Sentința civilă nr. 67/2013. Ordonanţă preşedinţiala. Minori şi familie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 67/2013
Ședința publică din data de 8 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. | I. | , judecător |
GREFIER: C. | S. |
Pe rol fiind soluționarea cererii de ordonanță președințială formulată de D.
G. de A. S. și P. C. B. -N., având ca obiect stabilire plasament în regim de urgență.
Cauza se judecă fără citarea părților, conform art. 125 alin.5 din Legea 272/2004, modificată..
S-au analizat actele și lucrările dosarului, după care cauza a rămas în pronunțare.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, reclamanta D. G. de A. S. și P. C. B. -N., în contradictoriu cu pârâții Tinca Laurean și M. Virginia Carolina, a solicitat să se stabilească plasamentul în regim de urgență pentru copilul Tinca Andrada D. a, născută la data de 11 ianuarie 2001 în localitatea Monor jud. B. -N., fiica pârâților, la Centrul de plasament din cadrul Centrului pentru protecția copilului Beclean și să se dispună cu privire la exercitarea drepturilor părintești față de copilul în cauză.
În motivarea cererii s-au arătat următoarele:
În data de_ reclamanta a primit o sesizare din partea Inspectoratului de Poliție Județean - Serviciul de Investigații Criminale - cu privire la faptul ca tânăra în cauză, a fost victima infracțiunii de "act sexual cu un minor";, faptă comisă de numitul Gabor Pista (17ani) și a infracțiunii de "lovire si alte violențe";, comisă de tatăl său, Tinca Laurean. Potrivit informațiilor primite de la sora ei, Tinca Ana Rozalia (17 ani) si de la mama, M. Virginia Carolina, Andrada le-ar fi povestit acestora ca tatăl ei ar fi abuzat-o fizic si sexual în cursul aceleiași zile (_ ), motiv pentru care s-au deplasat împreună la secția de poliție. Ana relatează că tatăl lor este o persoană extrem de agresivă, că acesta consumă în mod frecvent alcool iar mama nu este capabilă să gestioneze situația în favoarea copiilor săi. În cadrul întâlnirii avute cu Andrada în cadrul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă Beclean, fata a relatat că tatăl ei ar fi abuzat-o atât fizic cât și sexual în cursul zilei de_ într-un moment în care a rămas singură în locuință cu acesta. Fata povestește că a încercat să plece din cameră spunând că se duce la baie, însa acesta ar fi prins-o de mână, ar fi trântit-o pe pat, lovindu-se in cădere cu capul de marginea patului, apoi
i-ar fi legat mâinile si picioarele cu o funie (pe care o folosea la confecționarea măturilor). Fata povestește că s-a zbătut mult și ar fi strigat după ajutor, dar tatăl ar fi lovit-o cu pumnii, ar fi dezbrăcat-o întreținând cu ea raporturi sexuale. După finalizarea actului sexual, fata povestește că în locuința lor ar fi intrat un alt bărbat, recunoscut de fată, care a întrebat ce s-a întâmplat și căruia tatăl ei i-a spus că pe Andrada o doare capul. A fost dezlegată mai târziu (după plecarea celor doi) de către vecinii de la etajul 1, ulterior venind acasă și sora ei Ana împreună cu mama lor. Andrada a povestit cele întâmplate mamei si surorii sale, iar mama i-ar fi aplicat doua palme la aflarea veștii, spunându-i ca nu cumva sa-și reclame tatăl, deoarece el "aduce mâncare pe masă";. Totuși, s-au deplasat împreună la sediul Poliției orașului
N. unde fata a declarat cele întâmplate. După terminarea audierilor fata nu a dorit să fie plasată într-un centru, întorcându-se acasă. Tatăl ei ar fi încercat din nou să o agreseze sexual însă a fost apărată de fratele ei M., iar Ana, sora mai mare a dus-o din nou la școală în Beclean. Fata a relatat că nu se află la prima experiență sexuală, evenimente similare, cu alte persoane, având loc încă de la vârsta de 10 ani, însă a precizat că nu a întreținut niciodată relații sexuale cu numitul Gabor Pista.
Andrada a povestit cu această ocazie ca părinții ei întrețin raporturi sexuale în fața ei și a surorii sale mai mici, iar tatăl lor o agresează fizic atât pe mamă, cât si pe copii.
Fata nu este de acord cu instituirea unei masuri de protecție specială, nu agreează regimul de internat unde sunt stabilite reguli pe care trebuie sa le respecte. Fata menționează că îi este greu să se adapteze și la regimul din internatul școlii, ea fiind obișnuita ca acasă să aibă mai multa libertate si să nu îi fie fixate reguli.
În urma evaluării psihologice, s-a constatat că minora a fost victima abuzului fizic repetat, a abuzului emoțional si sexual, a fost neglijată si a trăit intr-o atmosfera familială stresantă și tensionată.
Nu s-a identificat posibilitatea plasamentului la rude, bunica maternă, numita Vlaic Ana E., declarând ca nepoata sa nu se poate adapta in familia sa (pentru ca obișnuiește sa fuga la părinți, in orașul N. ) si că, în opinia ei, luarea unei măsuri de protecție ar fi in interesul copilului.
Realizând o analiza a cazului, având in vedere interesul superior al copilului, reclamanta a etapizat situațiile care conduc la necesitatea stabilirii plasamentului în regim de urgenta, după cum urmează:
Nevoile de dezvoltare fizica, psihologica, de educație si sănătate, de securitate si stabilitate, nu sunt in mod evident satisfăcute în familie, mai mult decât atât, din datele deținute rezultă că tatăl copilului este cel care pune in pericol dezvoltarea fizica, emoțională și psihologică a copilului. În privința nevoii de apartenență la o familie s-a menționat că tânăra face parte dintr-o familie cu relații disfuncționale. În plus, raportul de evaluare psihologica (testul arborelui) relevă faptul ca Andrada trăiește "sentimentul de excluziune din familia sa";, are trăiri negative, "sentimentul abandonului si dragoste insuficient manifestata";, "izolare si singurătate în familie";.
Andrada se opune instituirii unei măsuri de protective specială, însa opinia ei este influențată de dificultățile pe care le întâmpină în procesul de adaptare intr-un mediu nou, (program regulat de mese, reguli de conduita si comunicare, părăsirea incintei scolii/internatului cu bilet de voie si însoțitor) și de nivelul ei de dezvoltare intelectuala (întârziere mentala).
Din istoricul cazului rezulta dese situații de neglijare, atât alimentara, vestimentara, a igienei, educațională cat si neglijare emoțională.
Pericolul iminent îl reprezintă in special comportamentul tatălui (Andrada îl acuza de abuz sexual), manifestările violente ale acestuia, precum si potențialele situații de risc care pot interveni in viitor ( dezvoltarea de comportamente sexuale deviante, exploatare sexuala, abuz fizic, abandon școlar, dezvoltarea de tulburări de comportament).
S-a subliniat lipsa capacității părinților de a răspunde nevoilor concrete de dezvoltare ale copiilor. Mama are un nivel de educație scăzut, nu știe să scrie și să citească, nu reușește sa își manifeste afecțiunea fata de copii, mai mult decât atât, nu are capacitatea de a-i proteja si de a le asigura nevoile primare. Andrada povestește că părinții întrețineau raporturi sexuale in prezenta lor ceea ce sugerează inconștiența ambilor părinți.
Menținerea relațiilor copilului cu familia precum si cu alte persoane față de care a dezvoltat relații de atașament se poate face prin vizite, convorbiri telefonice, corespondență și prin participarea părinților la ședințe de consiliere in cadrul instituției de protecție astfel încât aceștia să învețe să își asume in mod corespunzător rolul parental.
Situația de risc iminent pentru copil este generată și de faptul că Andrada este preluata in familie la sfârșit de săptămâna și locuiește împreună cu părinții ei. Contrar recomandărilor, în data de_, tânăra a fost preluată de la internatul școlii si dusă înapoi în familie.
Fetei i s-a propus ca în week-enduri si in vacanta sa locuiască la bunica maternă în Cociu, dar nu a fost de acord, arătând ca mama si sora ei Ana, de care se simte foarte atașată, s-au mutat in chirie si nu mai locuiesc împreună cu tatăl lor, deci dorește să se întoarcă in N. . Contactata telefonic, sora sa Ana, a comunicat ca încă nu s-au mutat si sunt in căutarea unei locuințe .
Situația fetei a fost adusa la cunoștința scolii pe care o frecventează, s-a luat legătura cu consilierul școlar, cu propunerea ca Andrada sa fie cuprinsa intr-un program de consiliere in vederea depășirii traumei, pana la momentul când pentru fata va fi instituia o măsura de protecție specială.
În drept, s-au invocat prevederile art. 996, 997, 998 alin.2 Cod procedura civila, art.65 alin.(2), art. 94 alin.(3), art.125 alin.(5) din Legea 272/2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului, cu modificările si completările ulterioare.
Examinând cererea și actele atașate, în condițiile prevăzute de art. 125 alin.5 din Legea 272/2004, așa cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 257/2013,
tribunalul constată că starea de fapt relevată în cerere este susținută de dovezile atașate, iar minora în cauză este expusă unei situații de risc iminent, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 94 din același act normativ, precum și cele prevăzute de art. 996 și urm. din Codul de procedură civilă, astfel că va admite cererea și va dispune plasamentul în regim de urgență pentru fata în cauză la centrul indicat de către reclamantă.
Așa cum atestă raportul asupra anchetei sociale întocmit în cauză, adresa emisă de IPJ B. -N. - serviciul de Investigații Criminale, minora în cauză, Tinca Andrada-D. a, născută la data de_, fiica pârâților, a fost victima infracțiunilor de act sexual cu un minor, presupus săvârșită de numitul Gabor Pișta,
precum și lovire sau alte violente, comisă chiar de tatăl ei Tinca Laurean(f.3-5,10).
De asemenea, din declarația dată de minoră în fața asistenților sociali, rezultă că aceasta îl acuză pe tatăl său și de săvârșirea infracțiunii de viol(f.17).
Raportul de evaluare psihodiagnostic a relevat împrejurarea că minora a fost victimă a abuzului fizic repetat: fizic, emoțional și sexual, evidențiind nelijarea acesteia, atmosfera familială stresantă, tensionată și cu potențiale pericole (f.22-25).
Încercările de a se găsi o soluție de eliminare a situației de risc create pentru Andrada, cu ajutorul familiei extinse au eșuat, deoarece bunica maternă nu a putut oferi garanții referitoare la siguranța fetei (f.20, 21), iar promisiunile mamei de părăsire a locuinței pârâtului nu s-au concretizat, așa cum rezultă din raportul de convorbire telefonică nr. 28155/_ (f.26).Mai mult decât atât, mama a învoit-o pe fetiță de la școala din Beclean unde fusese transferată la cererea reclamantei (f.26, 27) și a dus-o din nou la domiciliul concubinului fără a-i mai permite să se întoarcă la școală în data de_, așa cum era stabilit,, expunând-o la posibile violențe și abuzuri, cu atât mai mult cu cât, în urma declarațiilor minorei, pârâtul este cercetat penal.
Refuzul părinților de a-și da acordul pentru luarea față de Andrada a unei măsuri de protecție este nejustificat, în condițiile în care în aceasta a fost abuzată de tată, și în mod evident a fost neglijată de mamă.
Opoziția minorei față de luarea unei măsuri de protecție nu poate fi determinantă în soluția ce se va adopta, de vreme ce în familie nu i se poate asigura integritatea fizică și psihică, fiind expusă unei stări de pericol iminent, iar măsura plasamentului în regim de urgență prevăzută în planul individual de protecție, întocmit de către reclamantă (f.11-13) este în interesul acesteia de a se elimina starea de risc la care este expusă în familie și de a fi transpusă într-un mediu securizant, corespunzător nevoilor sale de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate.
Totodată se reține că vremelnicia cererii se justifică prin însăși natura măsurii dispuse, aceea a plasamentului în regim de urgență, durata acesteia în timp fiind limitată de dispozițiile art. 94 alin. 4 din Legea 272/2004, modificată, care stabilesc obligația direcției reclamante ca în termen de 5 zile de la data executării ordonanței președințiale să sesizeze instanța judecătorească pentru a decide cu privire la înlocuirea măsurii.
Se va dispune în legătură cu exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești conform prevederilor art.64 alin.3, aplicabile în temeiul art.94 alin.3, partea finală din Legea 272/2004, modificată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite cererea de ordonanță președințială, formulată de D. G. DE A.
S. ȘI P. C. B. - N.
, cu sediul în B., str. S. nr. 1-3, jud. B.
-N., Cod fiscal nr. 8883551 în contradictoriu cu pârâții TINCA LAUREAN și M. VIRGINIA CAROLINA - CNP 2., ambii domiciliați în N., str. Tudor Vladimirescu nr.2 A et. 1 ap.22, jud. B. -N., și în consecință :
- dispune plasamentul în regim de urgență a minorei Tinca Andrada D. a, născută la data de_ în localitatea Monor jud. B. -N., fiica pârâților, CNP
6., la Centrul de plasament din cadrul Centrului pentru P. C. Beclean;
- drepturile și obligațiile părintești privitoare la persoana copilului se vor exercita și, respectiv, îndeplini de către seful Centrului de plasament, iar cele legate de bunurile copilului se vor exercita și îndeplini de către directorul Direcției Generale de A. S. și P. C. B. -N., pe durata măsurii mai sus dispuse.
Sentința este executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul B. -N., sub sancțiunea nulității, conform art. 471 alin.1 din Codul de procedură civilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. I. C. S.
Red./Dact. S.I. 2 ex _
| ← Sentința civilă nr. 975/2013. Ordonanţă preşedinţiala.... | Încheierea civilă nr. 868/2013. Ordonanţă preşedinţiala.... → |
|---|
