Decizia civilă nr. 1046/2013. Sechestru judiciar. Minori şi familie
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a2
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 1046/2013
Ședința publică de la 30 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. S. B.
Judecător C. -V. B. Judecător D. T. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare recursul promovat de către reclamanta U. E.
D. în contra Sentinței civile nr. 10829 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimatul U. B., având ca obiect sechestru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta personal și asistată de avocat Codruța Ștefania Jucan, fără delegație la dosar precum și reprezentanta intimatului, avocat S. I. Gidro, cu împuternicire avocațială la fila 20 dosar, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că în data de marți 29 octombrie 2013, ora 14, grefier de ședință A. R. de la Judecătoria Cluj-Napoca a înaintat dosarul de fond nr._ având ca obiect partaj bunuri comune - 2 volume la care este atașat și dosarul T. ului
C. nr._ /a1 necesar pentru ședința de azi, cu solicitarea de a fi restituit de urgență după soluționarea prezentului recurs.
T. ul constată că s-a acordat termen anterior pentru studierea înscrisurilor depuse.
Reprezentanta intimatului, avocat S. I. Gidro arată că a studiat înscrisurile și a formulat note de ședință pe care le depune la dosar, comunicând și părții adverse un exemplar. În cazul în care partea adversă nu cere termen pentru studiul acestor note de ședință, solicită instanței să dispună ca dezbaterile să se facă în ședință secretă în temeiul art. 121 C.pr.civ. deoarece dezbaterea publică despre patrimoniu, în public, le produce părților o vătămare și au existat deja o serie de articole în presă. Față de această cerere, tribunalul solicită părții adverse să își exprime poziția.
Apărătorul recurentei, avocat Codruța Ștefania Jucan arată că lasă la aprecierea instanței dacă dezbaterea poate să aibă loc ședința de azi deoarece nu dorește să mai amâne cauza.
T. ul, după deliberare, având în vedere ora la care s-a strigat cauza, respinge cererea de a se acorda ședința secretă cu precizarea că în situația în care părțile solicită să fie luată cauza la finele dezbaterilor ședinței de recursuri, va fixa ora 10:30 în acest sens.
Reprezentanta intimatului, avocat S. I. Gidro învederează instanței că la termenul anterior a arătat că solicită alt termen cererea fiind respinsă astfel că a arătat că solicită strigarea cauzei cu prioritate la termenul de azi, deoarece trebuie să se deplaseze la T. ul Zalău și va pleca la ora 11, astfel că este de acord cu reluarea cauzei la orele 10:30.
Apărătorul recurentei, avocat Codruța Ștefania Jucan arată că este de
acord.
La ora 10:45, reprezentanta intimatului, avocat S. I. Gidro solicită T. ului a relua cauza dacă este posibil deoarece trebuie să plece la altă instanță.
T. ul învederează reprezentantei intimatului că nu mai sunt foarte multe cauze de recurs și a dispus reluarea cauzei la sfârșitul ședinței.
Reprezentanta intimatului, avocat S. I. Gidro învederează că a rugat instanța să nu acorde termen pentru data de astăzi deoarece la ora 13:00 are fixată o cauză la T. ul Zalău și reiterează cererea ca dezbaterile să se facă în ședință secretă.
T. ul, după deliberare, respinge cererea de încuviințare a ședinței secrete și dispune strigarea cauzei după care solicită părților să arate dacă au alte cereri sau excepții.
Reprezentanta intimatului, avocat S. I. Gidro solicită instanței să revină asupra cererii privind ședința secretă arătând că nu este normal să fie publice discuțiile referitor la averea părților și nu vede legătura între ora la care se ia cauza si situația invocată.
T. ul, după deliberare, respinge cererea de a se reveni asupra soluției respingerii cererii privind dezbaterea cauzei în ședință secretă.
Reprezentanta intimatului, avocat S. I. Gidro solicită a se consemna că motivarea respingerii cererii este aceea că nu a așteptat până la sfârșitul dezbaterilor.
Față de lipsa cererilor în probațiune, T. ul declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentei, avocat Codruța Ștefania Jucan solicită admiterea recursului, admiterea cererii de instituire a sechestrului judiciar astfel cum a fost formulată pentru bunurile comune ale părților, toate menționate pe numele pârâtului. Hotărârea de fond este profund nelegală, bunul poate fi conservat în materialitatea sa potrivit legii, într-adevăr aceste bunuri au un regim juridic special dar nu sunt excluse de la posibilitatea sechestrării. Reclamanta dorește să își conserve aceste bunuri deoarece pârâtul le înstrăinează, inclusiv în martie 2013 a înstrăinat peste 25 % din totalul celor deținute, în cuantum ce depășește deja 5 milioane de euro deci se impune conservarea - cea mai mare parte a averii părților este constituită din aceste acțiuni. Faptul că se pot transforma în bani este nerelevant, banii cu atât mai ușor vor dispărea. Astăzi s-a depus la aceste note scrise așa zise dovezi pentru existența unui transfer de sume de bani dar datele din dispoziția de transfer sunt din aprilie 2013, depozite din iunie 2013. Chiar dacă instanța ar ține cont de aceste sume, totalizează un maxim de 3 milioane de euro si atunci rămân totuși 2 milioane de euro, care este o sumă importantă de bani și care nu se mai regăsește nicăieri. Chiar intimatul recunoaște că acei bani dorește să îi țină secret, fiind manipulați prin persoane interpuse. Vânzările masive au început după începerea acțiunii de partaj și divorț din octombrie anul trecut și nu au legătură cu criza din Cipru. Sechestrul asigurător este unica modalitate prin care dreptul reclamantei poate fi protejat. Cu cheltuielile de judecată de la fond.
Reprezentanta intimatului, avocat S. I. Gidro solicită respingerea recursului, motivarea de la fond poate că nu este completă dar în notele scrise a descris situația, susține oral cele învederate în notele scrise și susține că este lipsită de interes cererea reclamantei. C. intimatei se reflectă în 40 % din totalul masei matrimoniale, nu numai din acțiuni. A solicitat, în situația în care se admite cererea, să se stabilească o cauțiune cu rol de protejare a pârâtului. Paratul nu vrea să fie sechestrate aceste acțiuni pentru că în acest caz nu pot fi transformate în bani. Precizează că în procesul de divorț și împărțire de bunuri, pârâtul a arătat că este de acord să îi fie atribuită reclamantei cota de 40 % din bunurile comune, o avere cu care multă lume ar fi mulțumită. Mai mult, blocarea acțiunilor nu aduce reclamantei accesul la aceste acțiuni. A explicat în notele scrise cele incorect susținute de reclamantă relativ la extrasele de cont
atașate. Partea adversă vorbește simplu de conturi si depozite de milioane de euro. Făcând socoteala rezultă aproximativ 4 milioane euro si 1 milion euro a fost dat împrumut unui prieten. Mai există într-adevăr și o tranzacție pe care pârâtul nu dorește să o facă publică, a încercat să convingă partea însă pârâtul i-a comunicat că a doua zi reclamanta se duce la presă astfel că prin bunăvoința reclamantei toate discuțiile despre averea părților sunt publice. Deci toate sunt tranzacții la vedere, nu sunt ascunse, gestionate de reclamant pentru a proteja o parte din averea familiei și nu în ideea de a le ascunde de soția sa. Putea vinde toate acțiunile și să dispară cu banii dacă era de rea credință. Crede că instanța de fond a înțeles situația foarte bine, nu este în folosul/profitul reclamantei blocarea acestor acțiuni deoarece așa cum există și varianta să crească valoarea acțiunilor există și varianta mult mai plauzibilă ca valoarea lor să se diminueze deci soluția instanței de fond este corectă. În situația în care se va admite recursul, se pune problema numirii unui administrator și problema cauțiunii, prevăzută de legiuitor. Nu are cheltuieli de judecată.
Într-o scurtă replică, apărătorul recurentei, avocat Codruța Ștefania Jucan arată că alegațiile legate de buna credință a pârâtului nu sunt reale, pârâtul deținea 3 % din Banca Transilvania anterior și reclamanta are norocul că nu i se permite pârâtului de către bancă să vândă cum vrea el pentru că există posibilitatea să destabilizeze piața însă până se termină dosarul de partaj poate vinde totul.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului civil nr._ aflat pe rolul Judecătoriei C. -N. reclamanta U. E. D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul U. B., instituirea măsurii sechestrului judiciar asupra cotei de 40% din acțiunile bunuri comune existente pe numele paratului la data de_ înregistrate la SC DEPOZITARUL CENTRAL SA acțiuni emise de BT SA pana la finalizarea definitiva și irevocabila a dosarului de partaj, înscrierea sechestrului judiciar în registrul de valori al SC DEPOZITARUL CENTRAL SA, cu cheltuieli de judecata în caz de opunere.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență că, este căsătorita cu paratul din_, data la care a început regimul matrimonial al comunitarii de bunuri în ceea ce privește bunurile comune obținute în timpul casatoriei. Susține ca, atât în trecut cat și în prezent, reclamanta a fost privata de accesul la bunurile mobile. Din informațiile pe care le are direct și prin terți a aflat ca paratul a început să golească conturile, dar mai ales a început să înstrăineze acțiunile deținute. Pericolul este dublat de pasiunea paratului de a face diverse manevre pe bursa, pasiune care l-a făcut în ultimii ani să piardă prin investiții proaste sume exorbitante. În aceste condiții, exista pericolul ca reclamanta să ramana la finalul procesului de partaj fara bunuri. Considera ca este obligatorie instituirea măsurii sechestrului judiciar pentru a se proteja cota de proprietate, care altfel este lipsita de orice fel de protecție juridica, concomitent cu lipsa oricărui control asupra propriilor bunuri.
Prin sentința civilă nr. 10829/_, Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea, reținând in considerente următoarele:
În drept, disp. art. 598 Cod procedura civila prevăd ca ori de cate ori exista un proces asupra proprietarii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comuna, instanța competenta pentru judecarea cererii principale va putea să încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub
sechestru judiciar a bunului, daca aceasta măsura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv, iar prevederile art. 599 alin. 1, pct. 2, prevăd ca sechestrul se va putea încuviința asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul actual.
Din interpretarea acestor texte de lege rezulta ca pentru instituirea sechestrului judiciar trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să existe un proces asupra proprietarii sau a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comuna, să existe o cerere a persoanei interesate de punere sub sechestru judiciar a bunului și nu în ultimul rând măsura instituirii sechestrului judiciar să fie necesara pentru conservarea dreptului respectiv. Instanța a retine ca principalul efect al unei masuri asiguratorii este acela de a indisponibiliza bunul respectiv și ca simpla existenta a litigiului nu justifica, prin ea insasi, luarea măsurii, ci trebuie instanței să-i fie demonstrată necesitatea sechestrului. Măsura fiind destul de gravă, este necesar ca reclamanta să probeze că există primejdia ca acțiunile să fie înstrăinate sau grevate cu sarcini.
Sechestrul judiciar este o măsura ce are drept scop păstrarea, paza, administrarea bunului în cazul în care exista pericolul de degradare, dispariție, înstrăinare sau proasta administrare, în cauza nefiind dovedita exista unor asemenea împrejurări, nefiind demonstrat ca paratul a înstrăinat acțiunile sau ca a pierdut/ar încerca să piardă prin investiții proaste sume exagerate. Reclamanta nu a făcut dovada unei temeri justificate ca paratul ar avea un comportament neglijent fata de aceste bunuri mobile ori ca ar intenționa sustragerea.
Susținerea reclamantei ca are informații direct și prin terți ca paratul a început să înstrăineze acțiunile deținute este nefondata, în condițiile în care din adresa SC DEPOZITARUL CENTRAL SA nu rezulta aceasta stare de fapt invocata, întrucât la poziția "intrări în cont-majorare capital"; au fost transferate la data de_ (data anterioara promovării acțiunii de partaj de către reclamanta), același număr de acțiuni, care au fost transferate la data de_ care figurează la poziția "ieșiri din cont";.
O astfel de cerere este apreciata de instanța și ca fiind lipsita de un avantaj practic pentru reclamanta, care nu ar putea fi prejudiciata, întrucât prețul acțiunilor înstrăinate este înregistrat în evidentele SC DEPOZITARUL CENTRAL SA, astfel ca sumele obținute vor putea fi incluse în masa partajabila. Reclamanta U. E. D. a declarat recurs in termen împotriva sentinței, solicitând modificarea sentinței mai sus menționate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, respectiv instituirea sechestrului judiciar asupra unui număr de 22.320.000 acțiuni, care reprezintă cota de 40% din acțiunile bunuri comune existente în proprietatea pârâtului U.
B. . la S.C. DEPOZITARUL CENTRAL S.A. sau la orice participant la sistemul Depozitarului Central, acțiuni emise de către Banca Transilvania, până la finalizarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ de pe rolul Judecătoriei C. -N., având drept obiect partaj bunuri comune/lichidare regim matrimonial, înscrierea sechestrului judiciar în registrul de valori al
DEPOZITARUL CENTRAL SA,cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
In motivare a susținut, in esență, următoarele motive de netemeinicie și nelegalitate a sentinței atacate:
averea părților este impresionantă, compusă din multiple bunuri imobile (construcții, terenuri), bunuri mobile (acțiuni, bani din conturi bancare, părți sociale, autoturisme) și se află la dispoziția exclusivă a pârâtului, reclamanta fiind privată de accesul la bunurile mobile.
- pârâtul a recunoscut, prin întâmpinarea depusă la acțiunea de partaj în timpul căsătoriei, că reclamanta are o cotă de 40% din averea comună, ca atare sechestrarea unei cote de 40% din acțiuni este o cotă recunoscută
nu este necesară individualizarea acțiunilor, care nu au serie și număr, fiind deci bunuri de gen și nu este necesar nici să se afle numărul exact al acțiunilor existente deoarece cererea se raportează la numărul și valoarea indicată de reclamantă care sunt mai mici decât cele indicate de subsemnatul
instanța are posibilitatea de a numi un administrator sechestru (art.600 C.proc.civ, art. 1 din Dispunerea de măsuri nr. 18/_ și art.971 alin.3 și
4 din Regulamentul CNVM) care să administreze acțiunile sechestrate, acesta putând fi chiar un terț, chiar SC DEPOZITARUL CENTRAL SA, fiind însă necesar ca în dispozitivul hotărârii să se menționeze "participant la sistemul Depozitarului Central" pentru a viza orice posibil mandatar
pârâtul a înstrăinat masiv o cantitate semnificativă de acțiuni, jucând la bursă prin investiții riscante, existând astfel un pericol iminent care ar prejudicia dreptul de proprietate al reclamantei, scăzând astfel cantitatea masei partajabile
Cu privire la cauțiune, dacă i se va admite cererea, recurenta solicită ca instanța să nu o oblige la plata vreunei cauțiuni deoarece o astfel de obligație ar fi neconvențională, i s-ar bloca accesul la justiție (suma ce s-ar constitui drept cauțiune fiind prea mare față de posibilitățile financiare ale acesteia) și oricum subsemnatul nu aș fi prejudiciat, doar 40% din acțiuni ar fi indisponibilizate, protecție multiplicată prin prezența administratorului-sechestru; în plus, măsura sechestrului judiciar contribuie și la instituirea unei relative echități între părți în cauză.
Intimatul U. B. a formulat întâmpinare la recursul reclamantei, prin care a solicitat
respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea poziției sale procesuale, intimatul a susținut netemeinicia motivelor de recurs, arătând că nu s-a demonstrat că ar fi înstrăinat acțiunile sau că a pierdut din aceste investitii investitii riscante sume importante la bursă, nu s-a făcut dovada existenței unei temeri justificate că ar avea un comportament neglijent față de aceste bunuri ori că aș intenționa sustragerea lor, cererea este lipsită de un avantaj practic fiindcă prețul acțiunilor înstrăinate este înregistrat în evidențe, astfel că sumele obținute vor putea fî incluse în masa partajabilă
Trebuie să se observe că cererea reclamantei nu este complet formulată, căci nu solicită numirea unui administrator-sechestru și nu arată care ar fi această persoană. Chiar dacă în cuprinsul motivelor de recurs se aduce în discuție posibilitatea instanței de numire a unui administrator-sechestru și necesitatea folosirii unui termen general, de "participant la sistemul Depozitarului Central", reclamanta arată că poate fi numit orice terț, fără a specifica în cadrul petitelor acțiunii ce anume solicită.
Indisponibilizarea unei cote din acțiuni nu produce efecte asupra lipsei de bani a reclamantei ori asupra accesului acesteia la bunurile comune, acestea neputându-se constitui în argumente pertinente pentru susținerea cererii de instituire a sechestrului și evident nu se pot constitui nici drept critici aduse Hotărârii instanței de fond.
Argumentul recunoașterii din partea sa a cotei de 40% din averea comună nu este un argument pertinent și este greșit interpretat de reclamantă.
Așa cum s-a arătat în fața instanței de fond, poziția sa procesuală a în cadrul acțiunii de partaj este aceea că deține o cotă de 60% parte, iar reclamanta o cotă de 40% parte din comunitatea matrimonială care în prezent nu este sistată încă.
Nefiind sistată, nu se poate afirma că reclamanta deține o cotă de 40% din acțiuni. Nefiind sistată, nu se poate afirma că dacă subsemnatul i-s-a recunoscut reclamantei cota de 40% din avere înseamnă că în lotul ei se vor include 40% din numărul acțiunilor. Averea comună este compusă din bunuri mobile și imobile.
Altfel spus, 40% din avere nu echivalează cu 40% din acțiuni. Deci, subsemnatul nu s-a recunoscut reclamantei 40% din acțiuni - această chestiune se leagă de compunerea loturilor, nu de mărimea cotei de contribuție.
Nefiind sistată, nu se poate afirma că indisponibilizarea unui număr de acțiuni nu mă prejudiciază.
Se solicită instituirea sechestrului asupra cotei de 40% din acțiunile deținute la data de_ . Apreciază că nu se poate institui măsura sechestrului judiciar asupra unei universalități de bunuri ce a existat în trecut, la un moment dat, indiferent dacă această universalitate mai există sau nu în prezent cu conținutul din_ . Nu se pot deci asigura, pe calea sechestrului, bunuri care au existat în trecut ori bunuri care vor exista în viitor, nici individual determinate, nici universalități. Este imposibil a indisponibiliza în prezent acțiunile existente în_, chiar sub forma unei cote părți.
Referitor la administratorul-sechestru, nu se arată cine este terțul care va cunoaște cum să le administreze, să le conserve, care va cunoaște când să le tranzacționeze sau nu, după o autorizarea prealabilă cerută și obținută la momentul oportun.
Recurenta doar arată că acesta poate fi SC DEPOZITARUL CENTRAL SA, fără a solicita aceasta în mod expres, putând fi chiar și orice alt terț față de părțile din dosar.
Acțiunile deținute sunt doar cele emise de Banca Transilvania. Valoarea acestora - de unde și volatilitatea lor - este diferită de la o zi la alta, depinzând în totalitate de situația existentă pe piață - fluctuația cursului sau chiar încetinirea procesului de transformare a activelor financiare în lichidități. O dată cu scăderea pieței datorită crizei economice, evident că și valoarea unei acțiuni a scăzut, iar pierderile rezultă de aici, acesta fiind un factor obiectiv și notoriu.
Blocarea unui număr de acțiuni ar putea duce la diminuarea averii comune, iar cu cât numărul acțiunilor blocate este mai mare, cu atât diminuarea ar fi mai gravă, din pricina devalorizării acțiunilor.
Este o chestiune de oportunitate. Conservarea acțiunilor poate profita sau dăuna comunității matrimoniale de bunuri și ne poate avantaja ori prejudicia pe amândoi. Eu nu sunt dispus să îmi asum acest risc, iar faptul că reclamanta este dispusă să își asume acest risc pe seama averii ambilor îmi poate produce prejudicii irecuperabile cu atât mai mult cu cât subsemnatul apreciez că dețin o cotă mai mare din averea comună.
Nu s-a înstrăinat acțiuni, contrar celor afirmate, fără suport probator, de recurentă.
Transformarea în bani a unor acțiuni a fost urmată de virarea banilor în conturi bancare (o chestiune de bună-credință), care nu poate fi calificată drept un comportament neglijent. Anexăm adresa nr. 1510/_ emisă de Banca Transilvania SA, adresă depusă de reclamantă la dosarul de partaj (despre al cărei conținut are cunoștință). Și, așa cum reține instanța de fond, prețul acțiunilor este înregistrat în evidențele SC DEPOZITARUL CENTRAL SA astfel că sumele obținute vor putea fi incluse în masa partajabilă.
Așadar luarea măsurii nu este necesară, așa; cum corect a decis Judecătoria Cluj-Napoca, ba mai mult poate fi extrem de prejudiciabilă deoarece deși se conservă bunul, ceea ce importă în cazul acțiunilor este valoarea lor care printr-o astfel de măsură nu se conservă.
Cu privire la cauțiune, arătăm că scopul cauțiunii, în cazul judecării unei cereri de instituire a sechestrului judiciar-este de a acoperi un eventual prejudiciu adus subsemnatului. Așa cum s-a arătat consider că instituirea sechestrului judiciar poate să aducă prejudicii comunității matrimoniale, iar în virtutea cotei mele solicitate, de 60% din avere, îmi poate aduce prejudicii mai mari decât reclamantei. Este evident că există un raport direct proporțional între valoarea acțiunilor și valoarea comunității matrimoniale, astfel încât instituirea măsurii asigurătorii afectează masa de împărțit a bunurilor comune, ducând la diminuarea ireparabilă a acesteia. M. ive pentru care consideră că este neîntemeiată cererea de a nu fi obligată la plata vreunei cauțiuni, în caz de modificare a hotărârii instanței de fond și admiterii cererii.
Analizând recursul prin prisma motivelor si apărărilor invocate, a actelor aflate la dosar si a dispozițiilor legale relevante, tribunalul constată netemeinicia recursului declarat in cauză, față de următoarele considerente:
Măsura sechestrului judiciar este o măsură asiguratorie, menită să conserve dreptul solicitantului asupra bunului cu privire la care există un litigiu, sau cu privire la care există temerea că va fi sustras, distrus, alterat de posesorul său actual, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 598 și 599 Cod civil.
Astfel fiind, dacă măsura nu este necesară pentru conservarea dreptului sau nu există temerea pierderii, deteriorării sau alterării lucrului, măsura sechestrului judiciar nu este admisibilă.
Astfel fiind, motivul invocat de recurentă, in sensul că cea mai mare parte din averea impresionantă a părților compusă din multiple bunuri imobile (construcții, terenuri), bunuri mobile (acțiuni, bani din conturi bancare, părți sociale, autoturisme) și se află la dispoziția exclusivă a pârâtului iar recurenta este privată de accesul la bunurile mobile, este irelevantă, căci așa cum am arătat, rostul acestei măsuri este de a conserva bunul, nu de a restabili echitatea între părți, care ar trebui să se realizeze in procesul de fond.
Iar in speță reclamanta recurentă nu a făcut dovada că sunt îndeplinite condițiile arătate mai sus.
Referitor la condițiile art. 599 Cod pr.civ deși a susținut că pârâtul a înstrăinat un număr important de acțiuni sau că face tranzacții bursiere foarte riscante și există riscul de a pierde sume mari de bani prin aceste tranzacții, nu și-a dovedit susținerile. Nu a dovedit de asemenea că pârâtul este un prost administrator al averii, că a dat dovadă de neglijență sau nepricepere in gestionarea acțiunilor.
Pârâtul a recunoscut transformarea in bani a unui număr de acțiuni, insă a arătat că suma obținută din vânzare a fost depusă la bancă.
Singură înstrăinarea la un moment dat a unui număr de acțiuni de către pârât nu este suficientă pentru a concluziona că pârâtul urmărește diminuarea patrimoniului comun supus partajului, căci sunt situații in care vânzarea este impusă de evoluția valorii acțiunilor pe piața bursieră, căci in perioade in care valoarea acțiunilor este in scădere constantă și accentuată, există riscul pierderii investiției.
Pentru a concluziona in sensul arătat de recurentă ar trebui să se demonstreze că înstrăinarea acțiunilor a fost o afacere păgubitoare pentru patrimoniul comun.
Referitor la condițiile prev. de art. 598 Cod pr.civ, prima instanță a concluzionat corect că măsura sechestrului judiciar nu este necesară pentru conservarea bunului.
Aceasta întrucât valoarea acțiunilor este doar o parte din masa bunurilor supuse partajului. Valoarea acțiunilor la data instrăinării poate fi determinată din datele furnizate de SC DEPOZITARUL CENTRAL SA, și poate fi adusă la masa de împărțit.
De asemenea, dacă in mod fraudulos sau neglijență gravă, fără a avea acordul reclamantei, pârâtul a vândut acțiunile dezavantajos pentru patrimoniul comun, in temeiul disp. art. 345 alin 4 Cod civil, recurenta este îndreptățită să ceară cu titlu de daune interese, diferența dintre valoarea la care au fost vândute acțiunile și valoarea acțiunilor de la momentul partajului .
Astfel, dreptul reclamantei este conservat, fără a fi necesară indisponibilizarea acțiunilor.
Dimpotrivă, măsura solicitată poate fi păgubitoare pentru patrimoniul supus partajului, căci acțiunile au o valoare fluctuantă, iar in situația in care valoarea lor este in scădere, fiind indisponibilizate, nu vor putea fi vândute pentru a evita paguba.
Desemnarea unui administrator judiciar nu rezolvă acest inconvenient major, căci potrivit art. 600 alin 3 Cod pr.civ, administratorul sechestru poate face acte de conservare sau de administrare, nu poate face acte de dispoziție, cum este vânzarea.
Prin prisma considerentelor expuse, recursul reclamantei a fost apreciat neîntemeiat, si in consecință va fi respins, păstrându-se in întregime sentința atacată.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de către reclamanta U. E.
D.
în contra Sentinței civile nr. 10829 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Octombrie 2013.
Președinte, F. S. B. | Judecător, C. -V. B. | Judecător, D. T. |
Grefier, G. P. |
Red. CB/dact CB _
| ← Încheierea civilă nr. 241/2013. Sechestru judiciar. Minori şi... | Încheierea civilă nr. 567/2013. Sechestru judiciar. Minori şi... → |
|---|
