ICCJ. Decizia nr. 109/2004. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 109.
Dosar nr. 15272/2004
Şedinţa din camera de consiliu de la 11 februarie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa civilă nr. 3011 din 24 martie 2004 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca a fost admisă în parte acţiunea precizată formulată de reclamantul T.M. împotriva Băncii Naţionale a României în calitate de reprezentant al Statului român, dispunând obligarea acesteia la contravaloarea a 474,69 gr. aur fin şi a 292,25 gr. argint fin, calculată la preţul practicat de B.N.R. la data efectuării plăţii.
Instanţa a reţinut în esenţă că preluarea obiectelor din metal preţios s-a făcut de la antecesorul reclamantului în mod abuziv, cu încălcarea prevederilor art. 6 din Legea nr. 638/1946 precum şi ale constituţiei RPR din anul 1952.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apeluri în termen legal reclamantul şi pârâta Banca Naţională a României, care nu au fost înregistrate pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. 636/2004.
Prin Decizia civilă nr. 1907 din 3 septembrie 2004, Curtea de Apel Cluj şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Cluj.
S-a reţinut în primul rând că în raport de prevederile art. 2822 C. proc. civ., cum valoarea pretenţiilor reclamantului este de 467.813.150 lei, calea de atac formulată de pârâţi în cauză este recursul şi nu apelul. Or, dispoziţiile art. 1 C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 195 din 25 mai 2004, comb. cu art. 2821 C. proc. civ. indică drept instanţă competentă tribunalul.
La rândul său, Tribunalul Cluj, prin Decizia civilă nr. 509 din 16 noiembrie 2004 şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Cluj şi constatând ivit conflictul negativ, a înaintat dosarul, în condiţiile art. 21 C. proc. civ. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Tribunalul a reţinut în esenţă că:
- sentinţa de fond a fost formulată la 24 martie 2004, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 195/2004 care a modificat art. 2821 C. proc. civ.;
- cum pretenţiile reclamantului sunt în cuantum de 467.813.150 lei, calea de atac împotriva sentinţei judecătoriei este apelul şi nu recursul;
- întrucât Legea nr. 195/2004 nu cuprinde dispoziţii derogatorii, sunt incidente prevederile art. 2821 C. proc. civ., potrivit cărora Curţii de Apel îi revine competenţa de soluţionare a apelurilor.
La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cauza s-a înregistrat sub nr. 15272 din 17 decembrie 2004.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se reţine în primul rând că sentinţa civilă nr. 3011/2004 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost pronunţată la data de 24 martie 2004, moment anterior intrării în vigoare a Legii nr. 195/2004 prin care a fost modificat, între altele, conţinutul art. 2821 C. proc. civ. Ca atare, la acea dată nu erau supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind obligaţiile de plată a unei sume de bani în valoare de până la 200.000.000 lei inclusiv.
Or, prin acţiunea introductivă reclamantul a solicitat despăgubiri în cuantum de 467.813.150 lei, astfel încât calea de atac a fost indicată în mod corect de câtre instanţa fondului ca fiind apelul şi nu recursul.
Pe de altă parte, aşa cum s-a arătat, Legea nr. 195/2004 a intrat în vigoare la 29 mai 2004 iar prevederile art. 725 alin. (1) şi (4) C. proc. civ. sunt în sensul că hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi (situaţia din speţă) rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate.
Întrucât Legea nr. 185/2004 nu cuprinde sub acest aspect dispoziţii derogatorii, prevederile art. 2821 C. proc. civ. comb. cu art. 3 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin OUG, converg spre concluzia că este competentă să soluţioneze apelurile Curtea de Apel Cluj, sens în care se va pronunţa regulatorul de competenţă conform art. 22 alin. (5) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a apelurilor declarate de reclamantul T.M. şi pârâtul Statul Român prin Banca Naţională a României împotriva sentinţei nr. 3011/2004 a Judecătoriei Cluj Napoca în favoarea Curţii de Apel Cluj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1083/2004. Civil. Contestatie Legea 10/2001.... | ICCJ. Decizia nr. 1101/2004. Civil. Recurs în anulare → |
|---|
