Decizia civilă nr. 2456/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și familie
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2456/R/2012
Ședința publică din data de 18 aprilie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
M.-C. V.
JUDECĂTORI:
A.-T. N.
C.-M. CONȚ
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta V. I. împotriva sentinței civile nr. 2. pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul I. V. și autoritate tutelară P. O. S. DE SUS, având ca obiect modificare măsuri privind copilul reîncredințare minor.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul pârâtei- recurente V. I., numitul V. I. în calitate de mandatar al acesteia, și reprezentanta reclamantului-intimat I. V., avocat D. M., în substituirea d-lui avocat D.-Ț. C., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen, a fost comunicat reclamantul intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul pârâtei-recurente depune la dosar, concluzii scrise și copia raportului de expertiză psihiatrică întocmit la data de 20 aprilie 2012 privind pe V. I., copia sentinței civile nr. 278 din 21 aprilie 2010 pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosar nr. (...), copia citației emisă de BEJ C. A. la 25 februarie 2010 și copia unui refuz de executare, copia comunicării încheierii și copia încheierii nr. 969 din 24 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Dragomirești, în dosarul nr. (...), precum și copia pașaportului reclamantului-intimat I. V. pentru a se vedea semnătura acestuia. Se comunică un exemplar din raportul de expertiză psihiatrică reprezentantei reclamantului-intimat.
Reprezentanta reclamantului-intimat depune la dosar delegația de substituire și arată că nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul pârâtei-recurente arată că nu are alte cereri de formulat.
Curtea pune în vedere reprezentantului pârâtei-recurente că nu poate pune concluzii orale în fața instanței întrucât nu are studii juridice.
La întrebarea instanței, reprezentantul pârâtei-recurente arată că nu dorește să solicite amânarea pronunțării în vederea formulării de concluzii scrise prin intermediul unui avocat, și solicită a se avea în vedere memoriul de recurs, așa cum a fost formulat în scris precum și concluziile scrise.
Curtea, din oficiu, pune în discuție excepția inadmisibilității acelor motive de recurs ce vizează aspecte de netemeinicie ale hotărârii recurate.
Reprezentantul pârâtei-recurente lasă la aprecierea instanței excepția invocată.
Reprezentanta reclamantului-intimat pune concluzii în sensul admiterii excepției inadmisibilității acelor motive de recurs ce vizează netemeinicia hotărârii recurate.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului-intimat susține întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului și în consecință menținerea ca temeinică și legală a deciziei recurate. Având în vedere că prin concluziile raportului de expertiză, nu se stabilește că ar fi intervenit o schimbare, iar în urma efectuării a două rapoarte de expertiză psihiatrică diagnosticul a fost acela de schizofrenie paranoică, apreciază că recurente nu este în măsură să se ocupe de creșterea și educarea copilului minor în vârstă de 7 ani. În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă în recurs, apreciază că această cerere nu se impune a fi luată în considerare întrucât cheltuielile de transport nu s-au dovedit a fi făcute de pârâta-recurentă.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 75 din 2 februarie 2010 a Judecătoriei D., s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamantul I. V. în contradictoriu cu pârâta V. I. și în consecință, s-a dispus încredințarea la reclamant a minorului I. V.-A. născut la data de 24 februarie 2004.
S-a admis cererea de încetare a obligației de plată a pensiei de întreținere în cuantum de 1.000 lei stabilită în sarcina reclamantului.
A fost obligată pârâta să îi plătească reclamantului în favoarea minorului, o pensie de întreținere în cuantum de 150 lei lunar.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că părțile au fost căsătorite, căsătorie ce a fost desfăcută prin divorț din vina ambilor soți, conform sentinței civile nr. 1153 din (...) a Judecătoriei D., minorul I. A.-V. născut la data de (...) fiind încredințat tatălui spre creștere și educare; apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței a fost respins prin decizia civilă nr. 81 din (...) a T.ui M.; prin decizia civilă nr. 2288 din (...) a Curții de A. C., s-a admis în parte recursul pârâtei împotriva deciziei tribunalului care a fost modificată în parte și rejudecând, s-a admis în parte apelul pârâtei în contra sentinței judecătoriei, care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a dispus încredințarea minorului la mamă spre creștere și educare.
Dacă la data încredințării minorului la mamă spre creștere și educare, tatăl era plecat în străinătate și nu-l putea îngriji efectiv, în prezent acesta are locul de muncă în țară, astfel că îi poate asigura condițiile materiale de creștere și educare a minorului, în timp ce pârâta nu are mijloace proprii și stabile de întreținere.
Din declarațiile martorilor audiați, a rezultat că este în interesul copilului să fie încredințat tatălui spre creștere și educare, având în vedere că acesta împreună cu bunicii paterni își subordonează toate acțiunile în interesul superior al minorului pe care îl educă în spirit de respect față de mama lui, care s-a comportat însă față de el precum față de un „., solicitând predarea lui, iar minorul a avut o atitudine de respingere totală față de mama lui.
Prin decizia civilă nr. 236/A/(...) pronunțată de Tribunalul Maramureș s-aadmis apelul declarat de apelanta V. I., împotriva Sentinței civile nr.75/(...) pronunțată de Judecătoria Dragomirești jud. M., pe care a schimbat-o în totalitate în sensul că a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul I. V. în contradictoriu cu pârâta V. I., pentru reîncredințarea minorului I. V. A.
S-a respins cererea apelantei privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr. 807/R/(...), pronunțată de Curtea de A. C., s-au admis recursurile, s-a dispus casarea deciziei civile nr. 236/A/(...) a T.ui M. și cauza a fost trimisă spre rejudecare. În îndrumarul de casare s-a menționat că, în apărarea interesului superior al copilului, întru-cât din actele medicale depuse la dosar rezultă că mama minorului suferă de tulburări psihice, se impune efectuarea unei expertize medicale de specialitate, respectiv un raport de expertiză psihiatrică a pârâtei V. I.
În rejudecarea cauzei, în respectarea îndrumarului de casare s-a dispus efectuarea raportului de expertiză medico legală psihiatrică, a pârâtei V. I.
În concluziile acestui raport se reține că V. I., prezintă diagnosticul de schizofrenie paranoidă, starea de sănătate raportat la care, pârâta nu se poate ocupa de creșterea și educarea copilului. Se face mențiunea că aceasta nu prezintă un pericol pentru copil, dar nu este în măsură să se ocupe de creșterea și educarea, îngrijirea unui minor cu vârsta de 7 ani.
Pentru considerentele reținute, tribunalul a apreciat că, sentința civilă nr.
75/(...), a Judecătoriei D. prin care s-a admis cererea de reîncredințare a minorului, introdusă de reclamantul I. V., cu domiciliu în S. de Sus, nr.1854, județul M., în contradictoriu cu pârâta V. I., cu domiciliu în S. de Sus, nr.931, județul M., respectiv s-a dispus încredințarea minorului I. V. A., născut la data de 24 februarie 2004, către reclamant, încetând obligația de plată a pensiei de întreținere, în cuantum de 1.000 lei, stabilită în sarcina reclamantului și obligând pârâta la plata unei pensii de întreținere, în cuantum de 150 lei lunar, către reclamant și în favoarea minorului încredințat reclamantului, este soluția corectă din punctul de vedere al interesului minorului, astfel că a respins apelul declarat de V. I. împotriva sentinței civile nr. 75/(...) pronunțată de Judecătoria Dragomirești.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, apelanta a fost obligată la cheltuieli de judecată în favoarea intimatului, de 1190 lei, reprezentând onorariu de avocat dovedit cu factura depusă la dosar.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta V. I., solicitând admiterea recursului, cu consecința respingerii acțiunii reclamantului și rămânerea copilului la pârâtă, așa cum s-a stabilit prin decizia civilă nr. 2288/R/(...) a Curții de A. C.
Totodată a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă d 5000 lei, reprezentând contravaloarea transportului la instanță la fond și în apel, veniturile nerealizate prin prezentarea pârâtei la termenele de judecată, copii xerox și onorariul avocatului la fond.
În motivarea recursului pârâta a arătat că a contestat expertiza psihiatrică ce a stat la baza soluționării cauzei, fiindu-i aprobată o contraexpertiză.
Instanța de apel deși pârâta a prezentat acte medicale eliberate de specialiști psihiatri, din care rezultă că este aptă din punct de vedere psihic, nu a ținut cont de acestea, bazându-se pe raportul de expertiză.
Un alt motiv de recurs invocat este acela că la termenul de judecată din
(...), completul de judecată a fost format din judecătoarele Haidu M. D. și Țiplea
D., iar în decizie sunt menționați alți judecători.
Pârâta a arătat totodată că prezentul dosar a fost întocmit la cererea soacrei, susținută de poliție și medici, reclamantul fiind plecat în Anglia, fără a semna vreo împuternicire.
Profitând de lipa reclamantului, foștii socrii au amăgit copilul, dându-i o bicicletă, iar copilul refuză să se întoarcă la mamă.
La termenul de judecată din (...) în baza art. 137 alin. 1, art. 304 Cod proc.civ., instanța din oficiu a invocat excepția inadmisibilității motivelor derecurs ce privesc netemeinica hotărârii, respectiv promovarea acțiunii de către foștii socrii, relațiile acestora cu poliția și medicii, luarea copilului prin metode amăgitoare.
Această excepție urmează să fie admisă în privința acestor motive, care vizează alte aspecte decât motive de nelegalitate.
Prin notele de ședință depuse de către reclamant (f. 30-33), reclamantul a solicitat respingerea recursului și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2480 lei, reprezentând onorariu avocat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Referitor la primul motiv de recurs vizând conținutul expertizei medico- legale psihiatrice, efectuate în cursul soluționării apelului (f. 83-85 dosar apel), curtea reține concluziile acestei probe științifice, care a avut ca obiectiv stabilirea dacă în raport de starea de sănătate a apelantei V. I., aceasta se poate ocupa de creșterea și educarea minorului, acestea fiind în sensul că raportat la starea de sănătate, aceasta nu se poate ocupa de creșterea și educarea minorului. S-a arătat totodată că prezența apelantei nu afectează procesul normal de dezvoltare al copilului, apelanta nu prezintă pericol pentru copil, însă nu este în măsură să se ocupe de creșterea și îngrijirea minorului.
Această expertiză criticată în recurs a fost efectuată în dosarul având ca obiect reîncredințarea minorului, obiectivele fiind stabilite pentru a corespunde cerinței soluționării temeinice și legale a acestei acțiuni.
În recurs pârâta a depus raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică, întocmită în dosarul nr. (...) al T.ui M., având ca obiect punerea sub interdicție a pârâtei (f. 56-59).
Din concluziile acestei expertize reiese că numita V. I. prezintă diagnosticul
„tulburare de personalitate de tip borderline, cu decompensări depresive situaționale, poate aprecia critic conținutul și consecințele faptelor sale, are capacitate psihică de exercițiu, comisia de experți apreciind că nu se impune punerea sa sub interdicție.
Comparând concluziile celor două expertize psihiatrice, curtea constată că acestea nu relevă concluzii contradictorii în sensul că ambele arată că pârâta suferă de o afecțiune psihică. Expertiza întocmită în apel, ca probă în acest dosar statuează că pârâta nu este în măsură să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de 7 ani, raportat la afecțiunea de care suferă. Expertiza depusă în recurs, relevând la rândul său existența unei afecțiuni psihice, concluzionează că aceasta nu impune punerea sub interdicție a pârâtei, întrucât este o lucrare științifică întocmită în dosarul având ca obiect punerea sub interdicție a pârâtei, răspunzând, prin urmare, obiectivului reclamat de obiectul acestui dosar.
Faptul că starea de sănătate a pârâtei nu necesită punerea sa sub interdicție, nu înlătură concluziile expertizei efectuate în apel și nu poate fi interpretat în sensul că pârâta este în măsură să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de 7 ani.
Concluziile expertizei efectuate în apel își păstrează pe deplin valabilitatea, nefiind contrazise printr-o altă lucrare de specialitate, în sensul că pârâta, chiar dacă, pe de o parte, nu necesită punerea sub interdicție, pe de altă parte însă, nu este în măsură să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului V. A. în vârstă de 7 ani.
Cel de-al doilea motiv de recurs vizând compunerea completului de judecată, este la rândul său nefondat.
Așa cum reiese din conținutul dosarului din apel, soluționarea apelului după casare cu trimitere spre rejudecare a fost într-adevăr repartizatcompletului de judecată compus din doamnele judecătoare Haidu D. M. și
Țiplea D..
La termenul de judecată din (...) ambele judecătoare au formulat declarație de abținere (f. 47-48 dosar apel), acestea fiind admise (f. 50), iar dosarul a fost repartizat completului civil nr. 7, specializat în judecarea cauzelor cu minori și familie (f.55 dosar apel).
Începând cu termenul de (...), completul a fost constituit din judecătoarele M. Avram și V. Ciucă, acest complet păstrându-și componența până la data soluționării apelului.
Prin urmare, motivul invocat de pârâtă nu este fondat.
Celelalte motive invocate, potrivit celor anterior arătate, au fost respinse ca inadmisibile, întrucât nu vizează nelegalitatea deciziei, motivele de nelegalitate sunt nefondate, astfel încât în baza art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., recursul va fi respins.
În baza art. 274 alin. 1, 3 Cod proc.civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatului I. V. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs, reprezentând onorariu avocat (f. 35).
Curtea apreciază că onorariul în sumă de 2480 lei perceput în recurs de către reprezentantul reclamantului este prea mare față de complexitatea muncii îndeplinite de avocat, suma de 1000 lei fiind suficientă în raport de acest criteriu.
Cauza s-a derulat la Curtea de A. C. la trei termene de judecată - 21 martie, 18 aprilie și 16 mai 2012, reprezentantul reclamantului nefiind prezent, la ultimul termen de judecată fiind prezentă în substituirea sa d-na avocată D. M. (f. 69).
Reprezentantul reclamantului a formulat note de ședință, prin care a solicitat respingerea recursului.
Complexitatea cauzei nefiind deosebită, iar munca avocatului constând în depunerea de note de ședință la dosar, curtea apreciază că onorariul de 2480 lei este nepotrivit de mare față de munca îndeplinită de avocat, suma de 1000 lei fiind suficientă și rezonabilă în raport de acest criteriu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta V. I. împotriva deciziei civile nr. 2. din
14 decembrie 2011 a T.ui M., pronunțată în dosar nr. (...)*, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului I. V. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, parțiale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. C. V. A.-T. N. C. M. CONȚ M. L.T.
Red. MV dact. GC
2 ex/(...)
Jud. apel : V. Ciucă, M. Avram
| ← Decizia civilă nr. 2937/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... | Decizia civilă nr. 2557/2012, Curtea de Apel Cluj - Minori și... → |
|---|
