Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 75/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 75/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 6529/325/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ nr.75
Ședința publică din 23 ianuarie 2013
PREȘEDINTE: F. Ș.
JUDECĂTOR: G. O.
JUDECĂTOR: RUJIȚA R.
GREFIER: M. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de petenții M. TIMIȘOARA, PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA, și CONSILIUL LOCAL TIMIȘOARA, PENTRU S. R., împotriva deciziei civile nr.651/02.10.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ T. și O. M., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar prin registratura instanței la data de 23.01.2013, comunicate prin fax, concluziile scrise formulate de pârâta intimată O. M..
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16.01.2013, când pronunțarea a fost amânată pentru termenul de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată:
Prin plângerea înregistrată la O. de C. și Publicitate Imobiliară T. la 21.02.2011, petenții M. Timișoara, prin Primar, și S. R., prin Consiliul Local al Municipiului Timișoara, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții O. de C. și Publicitate Imobiliară T. și O. M., modificarea încheierii nr._/20.12.2010 a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară T., în sensul intabulării dreptului de proprietate al Statului R. în cotă de 1/1 asupra terenului aferent apartamentului nr.1 din Timișoara, ., nr.32, în cotă de 225/455 mp, ca restabilire a situației anterioare conform deciziei civile nr.410/21.02.2001 a Curții de Apel Timișoara.
În motivarea plângerii, au arătat că prin hotărârea menționată s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare nr.20/R/J/25.06.1997 pentru ap.1, nr._/1997 pentru ..813/R/1997 pentru .-a dispus restabilirea în cartea funciară a situației anterioare încheierii contractelor de vânzare-cumpărare.
Au mai arătat că din extrasul de carte funciară rezultă că anterior înscrierii dreptului de proprietate al cumpărătorilor în baza Legii nr.112/1995, proprietar asupra întregului imobil a fost S. R., iar nu pârâta O. M. sau antecesorii acesteia. Prin urmare, în mod nelegal au fost intabulați numiții Paulanszky Ș., Paulanszky Ernest, Paulanszky M., Paulanszky I. și Paulanszky M..
În drept, a fost invocată Legea nr.7/1996.
Cu adresă, O. de C. și Publicitate Imobiliară T. a înaintat dosarul Judecătoriei Timișoara, unde a fost înregistrat la 18.03.2011 sub nr._ .
Prin sentința civilă nr.8754/28.03.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Timișoara a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară T..
A respins plângerea de carte funciară formulată de petenții M. Timișoara, prin primar, și S. R., prin Consiliul Local Timișoara, în contradictoriu cu pârâta O. M..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în primul rând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului O. de C. și Publicitate Imobiliară T. prin raportare la decizia nr.72/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe.
Pe fond, a reținut că prin încheierea atacată, O. de C. și Publicitate Imobiliară T. a admis cererea formulată de pârâta O. M. și în baza deciziei civile nr.410/21.02.2001 a Curții de Apel Timișoara și a deciziei civile nr.3829/07.10.2003 a Curții Supreme de Justiție a dispus intabularea dreptului de proprietate - restabilire situație anterioară în cotă de 225/455 mp în favoarea antecesorilor pârâtei O. M..
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art.47-50 din Legea nr.7/1996 rezultă că obiectul plângerii împotriva încheierii de înscriere a unui act sau fapt juridic în cartea funciară îl constituie verificarea legalității cererii de înscriere, respectiv dacă emană de la o persoană îndreptățită (autoritate competentă sau titular de drept) și dacă întrunește condițiile legale de formă, lucrătorul de carte funciară nefiind abilitat să verifice în fond valabilitatea actului care stă la baza înscrierii.
Prima instanță a constatat că la baza intabulării dreptului de proprietate al foștilor proprietari tabulari asupra imobilului cu nr. cadastral_, nr. top._ înscris în CF nr._ Timișoara (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.8561) a stat decizia civilă nr.410 din 21.02.2001 a Curții de Apel Timișoara și decizia nr.3829 din 07.10.2003 a Curții Supreme de Justiție, hotărâri judecătorești intrate în putere de lucru judecat, pe care instanța investită cu soluționarea prezentei cereri nu le poate cenzura.
Împotriva sentinței civile nr.8574/28.03.2012 a Judecătoriei Timișoara au declarat apel petenții M. Timișoara, prin Primar, și S. R., prin Consiliul Local Timișoara.
Prin decizia civilă nr.651/02.10.2012, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul T. a admis apelul petenților și a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a admis excepția inadmisibilității plângerii, invocată din oficiu, și a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petenți împotriva încheierii nr._/20.12.2010 a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară T..
A menținut dispozițiile hotărârii atacate cu privire la lipsa calității procesuale pasive a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară T..
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că petenții au formulat plângere împotriva încheierii nr._/20.12.2010 a Biroului de C. și Publicitate Imobiliară Timișoara, prin care s-a dispus radierea dreptului de proprietate al Statului R. și înscrierea dreptului de proprietate al autorilor pârâtei O. M..
Art.50 din Legea nr.7/1996, în forma în vigoare la momentul emiterii încheierii de carte funciară, prevedea ca și în prezent, că împotriva încheierii de respingere sau admitere a cererii de înscriere persoanele interesate pot formula reexaminare, care se soluționează prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul.
Conform alineatului 2 indice 1 al aceluiași text de lege, împotriva încheierii registratorului-șef se poate formula plângere, care se înaintează spre soluționare judecătoriei competente, în raza căreia se află imobilul.
Tribunalul a constatat că petenții nu au respectat aceste dispoziții, deși erau în vigoare la momentul formulării demersului judiciar de față.
Ca atare, petenții au promovat o cale de atac inexistentă, plângerea fiind inadmisibilă.
Împotriva deciziei civile nr.651/02.10.2012 a Tribunalului T. au declarat recurs în termenul legal petenții Primarul Municipiului Timișoara (pentru M. Timișoara) și Consiliul Local al Municipiului Timișoara (pentru S. R.).
În motivarea recursului, au arătat că prin decizia civilă nr.410/21.02.2001 a Curții de Apel Timișoara, s-a dispus constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nr.20/R/J25.06.1997, nr._/13.06.1997 și nr.813/R/15.07.1997 și restabilirea situației de carte funciară anterioară încheierii actelor de înstrăinare mai sus identificate.
Potrivit extrasului de carte funciară, anterior înscrierii dreptului de proprietate al cumpărătorilor în baza Legii nr.112/1995, proprietar asupra întregului imobil era S. R., iar nu O. M. sau numiții Paulanszky Ș., Paulanszky Ernest, Paulanszky M., Paulanszky I. și Paulanszky M..
Astfel, intabularea s-a făcut în mod nelegal în favoarea numiților Paulanszky în loc să se înscrie ca proprietar S. R..
În ceea ce privește excepția invocată de instanță din oficiu, au arătat că în mod corect plângerea a fost înaintată Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară T., așa cum prevede art.50 al.2 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, modificat prin art.28 din OUG nr.64/2010, însă pârâtul O. de C. și Publicitate Imobiliară T. în mod eronat a înaintat-o direct instanței de judecată. Acesta trebuia să o califice drept „cerere de reexaminare” și în prealabil să o soluționeze printr-o încheiere a registratorului-șef, așa cum prevede textul menționat în teza a doua.
Totodată, potrivit alineatului 21 al aceluiași text legal, „împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit art.2 se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare …”, iar potrivit al.22 „plângere împotriva încheierii se poate depune și direct la judecătoria în a cărei rază de competență se află imobilul …”.
Din interpretarea per a contrario a textelor de lege menționate reiese faptul că doar plângerea formulată împotriva încheierii registratorului-șef poate fi depusă și la instanța de judecată, iar nu și cererea de reexaminare a încheierii de admitere sau respingere, care se poate depune doar la oficiul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară. Prin urmare, înaintând solicitarea de modificare a încheierii nr._/20.12.2010 direct la O. de C. și Publicitate Imobiliară T., acesta trebuia să o califice drept cerere de reexaminare și să o soluționeze ca atare.
Petenții consideră că prin admiterea excepției, li s-a creat o situație mai grea în propria cale de atac, lucru prohibit de dispozițiile art.296 C.pr.civ., pronunțând astfel o soluție nelegală.
Au solicitat admiterea recursului, în principal casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel, iar în subsidiar modificarea hotărârii judecătorești atacate, respingerea excepției inadmisibilității plângerii, admiterea apelului și schimbarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii plângerii și în consecință respingerea cererii pârâtei O. M. către O. de C. și Publicitate Imobiliară T..
În drept, au invocat art.304 pct.4, 7, 8 și 9 C.pr.civ., art.296 și 312 C.pr.civ., art.50 al.2 și 21 din Legea nr.7/1996, modificat prin art.28 din OUG nr.64/2010.
La primul termen de judecată în recurs din 16.01.2013, în baza art.306 al.2 C.pr.civ., instanța a pus din oficiu în discuție, ca motiv de ordine publică, competența de soluționare a plângerii împotriva unei încheieri de carte funciară.
Pârâta O. M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de apel ca legală și temeinică.
A arătat că în mod corect instanța a admis excepția inadmisibilității și a respins plângerea ca inadmisibilă, întrucât petenții nu au respectat dispozițiile art.50 al.2 din Legea nr.7/1996 și nu au formulat cerere de reexaminare.
A mai arătat că petenților nu li s-a creat o situație mai grea în propria cale de atac, întrucât plângerea a fost respinsă și de către prima instanță, iar instanța de apel a respins de asemenea plângerea, însă prin admiterea excepției inadmisibilității.
Pe fond, pârâta a arătat că în mod corect, în baza deciziei nr.410/2001 a Curții de Apel Timișoara s-a dispus reintabularea în CF nr.8561 Timișoara a vechilor proprietari tabulari, autorii săi.
În ședința publică din 16.01.2013, reprezentanta pârâtei O. M. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a recurenților, întrucât nu există identitate între aceștia și petenții M. Timișoara și S. R..
Examinând cu prioritate, în baza art.137 al.1 C.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale active a recurenților Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local al Municipiului Timișoara, instanța o va respinge având în vedere că aceștia nu au declarat recursul în nume propriu, ci în reprezentarea petenților M. Timișoara, respectiv S. R.. Așa cum rezultă din dosar, plângerea a fost declarată de petenții M. Timișoara, prin Primar, și S. R., prin Consiliul Local al Municipiului Timișoara.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art.306 al.2 C.pr.civ., față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul petenților este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Plângerea petenților împotriva încheierii nr._/20.12.2010 a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară T. – Biroul de Carte Funciară și Publicitate Imobiliară Timișoara a fost înregistrată la O. de C. și Publicitate Imobiliară T. la 21.02.2011.
Prin urmare, în cauză se aplică art.50 din Legea nr.7/1996, așa cum a fost modificat prin OUG nr.64/2010, publicată în Monitorul Oficial nr.451/2.07.2010.
Conform art.50 al.2 din Legea nr.7/1996, „persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere” a unei înscrieri sau notări în cartea funciară, „care se soluționează prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul”.
Al.21 din art.50 al Legii nr.7/1996 prevede că „împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit al.(2) se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare”.
Faptul că petenții și-au denumit cererea prin care au atacat încheierea nr._/15.09.2010 „plângere”, iar nu cerere de reexaminare, nu o face inadmisibilă în raport cu dispozițiile art.50 al.2 din Legea nr.7/1996, așa cum reține instanța de apel.
Conform art.84 C.pr.civ., „cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită”.
Cererea de reexaminare prevăzută de art.50 al.2 din Legea nr.7/1996 reprezintă o cale de atac împotriva încheierii de admitere sau de respingere a unei cereri de înscriere sau notare într-o carte funciară.
În momentul înregistrării plângerii de față la O. de C. și Publicitate Imobiliară T., trebuia să i se acorde calificarea corectă în raport cu art.50 al.2 din Legea nr.7/1996 și să fie înaintată spre soluționare registratorului-șef.
O asemenea interpretare se impune cu atât mai mult cu cât art.50 din Legea nr.7/1996, prin al.21 și al.22 face precizarea că cererea de reexaminare se depune numai la biroul teritorial, iar plângerea împotriva încheierii registratorului-șef se poate depune atât la biroul teritorial, cât și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul.
În consecință, în mod greșit prima instanță a soluționat plângerea petenților și a respins-o pe fond, iar instanța de apel a menținut soluția de respingere, substituind motivarea primei instanțe și reținând excepția inadmisibilității plângerii, dând o interpretare eronată disp.art.50 al.2, 21 și 22 din Legea nr.7/1996.
În consecință, competența soluționării cererii petenților revine Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară T., prin registratorul șef, iar nu judecătoriei, situație în care se impune trimiterea cauzei la O. de C. și Publicitate Imobiliară T..
Față de aceste considerente, Curtea va respinge excepția lipsei calității procesuale active a recurenților Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local Timișoara, invocată de intimata O. M..
În baza art.304 pct.3 și 9 și art.312 al.6 C.pr.civ., va admite recursul declarat de petenții M. Timișoara, prin Primarul Municipiului Timișoara, și Consiliul Local Timișoara, pentru S. R., împotriva deciziei civile nr.651/02.10.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
Va casa hotărârea recurată.
Având în vedere și art.297 al.2 C.pr.civ., va admite apelul declarat de petenți împotriva sentinței civile nr.8754/28.03.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, va anula sentința apelată și va trimite cauza la O. de C. și Publicitate Imobiliară T. pentru soluționarea cererii de reexaminare a încheierii nr._/20.12.2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a recurenților Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local Timișoara, invocată de intimata O. M..
Admite recursul declarat de petenții M. Timișoara, prin Primarul Municipiului Timișoara, și Consiliul Local Timișoara pentru S. R. împotriva deciziei civile nr.651/02.10.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
Casează hotărârea recurată.
Admite apelul declarat de petenți împotriva sentinței civile nr.8754/28.03.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Anulează sentința apelată și trimite cauza la O. de C. și Publicitate Imobiliară T. pentru soluționarea cererii de reexaminare a încheierii nr._/20.12.2010.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 ianuarie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
F. Ș. G. O. RUJIȚA R.
Grefier,
M. M.
Red.RR/11.02.2013
Tehnored.MM/2 ex/14.03.2013
Instanță fond: Judecătoria Timișoara – jud.R. A.
Inst.apel: Tribunalul T. – jud.A. C., M. R.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 57/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 43/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
