Decizia civilă nr. 60/2013. Ordonanţă preşedinţiala. Minori şi familie

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 60/R/2013 Ședința publică din data de 8 februarie 2013

Tribunalul constituit din :

PREȘEDINTE: B. I. S., judecător JUDECĂTOR: N. C.

JUDECĂTOR: B. M. -L. GREFIER: E. M. - M.

S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanții L. M., L.

M., L. E. și L. R.,

împotriva sentinței civile nr.1552/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, având ca obiect stabilire program vizitare minore cale de ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții-recurenți L.

M., L. E., L. M. și L. R., asistați de avocat M. I. și pârâta- intimată L. E. -Ana, asistată de avocat Cârlig C. -Costel.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a atașat dosarul nr._ al Judecătoriei Beclean.

De asemenea, se constată că în prezentul dosar s-a formulat o cerere de abținere din partea d-nei judecător S. I., dat fiind că a făcut parte din completul ce s-a pronunțat pe fond în dosarul nr._, cerere care a fost admisă.

Reprezentantul reclamanților-recurenți, avocat M. I., depune la dosar împuternicire avocațială, precum și chitanța privind plata onorariului avocațial, arătând că recurenții înțeleg să-și susțină recursul declarat.

Reprezentantul pârâtei-intimate, avocat Cârlig C. -Costel, depune la dosar împuternicire avocațială, precum și chitanța privind plata onorariului avocațial în sumă de 500 lei, invocând excepția rămânerii fără obiect a recursului, dată fiind hotărârea pronunțată la data de_ în dosarul acvirat nr._ .

Tribunalul pune în discuție excepția invocată de reprezentantul pârâtei- intimate.

Reprezentantul pârâtei-intimate, avocat Cârlig C. -Costel, solicită instanței admiterea excepției iar pe fond respingerea recursului ca nefundat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul reclamanților-recurenți, avocat M. I., solicită respingerea excepției, admiterea recursului în sensul desființării în totalitate a hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul reține pricina în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată:

Prin sentința civilă nr. 1552/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților

L. Estera și L. M. (bunicii paterni ai minorului) și L. R. (mătușa minorului), excepție formulată de către pârâta L. E. Ana.

S-a respins cererea privind emiterea unei ordonanțe președințiale formulată de reclamanții L. M., L. Estera, L. M. și L. R., în contradictoriu cu pârâta L. E. Ana.

Au fost obligați reclamanții, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 372 lei, reprezentând onorariu avocațial, în favoarea pârâtei L. E. Ana.

Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță pe baza probatoriului administrat, a reținut următoarele:

Părțile L. M. și L. E. Ana s-au căsătorit la data de 5 martie 2011 și și-au stabilit domiciliul conjugal la părinții reclamantului L. M., în comuna Ș.

. În timpul căsătoriei s-a născut minorul L. M., la data de 19 octombrie 2011.

S-a reținut că părțile sunt separate în fapt, pârâta L. E. Ana revenind împreună cu minorul L. M. la domiciliul părinților săi din localitatea Beclean, și, de asemenea, părțile aflându-se în procesul de divorț ce face obiectul dosarului_ al Judecătoriei Beclean, proces în care pârâta L. E. Ana a solicitat stabilirea domiciliului minorului L. M. după divorț la mamă, iar reclamantul L. M. a solicitat stabilirea locuinței minorului la tată.

Pe parcursul procesului de divorț, reclamanții L. M. (tatăl minorului), L. Estera și L. M. (bunicii paterni ai minorului) și L. R. (mătușa minorului) au promovat o acțiune de drept comun, având ca obiect stabilire program de vizitare minor, cauză ce face obiectul dosarului_ al Judecătoriei Beclean, în care s-a pronunțat Sentința Civilă nr.1158/_, nedefinitivă, în prezent în apel la Tribunalul Bistrița Năsăud.

Prin Sentința Civilă nr.1158/_ s-a încuviințat ca reclamanții să aibă legături personale cu minorul L. M., născut la data de_, în fiecare săptămână, începând cu ziua de joi orele 10 și până vineri orele 17 la domiciliul reclamanților.

Prin prezenta cerere de ordonanță președințială s-a solicitat același program de vizitare ca cel încuviințat prin hotărârea mai sus menționată, însă provizoriu până la soluționarea procesului de divorț (în cadrul căruia se va stabili și domiciliul minorului la unul dintre părinți), ce face obiectul dosarului_ al Judecătoriei Beclean.

Analizând mai întâi, în conformitate cu disp. art. 137 C.pr.civ, excepția lipsei calități procesuale active a reclamanților L. Estera și L. M. (bunicii paterni ai minorului) și L. R. (mătușa minorului), în promovarea acestei acțiuni, instanța a apreciat că în raport cu dispozițiile art. 14 din Legea 272/2004 care includ și rudele minorului între persoanele cu care copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe, instanța a apreciat că există identitate între titularul cererii și titularul dreptului dedus judecății, independent de împrejurarea că reclamanții nu sunt părți în procesul până la a cărei soluționare irevocabilă se solicită luarea măsurii prin ordonanță președințială. În consecință, instanța a respins excepția invocată de către pârâtă, ca fiind nefondată.

Asupra cererii de emitere a ordonanței președințiale instanța a apreciat că se impune a se verifica dacă sunt întrunite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 581 C, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudicierea fondului.

Cum nu este cazul nici unuia dintre cele indicate de disp. art. 613^2 C.pr.civ potrivit căruia " Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri vremelnice cu privire la încredințarea copiilor minori, la obligația de întreținere, la alocația pentru copii și la folosirea locuinței";, instanța a cercetat dacă este justificată condiția urgenței în prezenta cauză.

Sub acest aspect și în raport cu prevederile art. 15 din Legea 272/2004 instanța de fond a stabilit că se impune a se clarifica faptul că reclamanții au solicitat găzduirea minorului la domiciliul lor în fiecare săptămână, începând cu ziua de joi orele 10 și până vineri orele 17, nefiind de acord cu vizitarea minorului la domiciliul actual al minorului, reclamanții invocând faptul că starea conflictuală existentă între părți nu permite vizitarea minorului la domiciliul acestuia și în prezența mamei minorului.

Motivele invocate de către reclamanți, respectiv faptul că minorul fiind mic traversează etape evolutive foarte rapide, astfel că sunt puși în imposibilitatea de a-l vedea crescând, nu au reușit să formeze convingerea instanței că este justificată luarea măsurii de urgență, mai ales că măsura solicitată este de natură a aduce schimbări de mediu importante și în mod repetat în viața minorului de numai 1 an, și se impune a fi luată cu prudență și numai dacă este în interesul superior al minorului.

Ori, în ce privește interesul superior al minorului acesta trebuie cercetat temeinic, având în vedere, pe de o parte că minorul are nevoie de stabilitate, iar modificările repetate de mediu pot să conducă la dezechilibre emoționale semnificative la un copil de vârstă fragedă, iar pe de altă parte dreptul minorului de a avea legături personale atât cu tatăl acestuia cât și cu rudele paterne.

În condițiile în care nu s-a dovedit, în prezenta cauză, că este imposibil de realizat dreptul de a avea legături personale cu minorul prin vizitare la domiciliul actual al acestuia, conflictul dintre părți nefiind un impediment insurmontabil, în opinia instanței, apreciindu-se că aplanarea conflictului ar putea fi posibilă dacă ambele părți ar dori acest lucru, instanța apreciind că nu poate fi luată pe calea sumară a ordonanței de urgență o astfel de măsură cu privire la minor. S-a reținut, în acest sens, și poziția pârâtei care a fost de acord, în fața instanței, să permită vizitarea minorului de către tată și rudele paterne, ori de câte ori aceștia doresc.

Instanța a mai reținut că nu este îndeplinită condiția urgenței și din faptul că reclamanții, deși au afirmat că din data de_ sunt privați total și în mod abuziv de a avea legături cu minorul, nu au formulat decât la data_ cerere de ordonanță președințială prin care se solicită luarea măsurii de a se stabili program de vizitare a minorului, până la soluționarea irevocabilă a procesului de divorț, preferând ca la data de_ să solicite, pe calea dreptului comun, stabilirea programului de vizitare în dosarul nr._ al Judecătoriei Beclean.

În ce privește vremelnicia, instanța a apreciat că nici această condiție și nici cea a neprejudicierii fondului nu sunt îndeplinite, având în vedere că s-a solicitat luarea măsurii până soluționarea procesului de divorț ce face obiectul dosarului_ al Judecătoriei Beclean.

S-a constatat, mai întâi, poziția echivocă a reclamantului L. M. care a solicitat în dosarul nr._ al Judecătoriei Beclean, stabilirea domiciliului

minorului la tată și în același timp în dosarul_ al Judecătoriei Beclean a solicitat, (nu ca măsură provizorie) program de vizitare a minorului la domiciliul său, acceptând implicit domiciliul minorului la mama acestuia.

Reținând că fondul cauzei și stabilirea raporturile între părți în ce privește minorul L. M. urmează să se clarifice în dosarul_ al Judecătoriei Beclean, având ca obiect stabilire program de vizitare minor, instanța a apreciat că este inadmisibil a se da în prezenta cauză o hotărâre prin care să se stabilească program de vizitare provizoriu și cu efecte extinse până la soluționarea procesului de divorț, pentru că s-ar putea ajunge în situația să se considere că există două hotărâri contrare, respectiv ordonanța președințială cu efecte până la soluționarea irevocabilă a procesului de divorț și hotărârea dată în dosarul_ al Judecătoriei Beclean, unde este cercetat fondul. Ori, măsurile ce se pot lua pe calea ordonanței de urgență sunt limitate în timp până la soluționarea fondului, iar procedura ordonanței este caracterizată de neprejudicierea fondului și tocmai de aceea ordonanța președințială nu are putere de lucru judecat în fața hotărârii de fondului, ci hotărârea pronunțată asupra fondului are putere de lucru judecat față de o ordonanță președințială.

De altfel, s-a apreciat că în prezenta cauză toate susținerile părților sunt apărări de fond care pot fi valorificate numai pe calea dreptului comun, respectiv prin acțiunea promovată în dosarul_ al Judecătoriei Beclean.

Față de cele mai sus reținute, instanța a constatat că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințe prevăzute de disp. art. 581 Cod procedură civilă, în speță nefiind dovedite urgența, vremelnicia și neprejudicierea fondului - raportat la obiectul cererii

- astfel că apreciind cererea reclamanților ca inadmisibilă.

Raportat la soluția adoptată și având în vedere disp. art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat, în solidar pe reclamanți, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 372 lei reprezentând onorariu avocațial, (conform chitanței nr. 226/1_

), în favoarea pârâtei L. E. Ana.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului

, desființarea în totalitate a hotărârii recurate, admiterea cererii de ordonanță președințială, așa cum a fost precizată.

În motivarea recursului reclamanții au arătat că prin Sentința Civilă nr. 1158/2012 pronunțată în dosarul civil nr._ la data de_ s-a stabilit un program de vizitare al minorului, hotărâre care a fost atacată cu apel.

Arată recurenții că în baza programului stabilit de către instanță au încercat să-l viziteze pe minor, însă pârâta s-a opus cu vehemență, motivând că nu există o sentință civilă rămasă definitivă conform căreia să li se permită a avea legături personale cu minorul, fiind astfel nevoiți să promoveze pe cale de ordonanță președințială o acțiune civilă cu același obiect, ce a format obiectul dosarului civil nr._, instanța respingând cererea de ordonanță președințială.

Prin soluția adoptată, recurenții apreciază că instanța le-a îngrădit dreptul de a avea legături personale cu minorul.

Prin memoriul depus la dosar înainte de primul termen de judecată în recurs (f.4-7), recurenții au solicitat admiterea recursului, susținând că instanța în mod greșit a apreciat că nu ar fi întrunite condițiile pentru emiterea ordonanței președințiale.

În ceea ce privește urgența recurenții apreciază că însăși interesul superior al minorului justifică această urgență, întrucât perioadele îndelungate de absență din viața minorului a rudelor paterne poate avea un efect negativ asupra complinirii

personalității lui sub aspect afectiv. Se mai subliniază faptul că este greșită concluzia instanței de fond că între părți nu ar exista un impediment insurmontabil pentru asigurarea unui program de vizitare, întrucât din probele existente la dosar și din cuprinsul sentinței civile nr. 1158/2012 reiese să relațiile dintre părți sunt grav vătămate, ei întâlnindu-se doar "cu ajutorul " unor martori sau chiar a poliției. De altfel diferitele dosare (divorț, stabilire program vizitare, prezenta ordonanță președințială) au fost declanșate tocmai raportat la faptul că pârâta nu le permite să viziteze copilul.

Se evidențiază și faptul că este îndeplinită condiția vremelniciei, întrucât s-a solicitat stabilirea programului de vizitare până la soluționare procesului de divorț, dosar nr._, iar dispozițiile art. 6132Cod procedură civilă prevăd că instanța poate lua pe timpul procesului de divorț măsuri vremelnice cu privire la minori.

Cu privire la neprejudicierea fondului recurenții arată că și această condiție este îndeplinită în cauză, ei solicitând stabilirea programului de vizitare doar până la momentul soluționării dosarului de divorț amintit mai sus.

Pârâta-intimată a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate

.

În motivare, s-a arătat că prin acțiunea introductivă recurenții au solicitat să le fie încuviințat să aibă legături personale cu minorul L. M. în fiecare săptămână începând cu ziua de joi orele 10,00 până vineri orele 12,00 la domiciliul acestora, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului_, aflat în apel la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Ulterior la termenul din data de_ reclamanții și-au precizat cererea în sensul că solicită admiterea cererii de ordonanță președințială până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii de divorț, reclamantul L. M. având formulată în acel dosar o cerere de stabilire a domiciliului minorului la acesta (dosar_ ).

Pârâta-intimată apreciază că instanța de fond în mod corect și legal a respins cererea reclamanților, întrucât în cauza nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de

art.581 Cod procedură civilă, în speță nefiind dovedite urgența, vremelnicia și neprejudicierea fondului cauzei.

Mai arată faptul că prezenta cerere de ordonanță președințială nu are nicio legătură cu cererea din dosarul de fond_, având în vedere modul în care aceasta a fost formulată, în sensul că reclamantul L. M. să aibă legături personale cu minorul. Astfel având în vedere momentul procesual la care aceasta a fost formulată, instanța de fond a constatat tardivitatea acesteia. De asemenea instanța de fond în dosarul_ a respins cererea reclamantului L. M. privind stabilirea minorului la domiciliul acestuia.

Cu privire la starea de fapt, pârâta arată că cele menționate de către reclamanți în cererea acestora nu sunt reale, reclamanții păstrând legătura cu minorul de la despărțirea în fapt a părților, fiind frecvent vizitat de către aceștia.

Recurenții arată că din luna iunie a anului 2012 nu au mai putut vizita minorul, acest lucru datorându-se faptului ca aceștia provocau scandal, încercând chiar să-i agreseze pe părinții intimatei.

Intimata arată că minorul are condiții bune de creștere și educare ce pot să-i asigure o dezvoltare normală, locuind împreună cu părinții săi într-un imobil unde există toate condițiile necesare pentru dezvoltarea normală a minorului și unde

reclamanții pot să vină de câte ori doresc. Minorul are doar 1 an și 3 luni, deci o vârstă foarte fragedă, ce nu-i permite o continuă deplasare de la domiciliul pârâtei la domiciliul reclamanților, având în vedere că acesta are un program foarte strict, în ce privește alimentația și odihna și o măsură în sensul celei solicitate de reclamanți ar duce la bulversarea totală a acestuia, putând afecta dezvoltarea normală și psihicul acestuia.

Mai mult decât atât, minorul plânge în prezența reclamanților, la domiciliul acestora negăsind confortul necesar pentru o dezvoltare normală. Intimata solicită ca la pronunțarea hotărârii, instanța să țină seama de interesul minorului, de întregul complex de împrejurări privind vârsta si sexul copilului atașamentul acestuia față de unul sau altul dintre părinți și în general de existenta celor mai prielnice condiții pentru creșterea normală a acestuia.

Analizând cu prioritate excepția rămânerii fără obiect a recursului declarat, excepție invocată de intimata L. E. Ana,

tribunalul reține că aceasta este nefondată, întrucât reclamanții L. M., L. E., L. M., L. R. au solicitat pronunțarea ordonanței președințiale nu până la soluționarea dosarului nr._ al Judecătoriei Beclean având ca obiect stabilire program de vizitare, ci până la soluționarea dosarului nr._ al Judecătoriei Beclean, având ca obiect divorț. Astfel doar prin soluționarea în mod definitive a dosarului nr._, recursul nu poate fi considerat ca fiind rămas fără obiect.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu potrivit art. 304 1 Cod procedură civilă

, tribunalul constată că nu există temeiuri care să atragă casarea ori modificarea hotărârii atacate, soluția de respingere a ordonanței președințiale fiind corectă, dar pentru alte motive decât cele reținute de instanța de fond.

În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul nu va relua aspectele referitoare la condițiile în care relațiile dintre cei doi soți s-au deteriorat și intimata a părăsit domiciliul conjugal, concluziile instanței de fond rezultând din interpretarea în mod corect a probatoriului administrat.

Articolul 581 din Cod procedură civilă reglementează procedura ordonanței președințiale, în sensul că instanța va putea ordona măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executării.

Promovarea cu succes a ordonanței președințiale implică întrunirea a trei condiții, respectiv urgența, măsura luată de instanță să aibă caracter vremelnic și să nu fie prejudecat fondul cauzei. Datorită faptului că ordonanța presupune urgența și luarea unor măsuri vremelnice, instanța nu are căderea să "atingă" fondul dreptului, dar, pentru ca totuși soluția să nu fie arbitrară este datoare să cerceteze doar aparența dreptului.

Tribunalul apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 581 C.p.c. pentru emiterea unei ordonanțe președințiale în cauză.

Sub aspectul vremelniciei, tribunalul reține că se solicită stabilirea programului de vizitare al minorului doar până la soluționarea divorțului în dosarul nr._ al Judecătoriei Beclean, având ca obiect divorț și încredințarea minorului.

Cât privește cerința neprejudecării fondului, tribunalul o apreciază a fi întrunită, deoarece nu s-a stabilit în cadrul acestei ordonanțe dacă minorul îi va fi

încredințat reclamantului cu caracter permanent. Instanța doar a ’’pipăit’’ fondul, în sensul cercetării actelor depuse la dosar, precum și a interpretării celorlalte mijloace de probă administrate în cauză.

Sub aspectul urgenței cererea este însă nejustificată, având în vedere faptul că în dosarul nr._ al Judecătoriei Beclean s-a pronunțat deja o hotărâre definitivă în sensul că s-a stabilit următorul program de vizitare pentru reclamanți: 3 zile pe săptămână, la locuința minorului, astfel: în prima și a treia săptămână în fiecare zi de marți, miercuri și joi, de la orele 10,00 și până la orele 17,00 în fiecare zi, iar în a doua și a patra săptămână, în fiecare zi de vineri, sâmbătă și duminică, de la orele 10,00 și până la orele 17,00 în fiecare zi.

Chiar dacă acest program de vizitare nu corespunde întocmai cerințelor reclamanților exprimate și în cadrul cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale, totuși există emisă o hotărâre care poate fi pusă în executare cu privire la menținerea relațiilor personale pentru toți cei 4 reclamanți cu minorul L. M., astfel încât nu mai subzistă urgența pronunțării unor măsuri vremelnice până la soluționarea dosarului de divorț.

Având în vedere cele arătate mai sus, raportat la dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a tribunalul va respinge recursul formulat de reclamanții L. M., L. E. ,

L. M., L. R., împotriva sentinței civile nr. 1552/2012 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al Judecătoriei Beclean, ca neîntemeiat.

Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, tribunalul îi va obliga pe recurenți în solidar să plătească intimatei L. E. Ana, suma de 500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat (f.34).

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția rămânerii fără obiect a recursului declarat, excepție invocată de intimata L. E. Ana.

Respinge recursul formulat de reclamanții L. M., L. E., L. M. ,

L. R., toți cu domiciliul în Ș. nr. 305, jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 1552/2012 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al Judecătoriei Beclean, ca neîntemeiat.

Obligă recurenții în solidar să plătească intimatei L. E. Ana, domiciliată în

B., Nr. 73, jud. Bistrița-Năsăud, suma de 500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

B.

I. S.

N.

C.

B.

M. L.

GREFIER

E. M. -M.

Red./Dact. B.I.Sz./E.M.M.

_ -2 ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 60/2013. Ordonanţă preşedinţiala. Minori şi familie