Expropriere. Decizia nr. 913/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 913/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 913/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 913/R
Ședința publică din 20 iunie 2013
PREȘEDINTE: M. G.
JUDECĂTOR: dr. L. L.
JUDECĂTOR: A.-M. N.
GREFIER: R. P.-D.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 855/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantele G. E. și B. C. având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamantele-intimate, lipsă, avocat M. R. și pentru pârâtul-recurent, lipsă, avocat D. G..
Ministerul Public este reprezentat de procuror S. A. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care reprezentanta reclamantelor-intimate, depune la dosarul cauzei delegație de reprezentare, în original, dovada plății onorariului avocațial și concluzii scrise.
Reprezentantul pârâtului-recurent depune la dosarul cauzei delegație de reprezentare și a arătat că își însușește cererea de recurs, semnând în fața instanței de judecată.
reprezentanții părților au arătat că nu mai au de formulat alte cereri și probe de administrat.
Instanța, constatând că nu mai sunt de formulat alte cereri și de administrat alte probe, acordă cuvântul reprezentanților părților pe cererea de recurs:
Reprezentantul pârâtului-recurent a solicitat instanței admiterea recursului formulat de clientul său, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unui nou raport de expertiză, în condițiile stabilite de lege, respectiv să respecte întru-totul art. 26 din Legea nr. 33/1994, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta reclamantei-intimate a solicitat instanței respingerea cererii de recurs formulată de pârât. În raportul de expertiză avut în vedere s-a aplicat metoda comparării directe, a analizei comparative de piață, cu concluzia echilibrării pieței sub aspectul tranzacției imobiliare, modalitate care răspunde exigențelor stabilite de dispozițiile art. 25-26 din lege. Nu se impune realizarea unui supliment la raport. S-ar ajunge la un exces, motivat de faptul că la raportul de expertiză se află depuse o . acte, care dovedesc un alt nivel de tranzacționare decât cel apreciat scriptic de pârâta recurentă, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta Ministerului Public - P. de pe lângă Tribunalul T. a solicitat instanței respingerea recursului, întrucât prima instanță a acordat despăgubirile stabilite de experți, în recurs pârâtul nu a arătat că aceste despăgubiri nu ar fi cele cuvenite.
.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului A. la data de 06.04.2012, reclamanta Polony E. R. prin mandatar G. E., antecesoarea numitelor G. E. și B. C. a chemat în judecată pârâtul S. R. prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 90.563 lei cu titlu de despăgubire pentru imobilul expropriat compus din teren extravilan situat pe raza orașului Pecica, jud. A., având numărul cadastral_, în suprafață de 4564 mp, înscris în cartea funciară inițială_ Pecica, în prezent sistată, în temeiul art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010 coroborat cu art. 1 din Legea nr. 33/1994 republicată; obligarea pârâtului la plata dobânzilor legale calculate de la data de 01.08.2010 până la data plății efective a despăgubirii solicitate; obligarea pârâtului să consemneze sumele mai sus solicitate în contul deschis la CEC Bank pe numele reclamantei, cu dobânzile legale aferente de până la data plății efective, în termen de 90 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești care urmează a fi pronunțată în cauza de fată.
În motivarea cererii a arătat că a dobândit dreptul de proprietate cu titlu de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, teren supus dezmembrării sub raportul suprafeței de 4564 mp expropriat, acte care au fost supuse verificării în fața Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010, iar exproprierea terenului a fost declanșată în temeiul Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, astfel că în temeiul prevederilor acestui act normativ în cărțile funciare aferente proprietăților expropriate a fost notată intenția de expropriere.
A arătat că prin H.G. 416/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică - „Autostrada Nădlac-A." a fost declanșată procedura exproprierii imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării expropriator fiind S. R. reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a fost aprobată justa despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică la suma globală de 63.000 mii lei. In cuprinsul anexei 2 a H.G. nr. 416/2010 cu privire la teritoriul administrativ al orașului Pecica au fost evidențiate valorile terenurilor ce urmau să fie expropriate, valori stabilite de către expert evaluator desemnat de către expropriator, tabel în evidența căruia ocupă poziția 119.
Totodată, a arătat că în conformitate cu această lucrare de evaluare, suma stabilită cu titlu de despăgubiri pentru suprafața de teren expropriat 4564 mp este de_ lei echivalentul în lei a sumei de_ euro, expertul evaluator stabilind prețul unitar pe mp de teren la nivelul de 4,54 euro/mp, iar reclamanta a luat la cunoștință acest tabel cu concluzia asupra valorilor de despăgubire în situația în care a fost afișat la transparență la sediul Primăriei orașului Pecica și a fost publicat pe site-ul CNADR, în luna mai 2010 iar ca urmare a publicării lucrării de evaluare o parte dintre proprietarii expropriați nominalizați în această lucrare au fost despăgubiți, după despăgubirea acestor persoane plățile au fost sistate fară nici o explicație după care începând cu luna decembrie 2010 a intervenit schimbările legislative care ne-au adus în situația de fată, iar anterior publicării acestui tabel cu stabilirea valorică a despăgubirilor, a predat la sediul Primăriei Pecica la dispoziția CNADR documentele care atestau dreptul nostru de proprietate. În vara anului 2010 expropriatorul a plătit mai multor proprietari despăgubirile cuvenite conform evaluării stabilite mai sus menționate. Celorlalți proprietari evidențiați în aceeași listă - tabel le-a fost comunicată o scurtă amânare a plății despăgubirilor motivată de stabilirea datei de întrunire a Comisiei. Această comunicare ulterior nu a fost tradusă în practică în schimb, la data de 26.05.2011 a fost publicată în Monitorul Oficial partea I nr. 367 din 26.06.2011 Hotărârea Guvernului nr. 488/11.05.2011 pentru modificarea și completarea H.G. 416/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situată pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Nădlac-A.". În H.G. nr. 488/2011 prin articolul unic s-a introdus art. 3/1 privind lista cu imobilele supuse exproprierii potrivit art. 2 situate pe raza localității Pecica, jud. A., lista cu proprietarii sau deținătorii acestor imobile precum și sumele individuale aferente despăgubirilor nominalizate individual prevăzute în anexa 2, iar H.G. 488/11.05.2011 nu le este opozabil acest act normativ fiind dat în aplicarea Legii nr. 255/14.12.2010 iar aplicarea acestui act normativ la situația noastră juridică violează regula strictă a neretroactivității legii civile principiu consacrat de dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României.
Reclamanta a precizat că procedura exproprierii a fost declanșată sub imperiul Legii nr. 198/2004 pentru aplicarea căreia a fost adoptată norma metodologică din 08.04.2009 iar conform art. 4 alin. 8 din Legea nr. 198/2004 - Guvernul României nu posedă competența de a stabili cuantumul despăgubirilor datorate persoanelor expropriate în baza art. 1 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea urmând a fi stabilită de către un evaluator din cadrul Asociației Naționale a Evaluatorilor din România. Aceste prevederi au fost în deplin acord cu art. 44 alin. 3 și alin. 6 din Constituția României conform cărora - „Despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul iar în caz de divergențe prin justiție.", prevederi care se raportează noțiunii de expropriere pentru utilitate publică.
D. urmare, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 5 din normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 în cărțile funciare având obiect imobilul expropriat proprietatea reclamantei, s-a înscris intenția de expropriere de către expropriatorul CNADR iar conform disp. art. 4 alin. 8 din Lege imobilele au fost evaluate iar listele au fost afișate la sediul Primăriei orașului Pecica, iar după declanșarea procedurii de expropriere în etapele mai sus expuse a apărut Legea nr. 255/14.12.2010 iar ulterior apariției acestei legi și în baza acestei legi a fost adoptată H.G. nr. 148/2011 care introduce anexa nr. 2 la H.G. 416/2010 anexă care cuprinde proprietarii expropriați de pe culoarul autostrăzii A.-Nădlac în teritoriul administrativ al orașului Pecica, proprietari care au fost amânați de la plata despăgubirilor stabilite în anul 2010, modificând retroactiv despăgubirile cuvenite, iar modificarea retroactivă a calculului despăgubirilor cuvenite în consecința sa practică a însemnat o devalorizare inacceptabilă - exemplificativ de la o apreciere în anul 2010 la 6 - 7,5 euro /mp la 0,17 euro pe mp în luna mai 2011 conform H.G. 488/2011 ceea ce transpus matematic înseamnă un preț în medie cu 500% mai mic decât prețul deja achitat cu titlu de despăgubire anumitor proprietari din limitele aceluiași culoar de expropriere.
P. dispozițiile art. 35 lit. C, din Legea nr. 255/14.12.2010 a fost abrogată Legea nr. 198/2004.
Anexa nr. 2 la H.G. nr. 416/2010 astfel precum a fost introdusă prin H.G. nr. 488/2011 încalcă și noua Lege specială nr. 255/2010 pe care pretinde că o aplică astfel că în cuprinsul Legii speciale este reglementată o normă tranzitorie care urmărește a nu fi incidență noțiunea de retroactivitate și care are următorul conținut - „orice documentație tehnică ori de evaluare aflată în curs de realizare anterior intrării în vigoare a prezentei legi (255/decembrie 2010) se consideră valabilă, iar valorificarea acestei norme tranzitorii, consideră că ar conduce la concluzia valabilității depline a lucrării de evaluare a despăgubirilor aferente terenurilor expropriate în teritoriul administrativ al orașului Pecica efectuată în anul 2010 publicată la sediul Primăriei Orașului Pecica și pe site-ul CNADR purtând ștampila și semnătura expertului evaluator R. U. — Filiala Timișoara a ANEVAR.
Art. 3/1 din H.G. nr. 416/2010 în forma în care a fost introdus prin articolul unic al H.G. nr. 488/2011 contravine dispozițiilor art. 44 alin. 3 din Constituția României potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii cu dreaptă și prealabilă despăgubire. De asemenea, contravine și dispozițiilor art. 5 alin. 1 și art. 8 alin. 2 din Legea nr. 255/2010.
Sub raportul textelor de lege mai sus menționate, reclamanta a subliniat și aspectul evidențierii în literatura de specialitate a noțiunii de expropriere pentru cauză de utilitate publică ca reprezentând o excepție de la caracterul absolut și inviolabil al dreptului de proprietate privată precum și de la caracterul perpetuu al acestui drept, iar caracterul de excepție al exproprierii pentru utilitate publică se transpune ca reglementare și în prevederile Noului cod civil intrat în vigoare la 01.10.2011 coroborat cu prevederile art. 4 și art. 5 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil - exproprierea pentru utilitate publică sub aspectul despăgubirilor cuvenite proprietarului trebuie să întrunească condițiile cumulative respectiv despăgubirea să fie justă, dreaptă și pe deplin consimțită de către proprietar - art. 562 alin. 3 Cod Civil, astfel că, prevederile mai sus amintite ale Noului Cod Civil sunt pe deplin acord cu prevederile art. 44 alin. 6 din Constituția României care reglementează stabilirea despăgubirilor datorate proprietarului cu consimțământul proprietarului iar în caz de divergență în justiție.
S-a concluzionat că se impune asupra analizei textelor legale mai sus citate este una fără echivoc care poartă asupra implicării indubitabile a consimțământului proprietarului expropriat în stabilirea despăgubirilor datorate iar în caz de divergență prin justiție, iar din conținutul reglementările legale mai sus inserate, consideră că nu se poate desprinde o a treia posibilitate și nicidecum o modalitate cu caracter unilateral de stabilire a despăgubirilor pentru situația exproprierilor pentru utilitate publică în formă definitivă, fără posibilitatea de a stabili existența vreunei divergențe, fără acces la justiție - situație rezultată din prevederile H.G. 488/2011. Textul art. 3/1 din H.G. 488/2011 contravine și dispozițiilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 255/2010 conform cărora - „în termen de 30 de zile lucrătoare de Ia data notificării intenției de expropriere prevăzute la alin. 1 proprietarii imobilelor cuprinse în listă se vor prezenta la sediul expropriatorului, în baza convocării în vederea stabilirii unei juste despăgubiri", în condițiile reglementărilor aduse de H.G. 488/2011 prevederea din art. 8 alin. 2 din Legea nr. 255/2010 devine inaplicabilă.
Reclamanta a menționat că în cursul lunii decembrie 2011 i-a fost comunicată Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 80/119 din 05.10.2011 emisă de către Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 din cadrul Consiliului Local Pecica jud. A. prin care se dispune exproprierea și se aprobă acordarea prin consemnare a despăgubirii aferente terenului proprietatea noastră situat în Pecica având nr. cadastral_ S. R. în suprafață de 2094 mp. Conform art. 2 al acestei hotărâri despăgubirea aferentă stabilită pentru teren este în sumă de 3254,13 lei stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 și ale H.G. nr. 488/2011, iar cu privire la numerotarea dată de către Comisie hotărârilor emise în sensul că s-a menținut și numărul curent al poziției din lista definitivată în luna mai 2010 cu privire la valorile de despăgubire și proprietarii expropriați nominalizați individual. Cuantumul despăgubirilor acordat prin H.G. nr. 488/2011 individual pentru fiecare persoană expropriată a fost păstrat și evidențiat în hotărârea emisă de către Comisia pentru aplicarea Legii 255/2010 este mult sub cel menționat în expertizele de evaluare realizate în anul 2010, este, de asemenea, sub nivelul tranzacțiilor folosite de către Camerele Notarilor Publici pentru terenurile extravilane de categoria celor aflate pe raza orașului Pecica, și mult diminuat față de potențiala valoare de piață a acestui teren extravilan și cu toate că rezultă din modalitatea de reglementare evidențiată în H.G. nr. 488/2011 un caracter definitiv cu privire la cuantumul despăgubirilor acordate, despăgubirile stabilite nu sunt de natură să reflecte o dreaptă și prealabilă despăgubire, sunt rezultatul unei hotărâri unilaterale care exclude în maniera finalizată implicarea consimțământului persoanei expropriate, exclude orice noțiune de negociere precum și constatarea vreunei divergențe.
A arătat că este important, de subliniat aspectul că în fața Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 în luna octombrie 2011 a depus un script separat cu privire la dezacordul reclamantei raportat la cuantumul despăgubirii acordate cu motivarea corespunzătoare, script care a rămas în evidența dosarului Comisiei, iar H.G.nr. 488/2011 are un efect discriminatoriu evident.
Intenția expropriatorului de a reduce unilateral nivelul despăgubirilor doar pentru o parte din persoanele expropriate din cadrul aceluiași proiect de infrastructură -„Autostrada Nădlac-A." reprezintă o discriminare prohibită de prevederile art. 16 alin. 1 din Constituția României, art. 14 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Tratat și de asemenea, art. 20 și art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.
Reclamanta a precizat că, interdicția de discriminare derivă din dreptul la egalitate în fața legii. Aplicarea unui tratament diferit unor situații comparabile reprezintă o discriminare directă.
Astfel că în formularea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului noțiunea de discriminare cuprinde în mod obișnuit cazurile în care un individ sau un grup este tratat mai bine decât altul fără o justificare adecvată, fiind neîndoios, aspectul că situațiile în care este plasată reclamanta în calitate de proprietar expropriat pentru realizarea tronsonului de autostradă Nădlac-A. și mai exact segmentul coridorului din amplasamentul orașului Pecica (anexa 2 introdusă prin H.G. 488/2011) sunt situații comparabile. Inițial, la debutul procedurii expropriatorul S. R. prin CNADR a respectat dreptul la egalitate în fața legii, însă mai târziu expropriatorul a împărțit proprietarii expropriați în două categorii - o categorie primind despăgubiri în cuantum corect conform evaluării din anul 2010 iar cealaltă categorie, în care ne regăsim, fiind amânată nejustificat de la acordarea despăgubirilor iar ulterior stabilindu-se unilateral despăgubiri într-un cuantum marcant devalorizat, în această situație criteriile discriminatorii de evaluare a terenurilor expropriate au condus Ia diferențe notabile de tratament fără nicio justificare.
Consecința practică a diferențelor de tratament a condus la situația inacceptabilă ca în cadrul aceleiași parcele de teren un proprietar expropriat în anul 2010 să primească 6 euro/1 mp de teren iar în cealaltă categorie, care a suportat amânarea acordării să se stabilească pentru același teren un preț de 0,17 euro/mp cu o devalorizare medie matematică de aproximativ 500% în defavoarea celei de a doua categorii, iar evaluarea efectuată de către reprezentanta instituției abilitată la nivel național a fost dată publicității, acceptată de către expropriați și întocmită cu respectarea criteriilor legale. Reducerea operată asupra cuantumului despăgubirilor ca urmare a aplicării prevederilor H.G. 488/2011 nu se bazează pe argumente reprezentând diferențe de valoare de piață sau de potențial de tranzacționare asupra categoriei de teren.
Cu privire la art. 3/1 și art. 7 din H.G. nr. 416/2010 în forma în care au fost introduse prin articolul unic al H.G. 488/2011 contravin și dispozițiilor art. 1 paragraful 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a arătat cp prin art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO s-a reglementat situația în care - „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauze de utilitate publică, în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional". Normele cuprinse în art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO se referă la atingerea dreptului de proprietate, sunt interdependente iar recomandarea de interpretare sub interdependență se regăsește în cuprinsul hotărârilor pronunțate în cauzele Sfintele Mănăstiri contra Greciei la 09.12.1994 și Iatridis contra Greciei, dosar nr._/1996.
Astfel, a considerat că poziționarea neechivocă în fața Comisiei în sensul dezacordului privind stabilirea cuantumului despăgubirilor la nivelul prețului unic de 0,17 euro/1 mp vă rugăm să constatați că determină situația cazului de divergență și legitimează promovarea prezentei acțiuni.
In condițiile în care în temeiul H.G. nr. 416/2010 în forma adoptată și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 288/03.05.2010 sumele achitate proprietarilor de terenuri în zona coridorului autostrăzii Nădlac-A. cu titlu de despăgubire pentru expropriere au fost consistent mai mari, reflectau valoarea reală de circulație și de piață raportat la nivelul tranzacțiilor imobiliare în zona teritoriului administrativ al orașului Pecica modificarea adusă prin H.G. 488/2011 prin stabilirea individuală a unui cuantum de despăgubire remarcabil devalorizat și regăsit fidel în prevederile hotărârii emise de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 a instituit un tratament discriminatoriu care urmează a primi o corectă reparație.
Pentru toate aceste considerente reclamanta a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 21, art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010 modificată și completată, art. 1, art. 21 - art. 27 din Legea nr. 33/1994 republicată, art. 15, art. 16, art. 44 din Constituția României, art. 1 paragraful 1 din Protocolul Adițional la CEDO, art. 14 din Convenția EDO, art. 20 și art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, art. 562 alin. 3 Noul Cod Civil, art. 274 Cod procedură civilă.
P. precizarea de acțiune depusă la dosar la data de 16 mai 2012, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata unei valori de despăgubire în sumă de 90.563 lei pentru terenul expropriat, extravilan situat în orașul Pecica număr cadastral_ în suprafață de 4564 mp. înscris în c.f. inițială_ Pecica, în prezent sistată în temeiul art. 22 al. l din legea nr. 255/2010 coroborat cu art. 1 din legea nr. 33/1994.
Pârâtul, a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata; fără cheltuieli de judecată.
P. întâmpinare s-a arătat că, în fapt, prin cererea de chemare in judecată s-a solicitat obligarea la plata sumelor cu titlu de daune-interese pentru suprafața de teren supusă exproprierii, teren care face obiectul exproprierii pe amplasamentul lucrări de utilitate publica "Autostrada Nadlac-A.". Consideră ca despăgubirile stabilite prin hotărârea de expropriere atacată sunt stabilite în mod corect.
S-a precizat că drumurile publice din România reprezintă o componentă principală a sistemului național de transport și constituie obiectul exclusiv al proprietății publice. P. Hotărârea Guvernului nr. 947/1990 privind modernizarea rețelei de drumuri existente și construcția de autostrăzi în România, s-a aprobat Programul național de modernizare a drumurilor existente și construcția de autostrăzi în România, beneficiar fiind Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România –SA, iar cadrul general al politicii Guvernului constă în asigurarea și susținerea unei infrastructuri adecvate dezvoltării obiectivelor socio-economice prin modernizarea, dezvoltarea și administrarea eficientă a sectorului rutier, cu accent pe extinderea numărului de autostrăzi, modernizarea și lărgirea drumurilor existente, a podurilor și a tuturor facilităților aferente, în vederea realizării lucrărilor de modernizare a drumurilor naționale, lucrări care privesc siguranța și securitatea națională, în contextul îndeplinirii cerințelor organismelor internaționale, având ca scop integrarea României în structurile euroatlantice, au fost demarate măsuri și programe de construcții de autostrăzi și drumuri naționale.
A arătat că, la momentul promovării Proiectului de Hotărâre a Guvernului nr. 416/2010, procedurile de expropriere aplicabile au fost cele prevăzute de Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local cu modificările și completările ulterioare și de Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 434/2009, pentru acele imobile proprietate privată care se regăsesc pe culoarul de expropriere aferent proiectului. Astfel că, la momentul respectiv, în conformitate cu art.3 din Legea nr. 198/2004 cu modificările și completările ulterioare, expropriatorul a întocmit o documentație tehnico - economică cuprinzând date privind încadrarea lucrării în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, planuri cu amplasamentul lucrării care conțin delimitarea suprafețelor și a construcțiilor propuse spre expropriere.
Pârâtul a considerat că, în prezent, cadrul legal în materie de expropriere îl reprezintă Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 255/2010 expropriatorul are obligația de a aproba prin Hotărâre de Guvern și lista proprietarilor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, așa cum rezultă din evidențele unităților administrativ - teritoriale. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Autostrada Nădlac - A. au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 1480/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 8 decembrie 2009. P. Hotărârea Guvernului nr. 416/2010 s-a aprobat amplasamentul lucrării, declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele situate pe amplasamentul lucrării "Autostrada Nădlac - A.", precum și suma globală estimată cu titlu de despăgubire în valoare de 63.000 mii lei, sumă rezultată din Raportul de expertiză întocmit de către un expert autorizat ANEVAR, angajat de către expropriator, în conformitate cu vechiul cadru legislativ în materie de expropriere. Suma de 63.000 mii lei aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 416/2010 a fost suplimentată cu suma de 17.500 mii lei prin Hotărârea Guvernului nr. 1248/2010, în conformitate cu art. 4 alin ( 4 ) din Legea nr. 198/2004, cu modificările și completările ulterioare, întrucât la data promovării hotărârii inițiale din cauza insuficienței bugetare a fost alocată de la bugetul de stat doar suma de 63,000 mii lei, suma globală necesară acestui proiect fiind de 80.500 mii lei.
Art. 11, din Legea 255/2010, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizării unor obiective de interes național, județean si local, prevede la alin. (7),(8) si (9):"(7) înainte de data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat in evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, pe fiecare categorie de folosința.(8) Raportul de evaluare se întocmește avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin.(5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare. (9) Raportul de evaluare se întocmește sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
A menționat că, raportul a fost "întocmit și cuprinde elementele constitutive ale valorii despăgubirilor aferente fiecărui imobil în parte, așa cum sunt ele prevăzute de Legea nr. 33/1994, adică prețul la care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel și contravaloarea prejudiciului proprietarului prin faptul exproprierii.
În concret, conform Raportului de evaluare pentru estimarea valorii de despăgubire conform Legii 255/2010 a terenurilor afectate de construcția autostrăzii pe U.A.T. Pecica, jud. A., întocmit în mai 2011, suprafața totală ce urmează a fi expropriată este de_ mp, având o valoare de despăgubire totală de 684.356,29 lei. Raportul de evaluare a fost întocmit în concordanță cu reglementările Standardelor Internaționale de Evaluare de către domnul Ing. G. N., expert evaluator bunuri mobile și proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 6253, și calitatea de Expert funciar membru AEF, legitimație nr. 018 si de către doamna Ec. G. N., expert proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 1222.
Pârâtul a menționat că, raportul de evaluare a fost întocmit în vederea evaluării terenului expropriat, bazându-se pe principiile exproprierii pentru cauza de utilitate publică, idei directoare declarate prin legislația în vigoare. Valoarea de despăgubire a fost estimată conform prevederilor Legii 255/2010 și Legii 33/1994 și conform standardului internațional IVS 1, reprezentând o valoare specială a terenurilor compusă din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
P. urmare, a precizat că, această valoare specială este mai mare decât o valoare de piața care reprezintă: "suma estimată pentru care o proprietate poate fi schimbată la data evaluării, între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într-o tranzacție echilibrată, după un marketing adecvat, în care fiecare parte acționează în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângeri".
Vis a vis de cele expuse anterior, pârâtul a menționat faptului că în urma raportului de evaluare întocmit, proprietarii terenurilor sunt obligați să vândă, iar cumpărătorul este, la rândul sau, obligat să cumpere, amândoi fiind condiționați de proiectul de utilitate publică în cauză, și anume "Construcția Autostrăzii Nadlac-A., pe teritoriul administrativ al jud. Arat". Astfel, preeminenta interesului general, care este definit de art. 2, alin (1), lit. I al Legii 554/2004 a Contenciosului administrativ, ca fiind: "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituționala, garantarea drepturilor, libertăților si îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor", determină prevalarea în fața interesului privat al proprietarilor, însă determină totodată o justă și imediata despăgubire, care în concret are aptitudinea de a fi mai însemnată decât valoarea de piață a imobilului.
De asemenea, a învederat instanței faptul că raportul de evaluare a fost întocmit analizând piață specifică a proprietăților imobiliare în cauză, întemeindu-se pe criterii precum definirea pieței (tipul de proprietate, potențialul de a produce venituri, localizare, caracteristicile investitorilor și arendași), gradul de fertilitate al terenului sau echilibrul pieței (cererea, oferta competitiva, etc.), astfel că, pentru toate cele anterior expuse, a solicitat respingerea acțiunii.
În drept a invocat Legea nr. 255/2010, precum si pe toate celelalte prevederi invocate.
Reclamantele G. E. și B. C. au depus la data de 6 februarie 2013, completare de acțiune prin care au solicitat obligarea pârâtei la plata unei valori de despăgubire în sumă de_ lei pentru terenul expropriat reprezentând valoarea cumulativă astfel precum a fost exprimată de către comisia de experți prin cumularea concluziilor sub raport financiar cuprinse în raportul de expertiză tehnică judiciară realizat în cauză de către expert tehnic judiciar ing. S. I. F. și a concluziilor cuprinse în răspunsul la obiecțiunile reclamantei.
Reclamantele G. E. R. și B. C., au solicitat prin concluziile scrise depuse la 20 februarie 2013, admiterea acțiunii astfel precum a fost formulată, precizată și completată iar prin sentința ce se va pronunța, să dispună: anularea în parte a Hotărârii Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 nr. 29/49 din 05.10.2011, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor stabilite pentru terenul expropriat; obligarea pârâtei la plata sumei de_ Euro, respectiv, corespondentul în lei la cursul valutar din ziua plății efective, reprezentând contravaloarea despăgubirii cuvenite în urma exproprierii parcelei de teren, în suprafața de 4564 mp, înscris în C.F._ Pecica; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculată asupra diferenței dintre valoarea despăgubirii pentru terenul expropriat stabilită de către instanță și suma de 3254,13 lei stabilită prin Hotărârea nr. 29/49 din 05.10.2011, dobândă calculată de la data de 05.01.2012, când a fost scadentă obligația pârâtei de consemnare a sumei la dispoziția subsemnaților și până în ziua plății efective; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de expert achitat – 1500 lei expert Ș. A. și 1500 lei - expert S. F..
P. sentința civilă nr. 855/27.02.2013 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul A. a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantele G. E. R. și B. C., moștenitoare ale reclamantei P. E. R. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, având ca obiect despăgubiri, a anulat în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 29/49 din 5.10.2011.
Prima instanță a obligat pârâtul să plătească reclamantelor suma de 77.485 lei cu titlu de despăgubiri, pentru suprafața de 4564 mp, teren și dobânda legală calculată asupra diferenței dintre suma acordată de instanță și cea în cuantum de 3254,13 stabilită prin Hotărârea nr. 29/49 din 5.10.2011, începând cu data scadenței din 5 ianuarie 2012 și până în ziua plății efective.
S-a respins restul pretențiilor solicitate, obligând pârâtul să plătească reclamantelor suma de 3.400 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, a reținut că prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 29/49/5.10.2011 a Comisiei de aplicare a Legii nr.255/2010, s-a dispus exproprierea de la reclamantă a suprafeței de 4.564 din terenul situat în localitatea Pecica, jud. A., nr. cad._ și s-a stabilit un cuantum al despăgubirilor la suma de 3.254,13 lei.
Reclamantele au contestat această hotărâre, susținând că suma oferită de expropriator este derizorie atât față de valoarea de circulație a terenurilor, cât și față de sumele oferite pentru alte terenuri, în baza legilor de expropriere anterioare.
Cererea reclamantelor se grefează pe dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010, conform cărora expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii stabilite de expropriator se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.
Stabilirea despăgubirilor cuvenite în caz de expropriere, chiar dacă aceasta se realizează în temeiul legii speciale - Legea nr.255/2010 – se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ general cuprins în Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
P. urmare, în cauză sunt incidente prevederile art.2 alin.2 din Legea nr.33/1994, conform cărora: „alin.1 - Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. alin.2 - La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.”
Pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamantei, instanța de fond a procedat, conform art.25 din Legea nr. 33/1994, numind o comisie de trei experți, din care unul desemnat de instanță și câte unul nominalizat de persoana expropriată, respectiv de către pârâtul expropriator.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză, valoarea de circulație a suprafeței de 4564 mp, ar fi de 77.485 lei, echivalentul a 16.886 Euro. Raportul de expertiză a fost semnat cu observații de către domnul expert M. B., dânsul subliniind faptul că raportul de expertiză nu tratează corect abordarea prin piață.
Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art.44 din Constituție, dar și de art.1 Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care este fundamentată pe o cauză de utilitate publică.
Din întreg ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă că la momentul exproprierii terenul ar fi fost însămânțat ori cultivat și că, urmare a exproprierii, reclamantele nu ar mai fi putut să culeagă recolta adică roadele muncii depuse. De altfel, nu rezultă că terenul cu pricina ar fi fost cultivat până la momentul la care a intervenit exproprierea, astfel că acordarea de despăgubiri pentru pretinsul prejudiciu eventual și incert, legat de imposibilitatea cultivării terenului expropriat, nu își are nici o fundamentare legală.
De asemenea, nu se justifică nici acordarea unor despăgubiri suplimentare pentru dauna provocată ca urmare a interdicției de construire pe lățimea benzii de siguranță și protecție, atâta timp cât terenul expropriat a fost teren agricol, iar reclamantele nu au făcut dovada că a fost aprobat un plan urbanistic zonal care anterior exproprierii nu a schimbat categoria de folosință a terenului din teren agricol extravilan în teren cu construcții.
Argumentele și susținerile reclamantelor legate de faptul că unii proprietari au intrat deja în posesia despăgubirilor exorbitante stabilite inițial, nu pot constitui un argument care să determine instanța a stabili o despăgubire mai mare decât cea care rezultă din prospectarea pieții imobiliare din zonă, criteriul legal din art.26 din Legea nr.33/1994 nu poate fi înlăturat pe acest considerent.
Tribunalul având în vedere sumele stabilite prin raportul de expertiză, a apreciat că, suma la care este îndreptățită reclamanta, trebuie să reprezinte prețul cu care aceasta și-ar putea cumpăra un alt teren, și nu o sumă virtuală, adică pierderi pentru viitor, câtă vreme pentru a obține veniturile pretinse în egală măsură trebuie să se facă și investiții.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantelor, respectiv a anulat în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 29/49 din 5.10.2011, a obligat pârâtul să plătească reclamantelor suma de 77.485 lei, conform cursului oficial al BNR la data plății, cu titlu de despăgubiri, pentru suprafața de 4564 mp. și a respins restul pretențiilor solicitate
În baza art. 274 cod procedură civilă a obligat pârâtul să plătească reclamantelor suma de 3400 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara
P. cererea de recurs formulată, pârâtul recurent a solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
În motivare a arătat că despăgubirea propusă și neacceptată de expropriat se compune din valoarea reala a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, iar ambele componente au fost avute în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor propuse a fi plătite. Prețul de piața stabilit prin raportul de evaluare care a stat la baza propunerii despăgubirilor este unul corect, datele cuprinse în raportul de evaluare întocmit de .. fiind în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și sunt susținute și de exemple de oferte de vânzare a terenurilor în zona.
În concret, conform Raportului de evaluare pentru estimarea valorii de despăgubire conform Legii 255/2010 a terenurilor afectate de construcția autostrăzii pe U.A.T. Pecica, jud. A., întocmit în mai 2011, suprafața totala ce urmează a fi expropriata este de_ mp, având o valoare de despăgubire totala de 684.356,29 lei. Raportul de evaluare a fost întocmit în concordanta cu reglementările Standardelor Internaționale de Evaluare de către domnul Ing. G. N., expert evaluator bunuri mobile și proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 6253, și calitatea de Expert funciar membru AEF, legitimație nr. 018 și de către doamna Ec. G. N., expert proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 1222. Valoarea de despăgubire a fost estimata conform prevederilor Legii 255/2010 și Legii 33/1994 și conform standardului internațional IVS 1, reprezentând o valoare speciala a terenurilor compusa din valoarea reala a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
De asemenea, s-a susținut că raportul de evaluare a fost întocmit analizând piața specifica a proprietăților imobiliare în cauză, întemeindu-se pe criterii precum: definirea pieței (tipul de proprietate, potențialul de a produce venituri, localizare, caracteristicile investitorilor și arendași), gradul de fertilitate al terenului sau echilibrul pieței (cererea probabil, oferta competitiva, etc).
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 304 pct. 9 și 312 pârâtul recurent a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate și, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor de recurs, precum și față de prevederile art.304 ind.1 C.pr.civ., Curtea de apel reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.316 raportat la art. 3041 și art. 295 alin1 C.pr.civ., instanța de recurs poate examina cauza doar prin prisma motivelor invocate prin cererea de recurs (care pot fi altele decât cele prevăzute de art. 304 C.pr.civ.), cu excepția prevăzută de art. 306 alin. 2 C.pr.civ. vizând motivele de ordine publică. Cu alte cuvinte, simpla nemulțumire a părții cu privire la sentința recurată, fără a fi indicate în concret motivele pentru care se consideră această hotărâre netemeinică sau nelegală, nu este suficientă.
În cauza de față, prima instanță a admis în parte cererea reclamantelor și a majorat cuantumul despăgubirilor cuvenite acestora ca urmare a exproprierii având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de către comisia de experți numită de tribunal, precum și dispozițiile legale indicate în considerentele hotărârii recurate.
Împotriva sentinței tribunalului a formulat recurs numai pârâtul, acesta în esență expunând dispozițiile legale privind procedura de expropriere pentru terenul în litigiu și argumentând faptul că raportul de evaluare pentru estimarea valorii de despăgubire conform Legii 255/2010 a terenurilor afectate de construcția autostrăzii pe U.A.T. Pecica, jud. A., întocmit în mai 2011 de .. fost întocmit în concordanta cu reglementările Standardelor Internaționale de Evaluare de către experți membri ANEVAR, iar valoarea de despăgubire a fost estimata conform prevederilor Legii 255/2010 și Legii 33/1994 și conform standardului internațional IVS 1, reprezentând o valoare speciala a terenurilor compusa din valoarea reala a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
Curtea constată că susținerile recurentului au caracter general, nefiind critici punctuale și concrete ale modului în care instanța a interpretat și aplicat normele legale pe care și-a întemeiat hotărârea, ale concluziilor raportului judiciar de expertiză pe baza căruia tribunalul a pronunțat sentința recurată, ale modului în care experții au ajuns la concluziile expuse în raportul întocmit, ale criteriilor avute în vedere de aceștia și de instanță pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor.
Deoarece recurentul pârât nu a formulat critici în sensul menționat mai sus, în lipsa investirii, nici instanța de recurs nu poate examina sentința sub aceste aspecte, conform dispozițiilor art.316 raportat la art.3041 și art.295 alin 1 C.pr.civ.
Pentru aceste considerente, deoarece dispozițiile art. 306 alin. 2 C.pr.civ. nu sunt incidente în cauză, în baza art. 312 alin. C.pr.civ., instanța va respinge recursul formulat de recurentul pârât Statul Român prin CNADNR împotriva Sentinței civile nr. 855 din 27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A..
Conform art.274 C.pr.civ., va obliga recurentul să plătească reclamantelor-intimate suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariul de avocat conform chitanței de la fila 9 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de pârâtul prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. împotriva sentinței civile nr. 855/27.02.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Obligă pârâtul recurent să plătească reclamantei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 iunie 2013.
Pentru
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. G. dr. L. L. A.-M. N.
Aflată în C.O.
Semnează
Vicepreședinte
E. N.
GREFIER,
R.
P.-D.
Red. M.G. – 29.07.2013
Tehnored. R.P.D./2 ex. – 01.07.2013
Instanța de fond: Tribunalul A.:- Judecător: H. O.
| ← Dizolvare persoana juridică. Decizia nr. 931/2013. Curtea de... | Expropriere. Decizia nr. 939/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
