Decizia civilă nr. 515/2013. Stare civilă
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 515/2013
Ședința publică de la 22 Octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. | S. | B. |
Judecător D. | T. | |
Grefier G. | P. |
S-a luat spre examinare apelul promovat de către pârâții C. LOCAL AL M. T., PRIN P. - D. DE E. A P., M.
Z. PRIN P., S. C. M. DE U. T., C. LOCAL AL M.
Z. PRIN P. și D. G. DE A. S. ȘI P. C. T. în contra Sentinței civile nr. 4860 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații reclamanți RUS I. A. și RUS C. E. și pe intimații pârâți M. T. PRIN P. și C. LOCAL AL M. T., PRIN P., având ca obiect stare civila.
La apelul nominal făcut în ședința publică de la ora 10:00 stabilită pentru prezența procurorului, a răspuns intimatul reclamant Rus I. A. personal și asistat de mandatar Feher Cosmin Dan, cu procura specială autentificată la fila 75 dosar, lipsind celelalte părți. Ministerul Public este reprezentat de procuror Romana M. Grădinariu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.
Procedura legal îndeplinită.
Tribunalul constată că prezenta cauza s-a repus pe rol având in vedere că s-a constatat necesitatea prezenței reprezentantului Parchetului C. . Având în vedere că acest incident se acoperă prin prezența doamnei procuror, solicită părților să arate dacă au alte cereri sau excepții.
Mandatarul intimatului reclamant arată că nu are alte cereri sau excepții prealabile.
Procuror de ședință Romana M. Grădinariu arată de asemenea că nu are cereri sau excepții prelabile.
Față de lipsa cererilor în probațiune, Tribunalul declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul intimatului reclamant arată că își menține concluziile de la termenul din 10 septembrie 2013.
Procuror de ședință Romana M. Grădinariu pune concluzii de respingere ca neîntemeiate a căilor de atac formulate de instituțiile pârâte atât sub aspectul stabilirii cadrului procesual care a fost clarificat din luna iunie 2012 de către prima instanță în mod corect în opinia sa, cât și cu privire la întrunirea elementelor și condițiilor răspunderii civile delictuale. Solicită instanței să observe că în memoriile cuprinzând motivele de apel fiecare instituție își susține lipsa propriei culpe însă invocă culpa celeilalte instituții. Solicită deci a se constata ca fiind temeinică și legală sentința de fond și respingerea căii de atac.
Tribunalul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 4860 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a admis in parte acțiunea civila precizata formulata de reclamanții RUS I. A. si RUS C. E. împotriva paraților M. T., prin P., C. LOCAL AL M. T., prin
P., M. Z., prin P. si C. LOCAL AL M. Z. ,prin P. ,
D. G. DE A. S. SI P. C. D. DE E. A P. DIN CADRUL C. LOCAL AL M. T., S. C. M. DE U.
T. si in consecința: a constatat ca filiația minorului Rus Andrei, născut la data de_ a fost greșit stabilita, reclamanții nefiind părinții biologici a copilului.
A dispus rectificarea certificatului medical constatator al născutului viu nr. 145/P din_ eliberat de S. C. "Dr. Dumitru Popescu"; T. in sensul radierii datelor reclamanților de la rubrica "Date privind părinții";.
A dispus rectificarea actului de naștere a minorului Rus Andrei nr.791 din 16 februarie 2004 emis de C. Local al mun. T., in sensul radierii numelui si prenumelui reclamanților de la rubrica "Date privind părinții";.
Au fost obligați parații, in solidar, la plata sumei de 20.000 lei reprezentând daune morale, in favoarea reclamanților. Au fost obligați parații, in solidar, la plata sumei de 3560 lei reprezentând cheltuieli de judecata, in favoarea reclamanților.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut
în baza raportului de expertiză medico-legală examen ADN că minorul Rus Andrei nu poate avea ca părinți reclamanții, filiația fiind greșit stabilită față de aceștia.
In ceea ce privește antrenarea răspunderii civile delictuale a paraților, instanța apreciază ca aceasta poate fi antrenata, fiind întrunite cele 4 condiții: fapta ilicita, prejudiciul creat, raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si existenta culpei (indiferent de forma acesteia: intenție sau neglijenta).
Astfel, fapta culpabila a paraților consta in aceea ca deși au avut cunoștința ca datele de identificare declarate de mama care si-a abandonat copilul nu corespund cu cele ale reclamanților, au completat actele cu datele acestora. In acest sens, instanța arata ca este inacceptabil ca prepușii C. Local al mun. Z. si a M. Z. (persoana juridica cu patrimoniu) sa furnizeze datele unei persoane pe considerentul ca "datele acesteia coincid aproape in totalitate"; deși au constatat ca prenumele uneia este C. iar a celeilalte este C. E., data nașterii uneia este_ iar a alteia_, prenumele părinților nu coincid sub nicio forma, după cum nu coincid nici numele de familie, R. respectiv Rus si nici al soților D. respectiv I. A.
. In baza acestor aproximări, acceptate nelegal si netemeinic de către ceilalți parați, prin prepușii lor, s-au întocmit actele minorului, respectiv completat certificatul constatator al născutului viu, de către S. C. "Dr. Dumitru Popescu"; T. si comunicarea actelor si înscrierea actului de naștere, cu menționarea reclamanților, in calitate de părinți, de către ceilalți parați, prin prepuși, D. G. de A. S. si P. C. T., M. T. ,
C. Local al mun. T., D. de evidenta a persoanelor din cadrul C. Local al mun. T. .
Prin acest demers al paratilor, s-a creat un prejudiciu de imagine reclamantilor, ei fiind nevoiti sa formuleze prezenta actiune pentru a se putea reglementa situatia juridica a filiatiei si a o aduce in parametrii
realitatii, raportul de cauzalitate fiind evident intre fapta si prejudiciu precum si culpa concurenta a paratilor la crearea prezentei stari de fapt si juridice.
Sub aspectul cuantumului daunelor solicitate de catre reclamanti, instanta a apreciat ca supraestimat, depasind cu mult realitatea, tinand cont de cuantumul daunelor morale care se acorda atat de catre instantele romane cat si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
In acest sens, instanta a subliniat ca un cuantum de 200.000 euro nu s-au acordat nici in cauzele penale care au avut ca si consecinta decesul persoanelor foarte apropiate ( rude de gradul I sau sot/sotie) iar numarul victimelor a fost ridicat.
Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a exprimat deseori in sensul ca recunoasterea de catre instanta a temeiniciei solicitarilor reclamantilor reprezinta un element suficient de satisfactie, neimpunandu-se acordarea de daune morale sau cuantumul acestora trebuie sa fie doar simbolic.
In prezenta cauza, desi reclamantii au sustinut ca situatia a creat familiei lor un prejudiciu moral ireparabil, tulburand grav echilibrul emotional al familiei, creand suspiciuni intre ei in ceea ce priveste increderea in relatiile conjugale si de fidelitate existente, ajungand la un moment dat in prag de divort, fiind afectata imaginea lor de parinti in fata propriilor copii dar mai ales prestigiul de care se bucura; in societate si la locul de munca, prin proba testimoniala administrata nu a rezultat sub nicio forma gravitatea pe care reclamantii au vrut sa o dea.
Astfel, cei doi martori audiati, amandoi colegi de serviciu cu reclamantii, au relatat ca intr-adevar au existat discutii dar acestea vizau modalitatea de rezolvare a situatiei si costurile legate de proces. Aspectele legate de "infidelitatea reclamantului"; sunt nefiresti in conditiile in care ambii soti au fost mentionati ca si parinti ai minorului si nu doar reclamantul, iar confuziile au plecat de la numele reclamantei si nicidecum al reclamantului, care a ajuns sa fie mentionat ca tata, in baza prezumtiei legale de paternitate, ca efect al casatoriei ( sotul mamei fiind prezumat legal ca este tatal copilului). Asadar, in mod constant situatia i-a vizat pe amandoi si nu doar pe unul dintre ei, suspiciunile neputand exista in aceste conditii.
Totodata, sustinerea potrivit careia prezentul proces a determinat afectarea muncii reclamantei ceea ce a condus la concedierea ei, nu are niciun temei, deoarece pe de o parte aceasta situatie era cunoscuta de catre reclamanti, inca din 2005, dar nu au initiat vreun demers judiciar pana in 2010, asteptand in mod nejustificat ca autoritatile sa remedieze situatia, in conditiile in care potrivit dispozitiilor legale in vigoare inca din 1996, respectiv Legea nr.119, nu se permite nicio modificare a actelor de stare civila decat printr-o hotarare judecatoreasca. Pe de alta parte, astfel cum a relatat martora Sfarlea C., reclamanta a avut un scor mic doar intr-un singur an, respectiv 2012, in anii precedenti ea situandu-se cu scorul realizat deasupra celorlalte doua colege. Or, demersul judiciar a fost initiat in 2010 si continuat, ani in care reclamanta a avut rezultate profesionale superioare.
In fine, martorii au relatat ca cei doi copii ai reclamantilor nu au fost afectati deloc de situatia in care s-au aflat parintii lor iar la locul de munca au gasit sprijin si nu au fost marginalizati de colegi.
Rezulta asadar ca nu exista o amplitudine a afectarii reclamantilor ca cea pe care au incercat sa o prezinte, motiv pentru care instanta a apreciat
ca o compensatie suficienta a neplacerilor prin care au trecut ca urmare a greselilor paratilor, acordarea cu titlu de daune morale a sumei de 20.000 lei, obligand paratii, in solidar, la plata acestei sume, intrucat in caz contrar s-ar ajunge la o imbogatire fara just temei.
In temeiul art. 274 C.pr.civ. retinand culpa procesuala a paratilor, i-a obligat pe acestia, in solidar la plata sumei de 3560 lei reprezentand cheltuieli de judecata constand in sumele achitate de catre reclamanti (contravaloare expertiza ADN-2700 lei, 260 lei contravaloare cheltuieli de transport dus-intors C. -Bucuresti si 600 lei onorariu avocatial). Instanta nu a acordat suma de 103,4 lei solicitata cu titlu de contravaloare cheltuieli de transport dus-intors C. -N. -T., pentru reclamant, in vederea infatisarii la Judecatoria T., deoarece aceste cheltuieli au fost determinate de culpa reclamantilor care au introdus actiunea la o instanta necompetenta, cu toate ca textul legal, art.57 alin.2 din Legea nr.119/1996 este extrem de clar.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel D. G.
A. S. și P. C. T.,
solicitând modificarea hotărârii în ceea ce privește obligarea sumei de 20.000 lei daune morale și 3.560 lei cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că reclamanții cunoșteau situația juridică a copilului din anul 2005 și nu au inițiat niciun demers judiciar până în 2010. Conform adresei 530/2003 a asistentului social responsabil de caz, s-a primit extrasul de naștere al numitei Pop C. E. și pe baza acestui înscris s-a întocmit certificatul de naștere al minorului Rus Andrei.
Nu rezultă în cauză că ar fi întrunite cele 4 condiții ce angajează răspunderea civilă delictuală și nu este probată producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta autorității.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel C. local al mun. T.,
solicitând modificarea hotărârii în ceea ce privește obligarea sumei de 20.000 lei daune morale și 3.560 lei cheltuieli de judecată, arătând că în sarcina lor nu poate fi reținută nicio culpă întrucât actul administrativ care a stat la baza înregistrării nașterii a fost emisă de altă instituție.
În sarcina apelantei nu se poate reține nicio culpă, respectiv existența unei fapte ilicite și nicidecum un raport de cauzalitate.
M. Z. și C. local al mun. Z. a declarat apel,
solicitând modificarea hotărârii în ceea ce privește obligarea sumei de 20.000 lei daune morale și 3.560 lei cheltuieli de judecată În motivare se reiterează excepțiile invocate în fața instanței de fond, respectiv a calității procesuale pasive a mun. Z. și a C. local municipal Z. raportat la disp Legii 215/2001 și 119/2006.
Nu se poate reține nicio culpă a acestor apelante atâta timp cât nu a fost reținută vreo obligație legală privind întocmirea actelor de stare civilă care ar fi fost încălcată de apelantă și care ar fi dus la prejudicierea reclamanților. Nu s-a analizat corespunzător adresa 53541/2005, astfel încât nu se poate reține existența unei neglijențe așa cum a reținut
instanța.
S. C. M. de U. T. a declarat apel
solicitând modificarea hotărârii în ceea ce privește obligarea sumei de 20.000 lei daune morale și 3.560 lei cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că atribuțiile legale ale autorității spitalicești nu prevăd verificarea datelor furnizate de alte persoane, eventuala culpă a acestei instituții fiind aceea de a acorda asistență medicală mamei.
Apelanta a îndeplinit actul medic al și completat certificatul medical constatator al nașterii, inserând numele reclamantei ca mama minorului Rus Andrei, raportat la informațiile puse la dispoziție de C. local.
Intimații au depus întâmpinare
, solicitând respingerea apelurilor ca netimbrate iar pe fondul cauzei se arată că este pe deplin justificat cuantumul daunelor morale la care apelanții au fost obligați.
Circumstanțele cauzei justifică acordarea unei reparații care să nu fie teoretică și iluzorie. Părțile au calitate procesuală pasivă corespunzător conduitei fiecărei părți în realizarea prejudiciului.
Toate instituțiile aveau obligații să verifice actele necesare
formalităților necesare îndeplinirii ulterior nașterii unui copil în mod corespunzător și nu pe baza unor coincidențe.
Analizând apelurile în baza motivelor invocate și a celor de ordine publică, în limitele cu care instanța a fost investită, tribunalul le va admite în temeiul art. 296 c.pr.civ. pentru următoarele considerente:
Din starea de fapt reținută de instanța de fond este evident că cei doi reclamanți au fost menționați ca părinți ai unui copil fără ca între aceștia să existe vreo legătură biologică.
Emiterea certificatului medical constatator al nașterii 145/P de către
S. C. M. de U. T. s-a făcut în baza unor acte comunicate de către C. local al mun. C. -N. .
C. local Z. și M. Z. au calitate procesuală pasivă în condițiile în care aceste persoane sunt emitentele actelor care au dus la emiterea actului de naștere nelegal întocmit.
În analiza îndeplinirii elementelor răspunderii civile delictuale trebuie pornit de la situația concretă existentă în speța de față. Este evident că în urma declarațiilor mamei naturale ulterior nașterii, precum și a abandonului copilului în maternitate, autoritățile statului, implicate în procesul de înregistrare a noului născut cu atribuiții în acest sens, trebuie să depună diligențe maxime pentru evitarea oricărei confuzii.
Aceasta presupune verificări complete sub toate aspectele și nu se poate invoca o cauză de exonerare așa cum a făcut în apelul declarat S.
C. M. de U. T. în sensul că ei nu au astfel de competențe.
În situația în care un dubiu planează asupra certitudinii relațiilor oferite este obligatoriu, pentru evitarea oricăror fapte păgubitoare asupra unor terțe persoane, efectuarea unor cercetări suplimentare astfel încât posibilitatea strecurării unei erori să fie exclusă. Pe de altă parte oricare instituție care primește o cerere necesară în vederea reglementării stării civile a unei persoane este obligată să emită un răspuns complet și indubitabil cu privire la aspectele solicitate, fără a lansa propuneri pe baza unor cercetări incomplete.
De aceea, susținerile apelanților legate de lipsa unei fapte culpabile ce poate fi reținută în sarcina lor, nu sunt întemeiate.
În legătură cu prejudiciul suferit, instanța reține că nivelul cuantumului reținut de către instanța de fond apare ca exagerat în condițiile speței de față.
Este fără dubiu că intimații au cunoscut eroarea strecurată în ceea ce privește înscrierea lor ca și părinți biologici ai unui copil născut în afara căsătoriei cu mult timp înainte de promovarea acestui litigiu.
Probațiunea testimonială administrată de către instanța de fond a dovedit că gravitatea afirmată de către reclamanți este fără nicio acoperire. De altfel, așa cum a reținut și instanța de fond, sume ca cele solicitate, respectiv 200.000 euro nu s-au acordat nici în cauze penale care au avut
consecințe mult mai grave decât o menționare eronată într-un act de stare civilă a calității de părinte, menționare care practic a adus un prejudiciu minim celor doi intimați.
În ceea ce privește daunele morale, trebuie reținut că acestea constau în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, referitoare la existența fizică a omului, sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare.
Din această perspectivă, înscrierea ca și părinte a unui copil față de care nu se poate stabili filiația, aduce atingere drepturilor omului, iar suferințele psihice provocate de o atare măsură pot și trebuie să fie reparate prin acordarea unor despăgubiri.
Însă la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial există o doză de aproximare, instanța trebuind să aibă în vedere consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan psihic, măsura în care ele au fost vătămătoare și intensitatea acestora, modul în care a fost afectată situația familială, profesională și socială.
În soluționarea acestei cereri este important de reținut că atunci când circumstanțele justifică acordarea unei reparații acesta să nu fie teoretică și iluzorie, căci astfel s-ar goli de conținut dreptul așa cum au invocat intimații prin întâmpinare.
Instanța reține că despăgubirea bănească pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial este prin însăși destinația ei aceea de a ușura situația persoanei lezate de a-i acorda o satisfacție. Această despăgubire nu poate fi negată pe considerentul că dacă ar fi apreciată prea mare să constituie o sursă de îmbogățire fără temei legitim.
Rolul daunelor morale este și trebuie înțeles într-un sens mai larg, nu atât ca o compensare materială, ci de oferire a unei satisfacții pentru suferințele îndurate.
Aprecierea prejudiciilor morale nu are la baza criterii exacte, științifice, deoarece există o incompatibilitate între caracterul moral, nepatrimonial al daunelor și cel bănesc, patrimonial al despăgubirilor.
Cu reținerea unei anumite doze de relativitate, ceea ce trebuie evaluat este despăgubirea care să compenseze prejudiciul și nu prejudiciul ca atare. Această evaluare înseamnă practic o apreciere multilaterală, globală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și ale implicațiilor acestora pe toate planurile.
Raportat la natura faptei culpabile, precum și la vârsta și statutul socio-profesional al reclamanților, deteriorarea puțin semnificativă a situației personale și familiale a intimaților, instanța apreciază că suma de
1.000 lei este suficientă și răspunde cerințelor de mai sus în determinarea cuantumului daunelor morale.
Criticile referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată sunt neîntemeiate deoarece instanța a avut în vedere cheltuielile efectuate cu administrarea expertizei, transportul părților și onorariul de avocat, precum și faptul că răspunderea delictuală este o răspundere solidară.
Prin apelurile formulate apelanții nu au solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste considerente, instanța, în temeiul art. 296 C.pr.civ., va admite apelurile declarate de pârâții C. LOCAL AL M. T., PRIN P. - D. DE E. A P., M. Z. PRIN P., S. C.
M. DE U. T., C. LOCAL AL M. Z. PRIN P. și D.
G. DE A. | S. ȘI P. C. T. | în contra Sentinței civile nr. |
4860 din _ | pronunțată în dosar nr. _ | al Judecătoriei C. -N. , |
pe care o va schimba în parte în sensul că va obliga pârâții în solidar, la plata sumei de 1000 lei reprezentând daune morale, în favoarea reclamanților respingând alte pretenții de această natură și va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelurile declarate de pârâții C. Local al M. T., prin P. - D. de E. a P., M. Z. PRIN P., S. C.
M. DE U. T., C. LOCAL AL M. Z. PRIN P. și D.
G. DE A. S. ȘI P. C. T. în contra Sentinței civile nr. 4860 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o schimbă în parte în sensul că obligă pârâții în solidar, la plata sumei de 1000 lei reprezentând daune morale, în favoarea reclamanților respingând alte pretenții de această natură.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Fără cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2013.
Președinte,
F. S. B.
Judecător,
D. T.
Grefier,
G. P.
Red.dact.D.T./C.Ț.
11 ex/_
Jud.fond.N. F. Bulieris
| ← Decizia civilă nr. 1049/2013. Stare civilă | Sentința civilă nr. 58/2013. Strămutare → |
|---|
