Obligaţie de a face. Decizia nr. 367/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 367/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 06-03-2013 în dosarul nr. 4255/325/2008

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 367

Ședința publică din 06.03.2013

PREȘEDINTE: Rujița R.

JUDECĂTOR: F. Ș.

JUDECĂTOR: G. O.

GREFIER:A. M. T.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții M. TIMIȘOARA prin PRIMAR și C. L. AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA, împotriva deciziei civile nr. 779/A/08.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ASOCIAȚIA DE proprietari DIN ., TIMIȘOARA și intimații intervenienți P. P., S. C. I., S. E. și S. I. V., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal, lipsesc părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Mersul dezbaterilor și concluziile recurenților și ale intervenientului P. P. au avut loc în ședința publică din 27.02.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă a prezentei hotărâri, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 06.03.2013.

CURTEA

Deliberând, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr._/19.04.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții M. TIMIȘOARA prin PRIMAR și C. L. AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA împotriva pârâtei ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DIN ., TIMIȘOARA.

În consecință, pârâta a fost obligată să demoleze construcția ilegal executată în Timișoara, . și să aducă imobilul în starea inițială, iar în caz de refuz a autorizat reclamanții să efectueze aceste lucrări pe seama pârâtei; au fost respinse cererea de intervenție în interesul pârâtei formulată de intervenientul P. P. și respectiv, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenient S. C. I..

Pentru a dispune astfel, Judecătoria a reținut că prin cererea înregistrată la 13.03.2008, reclamanții M. TIMIȘOARA REPREZENTAT PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA și C. L. AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA au chemat în judecată pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DIN TIMIȘOARA, . solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la demolarea construcției ilegal executate și aducerea la starea inițială a imobilului din Timișoara, . iar în caz contrar să fie autorizați reclamanții să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtei, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanții au arătat că, prin procesul verbal de constatare a contravenției nr.153/167/02.11.2006, s-a constatat că pârâta a executat fără autorizație de construire lucrări de amenajare pod existent în locuință, cu suprafață de aproximativ 65 mp, în cursul anului 2006, stadiul fizic executat.

Fapta menționată constituie contravenție, prin procesul verbal de contravenție menționat anterior dispunându-se . obținerea autorizației de construire, în caz contrar aducerea imobilului la starea inițială, până la data de 30.04.2007.

Prin procesul verbal de constatare la fața locului încheiat la 18.10.2007 s-a stabilit că pârâta încalcă în continuare prevederile Legii nr.50/1991, neconformându-se dispozițiilor din procesul verbal de constatare a contravenției. Pârâta nu s-a conformat nici dispoziției referitoare la aducerea la starea inițială a imobilului în cazul în care nu se intră în legalitate prin obținerea autorizației de construire până la data de 18.10.2007.

Având în vedere că, împotriva procesului verbal de contravenție nr.153/167/02.11.2006, pârâta nu a dovedit că a formulat plângere contravențională în termenul prevăzut de art.31 din OG nr.2/2001, astfel încât mențiunile și dispozițiile procesului verbal, inclusiv cele referitoare la persoana care a edificat construcția fără autorizație au rămas definitive, neputând fi contestate pe calea prezentului proces. În conformitate cu dispozițiile art.37 din OG nr.2/2001 actul constatator constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

În drept au fost invocate dispozițiile art.23 și 27 din Legea nr.50/1991 modificată prin Legea nr.453/2003, art.580 ind.3 C.pr.civ.

Legal citată, pârâta a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală.

În motivarea întâmpinării, se arată că, în urma unei campanii de reabilitare și consolidare a blocurilor s-a negociat și s-a trecut la activități menite să satisfacă aceste nevoi. De comun acord s-a convenit ca lucrările să fie efectuate de firma numitului T. I. Laviniu. Întrucât nevoia de reabilitare și întreținere era stringentă, iar condițiile contractuale erau favorabile, s-a trecut la executarea lucrărilor fără ca autorizația de construire să fie obținută, sperând ca pe parcursul lucrărilor să fie obținută această autorizație. În decembrie 2006 s-au demarat formele de obținere a autorizației, semnând în acest sens un contract cu o firmă de specialitate, dar aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile.

La termenul de judecată din 23.02.2012 s-a depus la dosar cerere de intervenție în interesul pârâtei formulată de intervenientul P. P. prin care acesta a arătat că este proprietarul apartamentului 21 din imobilul situat în ., .-a judecat cu vânzătorul T. I. Laviniu care nu a respectat clauzele contractuale și a câștigat procesul împotriva vânzătorului.

La data de 27.02.2012 s-a depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul S. C. I. prin care a solicitat transformarea acoperișului tip terasă înscris în CF nr._, nr. cadastral_/XXII/B în cameră, așa cum se regăsește în fapt apartamentul, acesta fiind compus din 2 camere și dependințe.

La termenul de judecată din 05.04.2012 instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interesul pârâtei formulată de intervenientul P. P..

La termenul de judecată din 19.04.2012 instanța a admis în principiu cerere de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul S. C. I..

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut că prin procesul verbal nr.153/167/02.11.2006 s-a constatat că pârâta a realizat fără autorizație de construire lucrări de amenajare pod existent la imobilul situat în Timișoara, . în cursul anului 2006. Prin actul sancționator menționat anterior s-a stabilit că răspunzător de săvârșirea contravenției se face pârâta prin T. I. L., acordându-i-se posibilitatea de a intra în legalitate prin obținerea autorizației de construire, în caz contrar prin demolarea construcțiilor executate ilegal până la 30.04.2007.

Procesul verbal menționat anterior, nu a fost atacat, astfel că a devenit în condițiile art.31, 37 din OG nr.2/2001 titlu executoriu.

A reținut din analiza referatului nr.SC 2007-_/19.10.2007 că, deși i s-a acordat pârâtei un termen de grație pentru a-și reglementa situația juridică a terenului, acesta nu s-a conformat, împrejurare care atrage incidența disp.art.27 din Lg.nr.50/1991.

Invocarea de către pârâtă a unor cauze de exonerare a sa de orice culpă, pentru lipsa autorizației sunt lipsite de temei, mai ales în condițiile în care prezenta cauză, înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara de la 30.03.2008 a trenat, pârâta beneficiind de suspendări, respectiv amânări în vederea rezolvării situației juridice a construcțiilor.

În ceea ce privește cererea de intervenție principală, privind punerea în acord cu situația reală a situației de carte funciară, s-a observat că această solicitare nu poate fi analizată, atâta vreme cât vreme pârâta nu a înțeles să intre în legalitate cu privire la această construcție, motiv pentru care a fost apreciată ca fiind lipsită de temei.

În consecință, față de cele reținute instanța, în baza art.27 din Lg.nr.50/1991 modif. raportat la art. 1075 C.civ. a admis acțiunea, obligând pârâta să demoleze construcția ilegal executată din Timișoara, . și să aducă imobilul în starea inițială, iar în caz de refuz a autorizat reclamanții să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților, iar pe cale de consecință a respins cererile de intervenție în interes propriu și în interesul pârâtei formulate în cauză.

Împotriva sentinței au declarat apeluri pârâta și intervenienții.

Prin decizia civilă nr. 779/A/08.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul_ au fost respinse apelul declarat de intervenientul în interes propriu S. C. I. și cererea de intervenție formulată în interesul său de S. E. și S. I. V. și au fost admise apelurile declarate de pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DIN ., TIMIȘOARA și intervenientul P. P..

În consecință, sentința a fost schimbată în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și al admiterii cererii de intervenție în interesul pârâtei; totodată a fost menținută sentința sub aspectul respingerii cererii de intervenție în interes propriu.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că prin apelul formulat de intervenientul accesoriu în favoarea pârâtei P. P., s-a solicitat admiterea căii de atac, schimbarea hotărârii apelate în sensul respingerii acțiunii reclamanților Primăria M. Timișoara și C. L. al Municipiului Timișoara.

Apelantul-intervenient a criticat soluția primei instanței pentru nelegalitate și netemeinicie, învederând că nu s-a ținut cont de toate actele pe care le-a depus la dosar, respectiv contractul de vânzare-cumpărare încheiat la notariatul de stat prin care acesta se obligă ca în cel mai scurt termen să obțină actele necesare pentru întabulare.

În drept, a invocat disp. art. 282 și urm. C.proc.civ.

Prin apelul formulat de apelantul-intervenient în interes propriu S. C.-I., acesta a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și, pe cale de consecință, trimiterea spre rejudecare primei instanțe.

Apelantul-intervenient a criticat sentința atacată pentru nelegalitate, deoarece, la dosarul primei instanțe, reclamanții intimați au depus în probațiune extrasul de Carte Funciară din care rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că imobilul înscris în CF_ Timișoara este grevat de un dezmembrământ al dreptului de proprietate și anume de uzufructul viager al lui S. I. V. și S. E., uzufruct înscris în Cartea Funciară prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 723/18.05.2007.

Prin instituirea clauzei de uzufruct viager se procedează la dezmembrarea dreptului de proprietate, astfel la cumpărător trecând, de la data încheierii actului, doar nuda proprietate, posesia și folosința rămânând unui terț - în speță familiei S., până la stingerea uzufructului.

Deși la dosarul instanței au fost prezentate toate documentele justificative atât de către reclamanți cât și de apelantul intervenient în nume propriu, cei asupra cărora se răsfrâng, în mod direct, efectele sentinței atacate - uzufructuarii - nu au fost împrocesați, pronunțându-se astfel o hotărâre nelegală, care nu poate fi pusă în executare, nefiind opozabilă acestora.

În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. art. 282 și urm. coroborate cu art. 297 (1) Cod. procedură civilă.

Prin apelul formulat de pârâta Asociația de Proprietari din Timișoara, ., s-a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței și în consecință respingerea acțiunii principale ca netemeinică și nelegală.

În motivare, apelanta a arătat că aceasta a început execuția lucrărilor constând în mansardare pod imobil în suprafață de aproximativ 65 mp, în cursul anului 2006 cu constructorul T. L. P..

Execuția lucrării a început înaintea obținerii autorizației de construire întrucât nevoia de reabilitare si întreținere era stringentă, iar condițiile contractuale erau favorabile, cu atât mai mult cu cât constructorul a declarat în fața notarului că în cel mai scurt timp va obține autorizația pentru cele două mansarde.

În decembrie 2006 s-au demarat formele de obținere a autorizației și s-a semnat în acest sens un contract cu o firmă de specialitate, dar aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate. Astfel, execuția lucrărilor a ajuns în stadiu final, înainte de a avea posibilitatea de a efectua formele legale pentru realizarea construcției.

Instanța nu a ținut cont de cererea de intervenție formulată de P. P. prin care acesta arată că este proprietarul apartamentului 21 din imobilul situate în ., .-a judecat cu vânzătorul T. I. Laviniu care nu a respectat clauzele contractuale și a câștigat procesul împotriva vânzătorului. P. P., în momentul cumpărării apart. 21 din imobilul apelantei nu a achitat banii vânzătorului până când acesta nu a consemnat în contractul de vânzare-cumpărare că se obligă față de cumpărători să predea autorizația de construire pe cheltuiala sa, precum și proiectul cu privire la edificarea unui apartament pe acoperișul tipă terasă 2 cu nr. cadastral_/XXII.

De asemenea, nu s-a avut în vedere nici cererea de intervenție în nume propriu a numitului S. C. I. prin care se solicită transformarea acoperișului tip terasă în cameră, așa cum se regăsește de fapt apartamentul, acesta fiind compus din 2 camere și dependințe, considerându-le lipsite de temei.

În plus, apelanta consideră hotărârea apelată nelegală și netemeinică întrucât nu a ținut seama nici de angajamentul constructorului T. I. Laviniu, care s-a angajat în fața notarului să obțină acesta autorizație înaintea finalizării lucrării.

Având în vedere că s-au făcut demersurile pentru a intra în legalitate cu acest imobil, consideră că nu se mai impune aducerea imobilului în starea inițială sau autorizarea reclamanților pentru a efectua aceste lucrări pe seama apelantei.

În drept, auinvocă dispozițiile art. 282 si urm. Cod de procedură Civilă.

La data de 04.09.2012, prin Serviciul Registratură, a fost depusă de către S. E. și S. I.-V. o cerere de intervenție în interesul Asociației de P. din . și a lui S. C.-I., solicitându-se admiterea în principiu a acestei cereri, iar pe fondul pricinii, admiterea apelurilor declarate, desființarea sentinței atacate și, pe cale de consecință, trimiterea spre rejudecare primei instanțe.

În motivarea cererii, intervenienții au arătat că, în fapt, sunt beneficiarii tabulari ai dreptului de uzufruct viager, așa cum rezultă și din extrasul de carte funciară depus în primă instanță chiar de reclamanta intimată. Acest aspect a fost neglijat în totalitate atât de completul de judecată cât și de M. Timișoara și C. L. al Municipiului Timișoara, astfel ajungându-se la pronunțarea Sentinței civile nr._ din data de 19.04.2012. Intervenienții consideră că sentința civilă sus-menționată este nelegală deoarece imobilul înscris în CF_ Timișoara, imobil ce urmează a fi demolat, este grevat de un dezmembrământ al dreptului de proprietate și anume de uzufructul viager al intervenienților S. I. V. și S. E., procedându-se astfel la dezmembrarea dreptului de proprietate, la cumpărător trecând, de la data încheierii actului, doar nuda proprietate, posesia și folosința rămânând unui terț - în speță intervenienților accesorii, până la stingerea uzufructului.

În drept, a invocat dispozițiile art. 51 și urm. coroborate cu art. 297 (1) Cod. procedură civilă.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, cu observarea exactă și riguroasă a particularităților pricinii, din perspectiva excepției lipsei calității procesuale pasive invocată din oficiu și reluând recapitulativ actele și lucrările dosarului, tribunalul a observat că, prin declanșarea demersului judiciar pendent, se tinde la demolarea lucrărilor de amenajare pod existent în locuință, cu suprafață de aproximativ 65 mp.

Numai că atât reclamanții cât și judecătoria, într-o corectă abordare și rezolvare a pricinii, aveau a observa că, în adevăr, calitate procesuală pasivă în speță aveau toți proprietarii apartamentelor din imobil. De vreme ce podul blocului (asupra căruia s-a executat lucrarea de amenajare a unor locuințe tip mansardă) făcând parte din părțile comune indivize ale imobilului (legiuitorul, prin art. 3 apartenent legii cu nr. 230/2007 instituind o prezumție de coproprietate forțată asupra părților destinate folosirii în comun, cum se privește a fi și podul imobilului), beneficiarii edificării acoperișului nu puteau fi decât toți proprietarii condominiului.

Or, așa stând lucrurile, cu puterea evidentei se conturează și concluzia că angajarea răspunderii paratului pentru edificarea lucrărilor de amenajare pod existent în locuință, cu suprafață de aproximativ 65 mp, nu-și găsește suport legislativ în dispozițiile L. 50/1991. Și aceasta, pentru că raportul de drept creat în condițiile de exigenta a celei din urma legi, se naște între beneficiarul lucrării, (căruia îi incumba și obligația de a solicita și eliberarea autorizației de construire) si autoritatea administrativa competenta.

De aceea, reluând recapitulativ cele deja spuse, tribunalul a găsit fondate apelurile de către apelanta-pârâtă Asociația de Proprietari din Timișoara, . și de apelantul-intervenient accesoriu în favoarea apelantei-pârâte - P. P. contra sentinței civile nr._/19.04.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, motiv pentru care, în baza disp. art. 296 C. proc. civ, le-a admis și a schimbat sentința apelată în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamanții C. L. al Municipiului Timișoara și M. Timișoara prin Primar în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari din Timișoara, ., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Pe cale de consecință, a admis cererea de intervenție în favoarea pârâtei formulată de intervenientul accesoriu P. P..

Față de efectele produse în plan procedural de admiterea excepției lipsei litisconsorțiului procesual pasiv obligatoriu, a respins apelul declanșat de către apelantul-intervenient în interes propriu S. C.-I. și a păstrat sentința primei instanțe în limitele soluției ce poartă asupra cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul S. C.-I., și, ca o consecință, și cererea de intervenție accesorie formulată în favoarea acestuia, în calea de atac a apelului de către intervenienții accesorii S. E. și S. I.-V..

Și aceasta cu atât mai mult cu cât cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul S. C.-I. nu are nicio legătură cu demersul principal, știut fiind că printr-un așa demers incidental trebuie să se urmărească aceeași finalitate ca și prin cererea principală, condiție ce, în mod evident, nu se verifică în cauză.

Împotriva deciziei au declarat recurs pârâții, care au criticat-o pentru nelegalitate, solicitând modificarea ei în sensul respingerii apelului.

În motivare au invocat greșita reținere a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, față de conținutul procesului-verbal de contravenție nr. 153/167/02.11.2006 ce nu a fost contestat, de dispozițiile art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991 și de împrejurarea că pârâta nu s-a conformat obligației de intrare în legalitate.

Au invocat nemotivarea deciziei inclusiv sub aspectul admiterii cererii de intervenție formulată de intervenientul P. P..

În drept au invocat dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 C. pr. civ.

Pe cale de întâmpinare, intimatul P. P. a solicitat respingerea recursului.

Ceilalți intimați nu au formulat întâmpinări în termenul prevăzut de art. 308 alin 2 C. pr. civ.

Examinând decizia prin prisma criticilor formulate și în baza art. 306 alin. 2 C. pr. civ., față de dispozițiile art. 299 și următoarele C. pr. civ., văzând și normele legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:

Prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 153/167/02.11.2006 s-a reținut că pârâta contravenientă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI DIN ., TIMIȘOARA a beneficiat de executarea unor lucrări fără autorizație de construire (lucrări neexceptate de la obligația de autorizare) și s-a dispus .>

Asociația nu a contestat nici calitatea de beneficiar și nici executarea neautorizată a lucrărilor; dimpotrivă, a recunoscut săvârșirea contravenției și achitarea amenzii (f 23 dos. fond).

Având în vedere aceste împrejurări, invocarea de către instanța de apel a incidenței dispozițiilor art. 3 din legea nr. 230/2007 ca temei al reținerii lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, întrucât această calitate revine proprietarilor apartamentelor din imobil este nelegală.

Astfel, în primul rând, art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991 în forma în vigoare la data încheierii procesului verbal atribuie calitatea de contravenient investitorului ce a beneficiat de lucrarea neautorizată (calitate asumată de pârâtă, conform celor de mai sus arătate).

În continuare, instanța reține că la data încheierii procesului – verbal menționat, Legea nr. 230/2007 nu era în vigoare (fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 490/23.07.2007 și intrând în vigoare la 30 de zile de la data publicării).

Pe de altă parte, la data sesizării instanței cu prezentul litigiu (13.03.2008) coproprietarii condominiului a căror calitate procesual pasivă a reținut-o tribunalul înstrăinaseră cotele părți cuvenite din uscătorie și acoperișul tip terasă unde au fost efectuate lucrările neautorizate (f 44-45 dos. apel).

În consecință, în mod greșit a reținut instanța de apel calitatea procesuală pasivă a acestor coproprietari cu consecința neexaminării fondului susținerilor apelanților Asociația de Proprietari din ., Timișoara și P. P..

Apelul declarat de intervenientul în interes propriu S. C. I. a fost respins, la fel și cererea de intervenție formulată în interesul acestuia de intervenienții S. E. și S. I. V., însă aceste părți nu au declarat recurs împotriva deciziei, astfel că hotărârea nu va fi examinată sub acest aspect.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2, 3, 5 C. pr. civ. raportat la art. 304 pct. 9 C. pr. civ. instanța va admite recursul declarat de reclamanții MUNICIPIULUI TIMIȘOARA prin PRIMAR și C. L. AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA, împotriva deciziei civile nr. 779/A/08.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, va casa în parte decizia recurată și va trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelurilor declarate de pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI ., TIMIȘOARA și intervenientul P. P. împotriva sentinței civile nr._/19.04.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ ; va menține decizia sub aspectul soluției de respingere a apelului declarat de intervenientul S. C. I. împotriva aceleiași sentințe și, respectiv, de respingere a cererii de intervenție în interesul intervenientului formulată de intervenienții S. E. și S. I. – V..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanții MUNICIPIULUI TIMIȘOARA prin PRIMAR și C. L. AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA, împotriva deciziei civile nr. 779/A/08.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .

Casează în parte decizia recurată și trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelurilor declarate de pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI ., TIMIȘOARA și intervenientul P. P. împotriva sentinței civile nr._/19.04.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .

Menține decizia sub aspectul soluției de respingere a apelului declarat de intervenientul S. C. I. împotriva aceleiași sentințe și, respectiv, de respingere a cererii de intervenție în interesul intervenientului formulată de intervenienții S. E. și S. I. - V.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 06.03.2013.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,

Rujița RAMBUFlorin ȘUIUGheorghe O.

GREFIER,

A. M. T.

Red. FȘ/07.03.2013

Teh. AMT/2 ex./15.03.2013

Primă instanță: Judecătoria Timișoara – jud. A. M. B.

Instanță apel: Tribunalul T. – jud. A. A., C. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 367/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA