dosar fond).
Or, potrivit disp. art. 129 al. 1 C. pr. civ. :”Părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. (1), precum și să-și probeze pretențiile și apărările.”.
F. de textul de lege invocat, Curtea constata ca recurentul-reclamant avea obligatia sa urmareasca cursul procesului si sa verifice dispozitiile si masurile instantei de fond, si nu doar sa poarte, sporadic, corespondenta cu Judecatoria Valenii de M..
Nu in ultimul rand, Curtea retine ca sesizarea organelor de urmarire penala s-a facut de catre recurent, iar potrivit dispozitiilor rezolutiei solutia a fost comunicata numitilor B. E. (reclamantul din prezenta cauza) si D. E..
Referitor la sustinerea recurentului privind necomunicarea Sentintei nr. 97/22.03.2012, Curtea constata ca este reala situatia invederata, insa este justificata de imprejurarea ca hotararea de declinare pronuntata la acea data era irevocabila, si, pe cale de consecinta, nu era obligatorie comunicarea acesteia.
Pe de alta parte, critica formulata de catre recurent privind tardiva comunicare a Sentintei civile nr. 392/27.06.2013 este neintemeiata, caci dispozitiile Codului de procedura civila nu prevad un termen anume in care sa se realizeze comunicarea acestui act procedural.
In ce priveste critica referitoare la necomunicarea contractului de asistenta juridica incheiat de av. D. E., Curtea retine ca acest inscris nu a fost depus la dosar in niciunul dintre ciclurile procesuale, instanta de apel facand trimitere la acest act fata de mentiunile din cuprinsul Rezolutiei Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti nr. 756/P/2011.
Curtea va inlatura, de asemenea, ca neintemeiata, si critica formulata de catre recurent privind neatasarea dosarului penal nr. 2119/P/2010, aprecierea asupra oportunitatii luarii unei asemenea masuri apartinand instantei de apel, care, fata de pretentia concreta a reclamantului, a considerat ca inscrisurile despre care se sustine ca erau atasate in dosarul penal nu au fost ,,stocate,, ele nu apartin unui ,,sistem de evidenta a datelor cu caracter personal,, si nici nu exista vreo dovada a ,,prelucrarii ,,lor.
Asadar, si in situatia in care ar fi fost atasat dosarul penal, acest lucru nu schimba solutia pronuntata, intrucat instanta de apel a apreciat ca inscrisurile nu se incadrau in dispozitiile Legii 677/2001.
In sfarsit, in ce priveste critica referitoare la solicitarea abuziva a taxei de timbru de aferenta cererii de chemare in judecata, Curtea constata ca acest aspect a fost transat de catre instanta de apel, care a stabilit ca, in conformitate cu disp. art. 18 din Legea 677/2001, actiunea este scutita de taxa de timbru.
F. de toate aceste considerente, Curtea apreciaza ca recurentului nu i s-a incalcat dreptul la aparare si nici dreptul la un proces echitabil, motiv pentru care, in temeiul disp. art. 312 C. pr. civ, va respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul O. (B.) E., domiciliat în comuna M., .. 790, jud. Prahova, împotriva deciziei civile nr. 392/27 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții D. E., cu domiciliul în comuna M., .. 801, jud. Prahova, M. N., M. E., M. S., toți cu domiciliul în ., jud. Prahova și B. F. Ș., cu domiciliul în comuna M., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 ianuarie 2014.
Președinte, Judecători,
V.-I. S. A.-C. B. E. S.
Grefier,
C. C.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
Red. VIS
Tehnored. CC
2 ex/24 ian. 2014
d.f. nr._ Judecătoria Vălenii de M.
j.f. A. M.
d.a. nr._ Tribunalul Prahova
j.a. Crenguța P., M. B.
| ← Cereri. Decizia nr. 2005/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 356/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
