Decizia civilă nr. 45/2013. Încredinţare minor
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr. 45/A
Ședința publică din 07 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. M. H.
J. ecător D. T.
G. ier A. Sas
Pe rol fiind soluționarea apelului civil formulat de reclamanta B. S.
, domiciliată în Strâmtura nr. 523, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 462/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect încredințare minor.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta B. S.
, sunt lipsă intimații H. F., G. V. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care, se constată depuse la dosar prin serviciul registraturii, întâmpinare din partea intimatului G. V., precum și cerere de judecare a cauzei în lipsă din partea reprezentantei intimatului G. V., care anexează împuternicire avocațială și chitanța nr. 27/_ .
Se comunică, în ședință publică, un exemplar din întâmpinare apelantei care nu solicită amânarea cauzei pentru studiul întâmpinării.
Instanța pune în discuție, raportat la prevederile art. 129 Cod procedură civilă, dacă sunt cereri în probațiune de formulat.
Apelanta B. S. arată că nu înțelege să formuleze cereri în probațiune.
T. constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra apelului.
Apelanta B. S. solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat în scris. Nu solicită cheltuieli de judecată în apel.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
După strigarea cauzei dar înainte de încheierea ședinței de judecată se prezintă avocat în substituire Ona D. M. pentru intimatul G. V., sens în care instanța redeschide dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului și reprezentantei intimatului G. V. .
Reprezentanta intimatului, G. V. solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată în apel.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Prin sentința civilă nr. 462/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta B. S. în contradictoriu cu pârâții H. F. și G. V., având ca obiect încredințare minor și stabilirea pensiei de întreținere și s-a încredințat reclamantei B. S. spre creștere și educare minora G. A.
-M., născută la_ în Sighetu Marmației.
În temeiul art.94, alin.3 din C.fam. a fost obligată pârâta Hârb F. la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 168 lei lunar și pârâtul G. V. la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 168 lei lunar, raportat la venitul minim pe economie, începând cu data introducerii acțiunii, până la majorat sau noi dispoziții, nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele considerente: prin acțiunea introdusă la Judecătoria Dragomirești, reclamanta a solicitat ca instanța să dispune încredințarea minorei spre creșterea și educarea ei, cu obligarea pârâților la plata pensiei de întreținere pe seama minorei în funcție de salariul minim pe economie. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Din Ancheta socială nr. 2904 din_ a rezultat că minora G. A.
M. se află la bunica din partea mamei care se ocupă de creșterea și îngrijirea ei. Tatăl ei nu i-a plătit pensia de întreținere, iar mama acesteia s-a recăsătorit și nu locuiește cu minora, doar o mai vizitează din când în când.
Raportat la probele testimoniale administrate în cauză, față de comportamentul părinților, și ținând cont mai ales de interesul superior al minorei instanța a considerat că este necesar ca aceasta să fie încredințată spre creștere și educare bunicii materne, la care a locuit de când s-a născut și care poate să-i ofere toate condițiile materiale și morale și afective necesare unei dezvoltări armonioase.
Potrivit Art. 90 din Codul Familiei "În cazul în care mai multe dintre persoanele prevăzute în art. 89 sunt obligate să întrețină aceeași persoană, ele vor contribui la plata întreținerii, proporțional cu mijloacele ce au. Cel care a plătit întreținerea se poate întoarce împotriva celorlalți obligați pentru partea fiecăruia.";
Atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere moral, orice părinte trebuie să fie conștient că este obligat la întreținerea copiilor săi și fără să existe vreo hotărâre prin care să fie obligat la aceasta, sau să se dispună majorarea pensiei de întreținere. Obligativitatea plății pensiei de întreținere a unui minor are caracter continuu, pentru că acesta are nevoie zi de zi de întreținere.
Obligația de întreținere a părinților față de copilul lor minor nu este solidară deoarece nu a fost prevăzută expres de lege (art. 1041 C. civil).
Această obligație produce unele efecte asemănătoare cu solidaritatea, fiind o obligație in solidum.
Instanța de fond a considerat că ambii părinți sunt obligați în comun la întreținere (art. 101 și art. 107 C. familiei), contribuind fiecare proporțional cu mijloacele sale. În raporturile dintre părinți și copiii minori, fiecare părinte este ținut pentru tot și poate fi urmărit pentru întreaga întreținere, rămânând apoi ca prin acțiunea în regres să ceară de la celălalt părinte partea ce-i revine în suportarea întreținerii. Consecința acestui fapt este că dacă unul dintre părinți nu are mijloace materiale pentru a acorda întreținere copilului, atunci celălalt părinte este obligat să suporte în întregime obligația de întreținere.
Cuantumul obligației de întreținere se determină potrivit cu nevoia celui care o solicită și cu mijloacele celui care urmează a o plăti (art. 94, alin. 1 C. Familiei). În stabilirea cuantumului întreținerii trebuie să se țină seama de mijloacele ambilor părinți, deoarece ambii sunt debitorii obligației de întreținere.
Avându-se în vedere că nu s-au dovedit în cauză veniturile pârâților, cuantumul pensiei de întreținere s-a stabilit raportat la venitul minim pe economie, adică 670 lei și ținând cont de dispozițiile art. 94, alin. 3 din Codul Familiei. Cheltuieli de judecată nu s-au acordat deoarece nu s-au cerut.
Împotriva sentinței civile nr. 462/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, în termenul prevăzut de art. 284 Cod procedură civilă a declarat apel apelanta B. S., solicitând schimbarea în parte a sentinței civile nr. 462/_ a Judecătoriei Dragomirești în ceea ce privește cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii de apel se arată că prima instanță nu a acordat cheltuielile de judecată efectuate de către apelantă și reține că apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Apelanta critică doar sub acest aspect sentința atacată, arătând că a efectuat următoarele cheltuieli de judecată în fața primei instanțe: 700 lei onorariu de avocat și 100 lei pentru ziua de muncă a celor doi martori, în total 800 lei cheltuieli de judecată.
Cererea de apel nu este motivată în drept.
Intimatul G. V. a depus întâmpinare la cererea de apel, solicitând respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în apel.
Analizând sentința civilă nr. 462/_ a Judecătoriei Dragomirești prin prisma cererii de apel formulate și în conformitate cu dispozițiile art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul arată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Singura critică formulată de către apelantă la adresa sentinței civile nr. 462/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._ se referă la neacordarea cheltuielilor de judecată solicitate de aceasta la soluționarea cauzei în primă instanță.
Apelanta afirmă că ar fi solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei, reprezentând: onorariu de avocat de 700 lei și ziua de muncă pentru cei doi martori audiați: 100 lei.
Potrivit art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Prima instanță reține însă că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată - fila 26 verso din dosarul Judecătoriei Dragomirești.
În apel apelanta nu a dovedit că a solicitat cheltuieli de judecată în fața primei instanțe. Or, cheltuielile de judecată se acordă numai la cerere.
Mai mult, aceste cheltuieli de judecată nu au fost dovedite. La dosar nu s-a depus chitanța atestând achitarea onorariului avocațial în sumă de 700 lei pretins a fi achitat. De asemenea, nu există nici dovada solicitării de către martori de a fi plătiți pentru deplasarea la instanță și ziua de muncă, respectiv probe vizând cuantumul sumei solicitate pentru aceștia.
Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul o va obliga pe apelantă la plata către intimatul G. V. a sumei de 400 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat justificat cu împuternicire avocațială și chitanța depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de către apelanta B. S., domiciliată în comuna Strâmtura nr. 523 jud. M., împotriva sentinței civile nr. 462/_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, pe care o menține.
Obligă pe apelanta la plata către intimatul G. V., domiciliat în sat S. nr. 799, jud. Timiș a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi, 07 martie 2013.
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER |
H. D. Mihalea | Ț. D. | Sas A. |
Red.DȚ _
Tred. A.S/_ - 5 ex
J. ecător al fond V. E. Gavriș T.
| ← Decizia civilă nr. 3821/2013. Exercitarea autorităţii părinteşti | Încheierea civilă nr. 143/2013. Îndreptare eroare materială.... → |
|---|
