Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1596/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1596/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 1596/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1596
Ședința publică din 19 noiembrie 2013
PREȘEDINTE: D. C.
JUDECĂTOR: C. R.
JUDECĂTOR: M. L.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S.C. S. C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 305/A/18.04.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații M. Timișoara, Primăria municipiului Timișoara și O. de cadastru și publicitate imobiliară T., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, cauza fiind solicitată la amânări fără discuții, pentru pârâtă se prezintă avocat B. C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen și este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă prin registratura instanței, la data de 14.11.2013, în 2 exemplare, întâmpinare formulată de intimații M. Timișoara și Primăria M. Timișoara. Se mai constată că, la data de 18.11.2013, recurenta a depus prin registratura instanței o cerere prin care solicită judecarea cauzei și în lipsă, la care a anexat dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4 lei împreună cu timbru judiciar de 0,15 lei, conform mențiunii cu care a fost citată.
Se comunică un exemplar al întâmpinării reprezentantului pârâtei, care arată că a solicitat cauza la începutul dezbaterilor, întrucât nu poate rămâne în sală până când ajunge dosarul la rând (conform ordinei de pe lista de ședință), argumentând că este nevoit să se deplaseze în localitatea A. pentru a susține concluzii la o cauză aflată pe rolul instanței din această localitate. Solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat.
Constatând că prezenta cerere formulată de avocat comportă discuții și având în vedere lipsa părților adverse, instanța dispune judecarea cauzei în ordinea listei de ședință.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, pentru reclamanții intimați M. Timișoara și Primăria municipiului Timișoara se prezintă consilier juridic S. V., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care consilierul juridic depune la dosar delegație de reprezentare a reclamanților.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului reclamanților solicitarea reprezentantului pârâtei, astfel cum s-a redat mai sus.
Nefiind formulate cereri și excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Reprezentanta reclamanților solicită respingerea recursului și menținerea, ca temeinică și legală a hotărârii recurate, pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată:
P. plângerea de carte funciară înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 07.05.2012, sub nr._, petenții M. Timișoara prin P. și Primăria M. Timișoara, în contradictoriu cu O. de C. și P. I. T., S.C. S. C. S.R.L., prin S.C. T. T. S.R.L., au solicitat admiterea cererii de reexaminare și modificarea încheierii nr._/15.02.2012, în sensul respingerii cererii formulate de S.C. T.-T. S.R.L.
În motivare, s-a arătat că prin încheierea O.C.P.I. nr._/15.02.2012, s-a admis cererea formulată de S.C. T.-T. S.R.L., dispunându-se recepționarea documentației cadastrale pentru înscrierea sub B.6 din cartea funciară_ UAT Timișoara și intabularea dreptului de proprietate, ca mod de dobândire, construire în cotă de 1/1, asupra A1.2, în favoarea S.C. S. C. S.R.L. sub B.7 din CF nr._ UAT Timișoara.
Petenta a învederat faptul că i s-a solicitat de către S.C. S. C. S.R.L. eliberarea de autorizație de funcționare pentru construcții pentru depozitare – soluția constructivă la hala expoziție mobilă și atelier mecanic în regim parter, situată în Timișoara, ., executată în baza autorizației de construire nr. 419/11.03.2004 dar autorizația de funcționare nu a fost eliberată deoarece s-a comunicat solicitantei că, pentru încheierea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, este necesar să se conformeze HG nr. 273/14.06.1994, astfel că, procesul-verbal de recepție a lucrărilor nu a fost semnat și ștampilat de Primărie, documentația fiind restituită solicitantei.
Petenta a invocat, în drept, dispozițiile Legii nr. 7/1996.
P. întâmpinare, O.C.P.I. T. a susținut că nu are calitate procesuală pasivă, dată fiind Decizia nr.72/15.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a invocat dispozițiile art. 73 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, conform cărora, cel ce a cerut înscrierea nu va putea modifica sau întregi, prin căile de atac exercitate – cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului.
Intimata S.C. S. C. S.R.L., prin întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii formulate de petentă și menținerea încheierii nr._/15.02.2012 emisă de O.C.P.I., precum și obligarea petentei la eliberarea autorizației de funcționare solicitate, cu motivarea că, a formulat cerere către O.C.P.I., prin care, după finalizarea lucrărilor de construcție, să se înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară, anexând cererii toate actele prevăzute de art. 55 din Legea nr. 7/1996, respectiv: procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, autorizația de construire și documentația cadastrală.
Intimata a mai învederat faptul că, H.G. nr. 273/1994 invocată de petentă, nu poate modifica Legea nr. 7/1996, întrucât nu emană de la un organ legislativ, ci de la un organ învestit să execute legea, respectiv, Guvern.
P. sentința civilă nr._/2012 pronunțată în dosarul susmenționat, Judecătoria Timișoara a respins plângerea împotriva încheierii de carte funciară.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, în baza art. 137 C.pr.civ. a soluționat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de C. și P. I. T., pe care a admis-o cu motivarea că, potrivit art. 501 din Legea nr. 7/1996 actualizată, soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară se face fără citarea oficiului teritorial, și, în consecință, nu are calitate de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare. P. urmare, s-a constatat că O.C.P.I. T. nu are calitate procesuală pasivă în prezenta plângere de carte funciară.
Pe fond, s-a reținut de către prima instanță că, prin încheierea de carte funciară nr._/27.02.2012 a Biroului de C. și P. I. Timișoara, s-a admis cererea formulată de S.C. T. T. S.R.L. și s-a dispus intabularea dreptului de proprietate ca mod de dobândire construire în cotă de 1/1 asupra A1.2 în favoarea S.C. S. C. S.R.L. sub B.7 din CF nr._ UAT Timișoara (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._), precum și recepționarea documentației cadastrale pentru înscrierea construcției sub B.6 din aceeași carte funciară (fila 105 dosar fond).
Împotriva acestei încheieri, M. Timișoara, prin P. și Statul Român, prin Consiliul Local Timișoara, au formulat cerere de reexaminare care a fost soluționată prin încheierea_/09.04.2012 (filele 76-77 dosar fond) în sensul respingerii cererii de reexaminare.
Prima instanță a avut în vedere că potrivit art. 55 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, „Dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizației de construire și a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorității locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcția, precum și a unei documentații cadastrale”.
În speță, s-a reținut că intimata S.C. T. T. S.R.L. a solicitat înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară nr._ UAT Timișoara (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._), depunând documentația cadastrală înregistrată la OCPI cu nr._/28.02.2012 (fila 40 dosar fond), proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 2/24.01.2012 (fila 48 dosar fond), autorizația de construire nr.333/20.02.2002 (fila 49 dosar fond) fiind respectate astfel dispozițiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
Referitor la procesul verbal de recepție a lucrărilor, s-a constatat că acesta corespunde prevederilor art. 13 din H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora.
Cu privire la solicitarea intimatei S.C. S. C. S.R.L. formulată prin întâmpinare de a obliga M. Timișoara să elibereze autorizația de funcționare, s-a apreciat că excede cadrului procesual fixat prin plângerea formulată de petentă împotriva încheierii de carte funciară, instanța nefiind învestită legal cu soluționarea unei asemenea cereri (prin cererea de chemare în judecată sau printr-o eventuală cerere reconvențională).
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel M. Timișoara, cu motivarea instanța de judecată a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, neținând cont de starea de fapt existentă și de dispozițiile legale în materie. Totodată, a susținut că prima instanță nu a apreciat corect probatoriul aflat la dosarul cauzei și, în mod greșit, a respins plângerea formulată de instituția apelanta împotriva încheierii OCPI nr._/15.02.2012.
S-a mai arătat că S.C. S. C. S.R.L., prin S.C. T.-T. S.R.L., prin adresa înregistrată sub nr. UR2012-1366/30.01.2012, a solicitat instituției apelante eliberarea autorizației de funcționare pentru construcții pentru depozitare - soluția constructivă la hala expoziție mobilă și atelier mecanic în regim parter, situată în Timișoara, ., executată în baza autorizației de construire nr. 419/11.03.2004, autorizație ce nu a putut fi eliberată deoarece, conform adresei Serviciului Autorizări și Control Construcții nr. UR2012-_/02.02.2012, pentru încheierea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, era necesar ca intimata să se conformeze Hotărârii nr. 273/14 iunie 1994 a Guvernului României privind aprobarea regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții.
Ca urmare a celor mai sus menționate, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu a fost semnat și ștampilat de către reprezentanții instituției apelante, documentația fiind restituită solicitantei.
În drept, a invocat art. 282 și următoarele C.pr.civ., art. 50 din Legea nr. 7/1996.
Pârâta OCPI T. a pus concluzii de respingere a apelului, invocând decizia civilă LXXII din 15.10.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 42/2007, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, precum și dispozițiile art. 73 al. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 al Directorului General al Agenției Naționale de C. și P. I., publicat în Monitorul Oficial nr. 1049/2006.
P. întimpinare, pârâta . a solicitat respingerea apelului, cu motivarea că, după finalizarea lucrărilor de construcție, a solicitat la O.C.P.I. înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, anexând cererii toate actele prevăzute de art. 55 din L.7/1996, respectiv procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, autorizația de construire și documentația cadastrală iar după analiza acestor documente, prin încheierea nr._/15.02.2012 a fost dispusă înscrierea în cartea funciară a dreptului solicitat.
A considerat că s-a invocat cu rea-credință faptul că autorizația de construire nu a fost eliberată. În plus, s-a menționat că autorizația menționată există și a fost eliberată încă din data de 20.02.2002, iar în dovedire a depus la dosar autorizația nr.333 din 20.02.2002 emisă de Primăria M. Timișoara pentru ..
În ceea ce privește mențiunea necesității de a se conforma prevederilor Hotărârii nr.273/14.06.1994 a Guvernului României, a arătat că, potrivit art. 108 alin. 2 din Constituția României „Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor”, concluzionând ca fiind evident că o hotărâre de Guvern este emisă cu scopul de a organiza punerea în aplicare a legilor, iar nu legiferarea acestora.
De asemenea, a precizat că în conformitate cu prevederile Constituției, Parlamentul României este unica autoritate legiuitoare a țării noastre prin urmare, prin Hotărâri ale Guvernului nu poate fi dispusă completarea sau modificare legii, acestea fiind atribute pe care le are doar Parlamentul în calitate de legiuitor, de unde reiese în mod evident că hotărârea de Guvern nr.273 din 14.06.1996 nu poate să completeze sau să modifice Legea nr. 7/1996, sens în care a apreciat că prevederile hotărârii menționate nu sunt pertinente în cauză.
În ceea ce privește prevederile Legii nr. 7/1996, a susținut că a îndeplinit obligațiile prevăzute de această lege, învederând că acest fapt este atestat și de O. de C. și P. I., care prin încheierea nr._/15.02.2012, constatând îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, a dispus înscrierea dreptului pârâtei . în cartea funciară.
În drept, a invocat art.115 și prevederile generale ale Codului de procedură civilă precum și art.108 alin.2 din Constituție si Legea nr. 7/1996.
P. decizia civilă nr. 305/A/18.04.2013 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul T. a admis apelul formulat de apelantul M. Timișoara, împotriva sentinței primei instanțe, pe care a schimbat-o și, rejudecând, a admis plângerea formulată de reclamantul M. Timișoara împotriva încheierii de C.F. nr._/09.04.2012, pe care a schimbat-o, în sensul că a admis cererea de reexaminare formulată de M. Timișoara împotriva încheierii de C.F._/24.02.2012 și a anulat încheierea de C.F. nr._/24.02.2012. De asemenea, a obligat intimata . să-i plătească apelantului 4 lei taxă de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că, potrivit art. 7 al. 1 din H.G. nr. 73/1994, privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, din comisia de recepție face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al administrației publice locale.
În speță, însă, s-a constatat că procesul verbal de recepție nr. 2/24.01.2012 nu este semnat de reprezentantul administrației publice locale.
Totodată instanța de apel a avut în vedere prevederile art. 36 al. 1 din Legea 7/1996 potrivit cărora: „Dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizației de construire și a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorității locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcția, precum și a unei documentații cadastrale”.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, pârâta ., solicitând modificarea în totalitate a deciziei recurate și respingerea plângerii împotriva încheierii de carte funciară formulată de Primăria municipiului Timișoara.
În motivare, pârâta, în primul rând, a expus pe scurt situația de fapt, precum și parcursul prezentului litigiu, redate anterior în prezenta hotărâre, astfel că nu vor mai fi reluate.
Pârâta a mai arătat că instanța de fond a procedat în mod legal și corect respingând plângerea împotriva încheierii de carte funciară, reținând că potrivit dispozițiilor art.55 alin. 1 din Legea nr.7/1996, „dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizației de construire și a procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor semnat de reprezentatul autorității locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcția, precum și a unei documentații cadastrale”.
Având în vedere că intimata . a solicitat înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară nr._ UAT Timișoara, depunând documentația cadastrală înregistrată la OCPI cu nr._/28.02.2012, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.2/24.01.2012, autorizația de construire nr.333/20.02.2002, în opinia reprezentantului societății recurente, se poate constata că dispozițiile art.55 alin. 1 din Legea nr.7/1996 au fost respectate în totalitate.
Consideră că petenta nu poate să invoce propria culpă, în sensul că nu a semnat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, aceasta fiind obligată să precizeze obiecțiile în scris, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o, fără a motiva de ce nu a fost prezent reprezentantul acesteia.
Apreciază că s-a îndeplinit și condiția depunerii procesului verbal de recepție, chiar dacă nu a fost semnat de reprezentantul petentei, întrucât recepția a fost constatată de un specialist - inginerul diriginte de șantier. Dacă acest proces verbal este considerat nul pentru lipsa semnăturii reprezentantului autorității locale, opiniază că ne aflăm în fața unei nulități relative (argumentând că nu se apară un interes general), aceasta nulitate relativă putându-se acoperi printr-o confirmare ulterioară.
De asemenea, se consideră că O. de C. și P. I. a procedat corect la intabularea dreptului de proprietate, fiind îndeplinite condițiile legale, concluzionând astfel, că demersul judiciar al petentei este nejustificat.
În drept, a invocat prevederile art. 304, pct. 9 C.Pr.Civ cu referire la art.55 din Legea 7/1996.
Intimații M. Timișoara și Primăria municipiului Timișoara au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca temeinică și legală, a deciziei civile atacate, raportat la probatoriul administrat și prevederile legale în materie.
Au susținut că reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor art. 7 alin. 1 din H.G. nr. 273/1994, învederând că procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu a fost semnat și ștampilat de către reprezentanții instituției reclamante, documentația fiind restituită solicitantei (pârâta recurentă). În contextul arătat, în opinia reprezentanților intimaților nu au fost respectate nici dispozițiile art. 37 din Legea nr. 50/1991 și ale art. 55 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
Nu a fost indicat temeiul de drept al întâmpinării.
Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate, în limitele trasate de art. 304 și 306 alin. 2 C.pr.civ., față de înscrisurile depuse la dosar și de dispozițiile art. 299 și urm. C.pr.civ. și art. 50 și urm. din Legea nr. 7/1996 republicată, Curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, Tribunalul T. pronunțând o hotărâre temeinică și legală pentru considerentele expuse în cuprinsul lor, pe care instanța de recurs și le însușește .
Astfel, raportat la obiectul pricinii, corect decelat de instanța de apel, în raport de temeiul de drept invocat ( art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 republicată), s-a făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor legale incidente în materie.
Procedura de înscriere în cartea funciară a unor acte sau fapte cu relevanță juridică este una necontencioasă, neimplicând decât o analiză formală a valabilității actelor depuse, nici registratorul de carte funciară și nici instanța de judecată sesizată pe calea plângerii împotriva încheierii de CF, neputând efectua verificări cu privire la temeinicia fondului pretenției părții.
În cadrul acestei proceduri, registratorul de carte funciară nu are aptitudinea de a se pronunța și dispune înscrierea construcției la cererea pârâtei, în absența actelor prevăzute de art. 36 din Legea nr. 7/1996, cu respectarea formei cerute de art. 7 alin. 1 din HG nr. 273/1994, întrucât ar fi necesare verificări mai ample, specifice unei proceduri contencioase, și care exced competențelor conferite de lege registratorului de carte funciară.
Nu poate fi avut în vedere, pentru înscrierea construcției în cartea funciară, un proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor care nu îndeplinește cerințele exprese ale textelor de lege precitate, în sensul că lipsește semnătura reprezentantului autorității locale.
Nu prezintă relevanță pentru soluția ce urmează a se pronunța dacă este justificată sau abuzivă conduita reprezentanților autorității locale, ceea ce contează, în această procedură specială, este dacă actul supus înscrierii în cartea funciară îndeplinește cerințele formale de valabilitate, lucru ce nu poate fi reținut în speță, față de cele arătate. Nu se poate reține, ca întemeiată, afirmația recurentei privind invocarea propriei culpe a petentului, în condițiile în care, în acest cadrul procesual nu se pot efectua verificări cu privire la oportunitatea semnării procesului-verbal de recepție a lucrării de către reprezentanți autorității competente. Faptul că procesul-verbal a fost semnat de un specialist nu suplinește absența semnăturii cerute imperativ de lege, actele depuse neîndeplinind cerințele formale pentru înscriere în cartea funciară.
Curtea mai constată că, în această procedură nu se pot face aprecieri cu privire la nulitatea ce ar lovi actul în absența semnăturii, respectiv dacă aceasta poate fi acoperită, ceea ce prezintă relevanță juridică este forma actului, care nu este respectată.
Nici în fața instanței de judecată învestită în condițiile art. 50 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 republicată, nu se pot formula astfel de cereri, și aceasta față de prevederile art. 51 din actul normativ arătat, conform cărora instanța de judecată învestită cu soluționarea plângerii împotriva încheierii de CF, nu poate decât să verifice dacă, raportat la actele depuse, încheierea atacată este legală.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 299 și urm. C.pr.civ., coroborate cu prevederile art. 50 și urm. din Legea nr. 7/1996 republicată, Curtea constată că prezentul recurs nu este întemeiat, astfel că, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.pr.civ., îl va respinge.
În baza art. 274 C.proc.civ., curtea nu va acorda părților cheltuieli de judecată, nesolicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta . împotriva deciziei civile nr. 305/A/18.04.2013 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații M. Timișoara, Primăria municipiului Timișoara și O. de cadastru și publicitate imobiliară T..
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. C. C. R. M. L.
GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red.C. R./ 17.12.2013
Tehnored O.I./2ex/17.12.2013
Primă instanță: Judecătoria Timișoara, jud. N. P.
Instanța de apel: Tribunalul T., jud. L. V., jud. C. P.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1296/2012. Curtea de Apel... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 522/2014. Curtea de... → |
|---|
