Decizia civilă nr. 347/2013. Exercitarea autorităţii părinteşti
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILA Nr. 347/A/2013
Ședința publică din 02 Iulie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE: F. S. B.
JUDECĂTOR: D. T. GREFIER: E. C.
Pe rol este pronunțarea cauzei de Minori și familie privind apelul declarat de pe apelant M. V. F. împotriva Sentinței civile nr. 1286
/_, pronunțată în dosar nr._, privind și pe intimat S. O.
P., autoritate tutelară A. T. D. C. C. LOCAL T., având ca obiect, exercitarea autorității părintești .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
T. ul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților, au fost consemnate în Încheierea ședinței publice din data de_, care face parte integrantă din prezenta decizie.
T. UL
Prin Sentința civilă nr. 1286 /_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., s-a admis, in parte, acțiunea civilă formulată de reclamantul, M. V. F., în contradictoriu cu parata, S. O. P. si cu A. T. T. .
S-a stabilit domiciliul minorului, M. Florian Nicolae, născut la data de_, la reclamantul, M. V. F., autoritatea părintească urmând a fi exercitată în comun de ambii părinți.
S-a dispus sistarea pensiei de intretinere stabilite in sarcina reclamantului si in favoarea minorului, M. Florian Nicolae, prin Sentința civila nr. 1328/2010 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul civil nr._, incepand cu data introducerii actiunii, respectiv incepand cu data de_ .
A fost obligată parata la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 125 lei în favoarea minorului, M. Florian Nicolae, născut la data de_, începând cu data de_ și până la majoratul minorului sau noi dispoziții ale instanței.
S-a respins cererea cu privire la obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, părțile au fost căsătorite, căsătoria lor fiind desfăcută prin Sentința civila nr. 1328/2010 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul civil nr._ . Prin aceeași sentință minorii, M. Florian Nicolae, nascut la data de_, si M. Carina M., nascuta la data de_, rezultati din căsătoria părților au fost încredințati spre creștere și educare
paratei, iar reclamantul a fost obligat la plata pensiei de întreținere în cuantum de cate 100 lei pentru fiecare minor (in total 200 lei lunar).
În prezent, minorul, M. Florian Nicolae, locuiește împreună cu reclamantul în mun. T., str. C., nr. 11, jud. Cluj.
In ceea ce priveste cererea reclamantului cu privire la exercitarea autoritatii parintesti exclusive asupra minorului, M. Florian Nicolae, instanta constata ca potrivit art. 397 Noul cod civil prevede ca după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel, iar potrivit art. 398 al. 1 din Noul Cod civil, dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți. In acelasi sens, prevederile art. 503 Noul Cod civil, prevad ca parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca.
Astfel, principiul general stabilit de Noul Cod civil este acela ca autoritatea parinteasca sa se exercite de ambii parinti in caz de divort si numai in situatii deosebite, cand interesul superior al copilului impune altfel si daca exista motive temeinice, instanta a dispus incredintarea copilului minor in favoarea unuia dintre parinti, renuntandu-se la exercitarea in comun de ambii parinti a autoritatii parintesti. D. perspectiva noii reglementari, instanta a constatat ca in prezenta cauza nu exista motive intemeiate pentru ca autoritatea parinteasca sa revina doar unuia dintre parinti. In consecinta, instanta a dispus ca autoritatea parinteasca sa revina in comun ambelor parti.
In temeiul art. 400 Noul Cod civil, avand in vedere ca minorul si-a manifestat dorinta de a locui impreuna cu reclamantul, precum si faptul ca ambele parti au fost de acord ca minorul sa locuiasca la domiciliul reclamantului, iar din ancheta sociala (f. 20-22) rezulta ca reclamantul ofera un mediu sigur pentru dezvoltarea optima ulterioara a minorului, instanta a stabilit domiciliul minorului la domiciliul reclamantului.
Având în vedere soluția ce urmează a se dispune cu privire la stabilirea domiciliului minorului, instanța a dispus sistarea pensiei de întreținere la care a fost obligat reclamantul in favoarea minorului, M. Florian Nicolae, prin Sentința civila nr. 1328/2010 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul civil nr._, incepand cu data introducerii actiunii, respectiv incepand cu data de_ .
In consecinta, având în vedere modalitatea de încredințare a minorului precum și faptul că fiecare minor trebuie să beneficieze în mod egal de contribuția părinților, instanta a obligat pe parata la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 125 lei în favoarea minorului, M. Florian Nicolae, născut la data de_ . La stabilirea pensiei de întreținere instanța a avut în vedere venitul minim brut pe economia națională, de 750 lei lunar, precum și faptul că parata mai are un copil minor în întreținere, respectiv pe minora M. Carina M. .
De asemenea, cu privire la data nasterii obligatiei de plata a pensiei de intretinere stabilite in sarcina paratei, instanta a avut in vedere ca prin Sentinta nr. 3167/2012 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr. _
, s-a admis actiunea in tagada paternitatii formulata de catre parata, constatandu-se ca este cu neputinta ca reclamantul sa fie tatal minorei M. Carina M. . Sentinta nr. 3167/2012 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._ a ramas irevocabila la data de 0_ .
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul M. V.
F.
, solicitând modificarea hotărârii în sensul exercitării autorității părintești numai de către tată.
În motivare se arată că fosta soție a făcut adulter, în perioada căsătoriei a furat, a mințit, a alungat minorul de la domiciliul său, iar apoi l- a înscris în cls. A XI-a la un liceu tehnic în Sibiu pentru a sta internat. Atât timp cât minorul a fost în custodia mamei, aceasta nu s-a interesat de pregătirea școlară, minorul lipsind de la școală, rămânând și corigent în fiecare an. D. luna august minorul locuiește la el, a fost transferat la un colegiu în localitatea T., având rezultate bune în învățătură.
Nu vede nici un motiv și nu este în interesul copilului ca autoritatea părintească să fie exercitată de ambii părinți.
În drept, cererea nu a fost motivată.
Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare
, însă în ședința publică a arătat că este de acord cu admiterea cererii, motivat de faptul că nu poate să se înțeleagă sub nicio formă cu apelantul și ca urmare nu poate să îi dea o educație copilului.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, tribunalul reține următoarele
:
Prin adoptarea Noului cod civil aflat în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, optica legiuitorului cu privire la exercitarea autorității părintești s-a schimbat radical față de dispozițiile cuprinse în fostul Cod al familiei.
De principiu, art. 397 Cod civil stabilește că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel. Acest text legal a adoptat. soluția modernă, potrivit căreia, după divorț, autoritatea părintească nu se scindează între părinți ci se exercită de aceștia împreună, astfel cum prevede art. 18 pct. 1 din Convenția cu privire
la drepturile copilului, ratificată prin Legea 18/1990.
Așadar, autoritatea părintească se exercită și după divorț de ambii părinți în comun, ceea ce înseamnă că drepturile și îndatoririle părintești
care privesc atât persoana copilului, aparțin în continuare în mod egal ambilor părinți.
Excepția este reglementată în art. 398 Cod. Civil, când există motive întemeiate, și măsura are în vedere interesul superior al copilului.
În ceea ce privește "; motivele întemeiate ";, legiuitorul lasă nedefinită această noțiune, urmând a fi stabilit în fiecare caz în parte existența acestora.
D. probele administrate în fața instanței de fond, precum și în apel, susținerile invocate în cuprinsul motivelor de apel nu sunt probate. Existența unor divergențe între cei doi părinți nu constituie și nu pot justifica aprecierea existenței unor motive întemeiate.
Motivele întemeiate trebuie să privească relația dintre părinți și copil și nu dintre părinți și pe deasupra se impune ca relațiile dintre copil și părinte să nu fie în detrimentul interesului superior al copilului.
Înscrierea copilului la o anumită școală, cu un anumit profil este un aspect ce privește exercitarea autorității părintești, însă în situația în care cei doi părinți au neînțelegeri între ei cu privire la modul de exercitare al autorității părintești, oricare dintre părinți se poate adresa instanței de tutelă pentru tranșarea acestora, potrivit art. 486 N C.civ.
În conținutul noțiunii de exercitare a autorității părintești intră și obligația părintelui de a veghea la creșterea și educarea minorului, obligație care trebuie exercitată în mod activ, indiferent de poziția celuilalt părinte.
În realizarea interesului superior al minorului este de urmărit de către fiecare părinte o implicare cât mai mare, astfel încât acțiunea coordonată a celor doi, să aibă cele mai bune consecințe asupra evoluției copilului.
Nu este în interesul superior al minorului ca printr-o procedură declanșată de un părinte împotriva celuilalt părinte, un părinte să se derobeze de aceste atribuții prin simpla achiesare la pretențiile formulate. De altfel, legiuitorul nu a avut în vedere cu privire la acest aspect posibilitatea ca instanța să ia act de înțelegerea părților, așa cum de exemplu a reglementat în alte privințe, respectiv: locuința copilului după divorț (art. 400), stabilirea contribuției de întreținere.
Faptul că pe perioada cât minorul s-a aflat la tată și a fost înscris într- un colegiu din loc. T., unde a obținut rezultate bune la învățătură nu constituie un argument în aprecierea că exercitarea autorității părintești se impune a se realiza pe viitor doar de către tată.
De asemenea, existența unor relații mai puțin apropiate între mamă și copil la acest moment nu constituie un argument în sine, întrucât acestea cu concursul ambelor părți nu pot evolua. Faptul că pârâta în timpul căsătoriei a întreținut relații extraconjugale din care au rezultat copii față de care paternitatea tatălui a fost infirmată, nu constituie un motiv întemeiat din perspectiva Codului civil în ceea ce privește exercitarea pe viitor a autorității părintești.
Pentru aceste considerente, va respinge apelul declarat de reclamantul
V. F. împotriva Sentinței civile nr. 1286/_, pronunțată de Judecatoria T. în dosar nr._, pe care o va păstra în întregime.
În fața instanței de apel nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamantul M. V. F. împotriva Sentinței civile nr. 1286/_, pronunțată de Judecatoria T. în dosar nr._, pe care o păstrează în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
S. B.
Judecător,
T.
Grefier,
C.
Red.dact.D.T./C.Ț.
4 ex/_
Jud.fond.SA
| ← Decizia civilă nr. 93/2013. Exercitarea autorităţii părinteşti | Decizia civilă nr. 146/2013. Exercitarea autorităţii părinteşti → |
|---|
