Reparare prejudicii erori judiciare. Decizia nr. 1121/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1121/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 1121/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1121
Ședința publică din 19 septembrie 2013
PREȘEDINTE: M. G.
JUDECĂTOR: dr. L. L.
JUDECĂTOR: A.-M. N.
GREFIER: R. P.-D.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de reclamantul U. C. împotriva sentinței civile nr. 739/11.02.2012 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P., având ca obiect reparare prejudiciu erori judiciare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul, personal, lipsind pârâtul-intimat.
M. Public este reprezentat de procuror S. A.-I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, verificarea actelor și lucrărilor de la dosar, s-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care, reclamantul declară că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat.
Instanța pune în discuția părții și reprezentantei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara excepția tardivității declarării recursului conform dispozițiilor art. 301c.pr.civ. raportat la dispozițiilor art. 253 alin. 2 c.pr.civ.
Reclamantul învederează instanței de recurs că instanța de fond a tergiversat soluționarea cererii, invocând tot felul de excepții.
Instanța solicită reclamantului să arate dacă a existat vreo piedică în declararea recursului:
Reclamantul arată că excepția tardivității recursului este neîntemeiată, susținând că nu a avut acces la dosar.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara consideră că recursul este tardiv și solicită respingerea lui ca atare.
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
P. Sentința civilă nr.739 din 11.02.2013 pronunțată în dosarul_, Tribunalul C.-S. a admis excepția de perimare și a constatat perimată acțiunea civilă formulată de reclamantul U. C. împotriva pârâtului S. R. prin M. Finanțelor P. pentru reparare prejudiciu erori judiciare.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul C.-S. a reținut că prin cererea înregistrată sub nr._ /30.06.2010 pe rolul acestei instanțe, reclamantul U. C. a chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună repararea prejudiciului și anularea hotărârilor judecătorești care au luat ființă datorită nesoluționării dosarului nr. 11/P/1998 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și nesoluționarea acțiunii Înaltei Curți de Casație și Justiție în baza art. 21 din Constituția României și a deciziei nr. 486/1997 a Curții Constituționale a României în care a contestat soluțiile pronunțate de P. de pe lângă Curte Supremă de Justiție în dosarul nr._/2000, soluționată cu nr. 544/R/2000 și contestarea acestei soluții înregistrată cu nr._/500/2000 în data de 12.02.2001 și soluționată cu nr. 544/P/2000 în data de 09.08.2011.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 21, 48,135 Constituția României cât și a art. 111, art. 998,999 cod civil și art. 506 Cod procedură penală.
Deliberând asupra cererii, tribunalul a constatat că prezentul proces este de natură civilă și a stat în nelucrare din data de 6.12.2010 când cauza a fost suspendată în temeiul art. 155¹ Cod procedură civilă, întrucât reclamantul U. C. nu a precizat obiectul cererii de chemare în judecată.
Ulterior, reclamantul U. C. a solicitat în două rânduri repunerea pe rol a cauzei, cereri respinse prin încheierile din data de 21.02.2911 și 20.02.2012.
De precizat faptul că nici cererea de suspendare a judecății și nici cererile de respingere a cererilor de repunere pe rol a cauzei nu au fost atacate cu recurs de către reclamant.
Pe cale de consecință, nefiind constatat nici un act de întrerupere sau de suspendare a cursului perimării, termenul de perimare a curs începând cu data suspendării.
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs contestație și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva celor lipsiți de capacitate, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar în materie comercială termenul de perimare fiind de 6 luni.
În conformitate cu disp. art. 252 Cod procedură civilă, perimarea se constată la cerere sau din oficiu.
Din raportarea la textele de lege sus-citate, la cele stabilite în legătură cu rămânerea cauzei de față în nelucrare a rezultat că sunt îndeplinite toate cerințele legale pentru a opera perimarea acțiunii civile formulată de reclamantul U. C., având ca obiect reparare prejudiciu erori judiciare.
Împotriva Sentinței civile nr.739 din 11.02.2013 pronunțată în dosarul_ de către Tribunalul C.-S., a formulat recurs reclamantul U. C., arătând că în mod nelegal s-a apreciat ca acțiunea sa este perimată, deoarece a încercat sa repună dosarul pe rol, dar fără succes. P. urmare, dosarul nu a rămas în nelucrare timp de un an, așa cum prevăd dispozițiile legale de perimare.
În drept a invocat dispozițiile art.304 și urm. C.pr.civ.
La termenul de judecată din 26.09.2013, conform dispoz. art.137 alin.1 C.pr.civ., instanța a pus în discuție tardivitatea formulării recursului.
Curtea constată că cererea de recurs a fost înregistrată la registratura Tribunalului C.-S. la data de 24 aprilie 2013 (f.4 din dosarul de recurs),
Potrivit disp.art.253 alin.2 C.proc.civ." Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare".
Nerespectarea termenului imperativ pentru declararea recursului determina decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, in condițiile prev.de art. 103 alin.1 C.proc.civ., cu excepția situațiilor prev.de art.103 alin.2 C.proc.civ. a căror incidență însă nu a fost probată în speță
Sentința civilă recurată a fost pronunțată la 11.02.2013, iar calea de atac a recursului a fost declanșata in data de 24.04.2013, fiind încălcat astfel termenul legal de 5 zile de la pronunțarea hotărârii de perimare.
P. urmare, recursul împotriva Sentinței civile nr.739 din 11.02.2013 pronunțată de Tribunalul C.-S. apare ca fiind tardiv formulat, urmând a fi respins în baza art.312 alin.1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca tardiv recursul formulat de recurentul reclamant U. C. în contradictoriu cu intimatul pârât S. R. prin M. finanțelor P. împotriva Sentinței civile nr.739 din 11.02.2013 pronunțată de Tribunalul C.-S..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.09.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. G. dr. L. L. A.-M. N.
GREFIER,
R.
P.-D.
Red. A.M.N. –01.10.2013
Tehnored. R.P.D./2 ex. – 01.10.2013
Instanța de fond: Tribunalul C.-S. :- Judecător: R. L. M.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1088/2013. Curtea de Apel... | Cereri. Decizia nr. 1141/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
